3,037 matches
-
reflexie precoce, deplasată din diastolă în telesistolă. Implicit, amplitudinea undei presionale va crește în sistolă (cu 67,5% între prima și a opta decadă de viață) și va scădea în diastolă. Astfel se explică creșterea TA diferențiale și diferența de morfologie în funcție de vârstă. Două elemente trebuie menționate pentru efectul lor aditiv asupra alterării reflexiei undei de puls - rezistența vasculară periferică și procesul de remodelare la vârstnici (modificările de diametru și de lungime ale vaselor) (48). Parametrii care caracterizează curba undei pulsului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
prin obstacole fixe ce creează zone de conducere lentă prin ariile de separare a miocitelor de zone de fibroză specifice cica - tricilor postnecrotice din cardiopatia ischemică, dar și din alte cardiomiopatii sau afectări ale conexinei);boala subiacentă: ischemică sau non-ischemică;morfologia QRS și regularitate: TV poate avea originea în unul sau mai multe focare în oricare dintre ventriculi (TV monomorfă sau polimorfă). Morfologia complexului QRS definește și câteva forme particulare de TV: torsada vârfurilor, TV bidirecțională și flutterul ventricular (tabelul 30
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
postnecrotice din cardiopatia ischemică, dar și din alte cardiomiopatii sau afectări ale conexinei);boala subiacentă: ischemică sau non-ischemică;morfologia QRS și regularitate: TV poate avea originea în unul sau mai multe focare în oricare dintre ventriculi (TV monomorfă sau polimorfă). Morfologia complexului QRS definește și câteva forme particulare de TV: torsada vârfurilor, TV bidirecțională și flutterul ventricular (tabelul 30.2). 30.4.2. Diagnostic Manifestările clinice sunt dependente de frecvența cardiacă și de coexistența bolii cardiace organice. La frecvențe sub 150
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
de declanșare, pacientul are indicație de implantare a unui ICD pentru prevenția morții subite (11). 30.6. Fibrilația ventriculară FV este caracterizată pe electrocardiogramă de o activitate electrică total haotică a ventriculilor, fără a distinge complexe individuale de o anumită morfologie, durată sau amplitudine și care nu generează debit cardiac. Împreună cu activitatea electrică fără puls și asistola, este o formă de stop cardiac. FV este deseori precedată de TV, de obicei polimorfă. FV are etiologie diversă, de la FV idiopatică, apărută pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
și în cadrul predării capitolului de fonetică la celelalte clase. Analiza fonetică ajută pe elevi să înțeleagă structura cuvintelor și să-și însușească odată cu pronunțarea lor corectă și baza necesară pentru scierea lor. Analiza morfologică cunoaște două stadii corespunzătoare nivelului cunoștințelorde morfologie ale elevilor. În clasele I-II-a analiza morfologică Este un exercițiu de recunoaștere, este un stadiu pregătitor de familiarizare cu noțiunile gramaticale. La clasele a II-a și a IV-a analiza morfologică se leagă deseori de problemele de ortografie. Analiza
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
literatura pedagogică mondială, figurează și problematica nivelului ortografic și de punctuație al elevilor. Regulile de scriere corectă a limbii, deci ortografia și punctuația, pot fi însușite și puse în aplicare doar atunci când se recunoaște bine structura limbii respective, fonetica, lexicul, morfologia și sintaxa, deoarece în funcție de acestea se stabilesc principiile scrierii unei limbi. Se știe că procesul de formare a deprinderilor de scriere corectă este un proces de lungă durată. Începe chiar din clasa I, iar la sfârșitul clasei a IV-a
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
fiind implicată în formarea lumenului vaselor, în tubulogeneză și în formarea membranelor bazale. TRANZIȚIA EPITELIAL-MEZENCHIMALĂ (TEM) TEM reprezintă cea mai importantă modificare care apare în cursul tranziției de la o tumoră benignă la una malignă și metastazantă și constă în înlocuirea morfologiei epiteliale prin ruperea legăturilor apicale și bazo-laterale dintre celule cu o morfologie fuzocelulară caracteristică unui fenotip migrator și invaziv. Celulele tumorale depășesc apoi bariera laminei bazale și invadează țesuturile înconjurătoare. Acest proces este indus prin activitatea proteolitică crescută a MMP
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
bazale. TRANZIȚIA EPITELIAL-MEZENCHIMALĂ (TEM) TEM reprezintă cea mai importantă modificare care apare în cursul tranziției de la o tumoră benignă la una malignă și metastazantă și constă în înlocuirea morfologiei epiteliale prin ruperea legăturilor apicale și bazo-laterale dintre celule cu o morfologie fuzocelulară caracteristică unui fenotip migrator și invaziv. Celulele tumorale depășesc apoi bariera laminei bazale și invadează țesuturile înconjurătoare. Acest proces este indus prin activitatea proteolitică crescută a MMP și prin secreția de către celulele tumorale sau stromale a unor factori de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
bolii varicoase sunt reprezentate de: 1. Flebografia descendentă are ca scop demonstrarea refluxului venos atât în venele superficiale cât și în cele profunde, identificarea zonelor de reflux dinspre profunzime către venele din suprafață. Furnizează, de asemenea, informații despre localizarea și morfologia valvulelor venoase, evaluează extinderea refluxului, determină anatomia venoasă în cazurile complexe și diferențiază varicele primare de cele secundare. Ea poate fi efectuată prin introducerea unui cateter venos utilizând o venă brahială contralaterală sau venă femurală sau popliteală ipsilaterală, injectând materialul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
39]. Unul dintre primele studii efectuat pe 112 cazuri de leziuni chistice de pancreas (68 mucinoase, 7 seroase, 27 inflamatorii, 5 endocrine, 5 de altă natură), a constatat că acuratețea pentru diferențierea leziunilor chistice pancreatice a fost de 51% pentru morfologia EUS, de 59% pentru examenul citologic, si de 79% pentru analiză antigenului carcinom embrionar (ACE) la o valoare prag de 192 ng/ml. Chiar dacă au fost folosite toate metodele combinate, acuratețea obținută nu a fost mai mare decât a ACE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
splinei jenează formarea unei hernii diafragmatice. Dimensiunile mari ale ficatului explică raritatea localizării drepte. Prevalența stângă a herniei atinge circa 90% (92,75% în statistica proprie). În localizările drepte sunt de amintit manifestările clinice tardive și anomaliile asociate poziției și morfologiei ficatului [4, 5, 83, 97]. Excepțional herniile Bochdaleck sunt bilaterale, acestea fiind rapid letale și asociază frecvent malformații congenitale [16]. De asemenea, foarte rar hernia Bochdaleck se poate asocia cu un alt tip de hernie diafragmatică [120]. HERNIILE DIAFRAGMATICE ANTERO-LATERALE
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
rară, ficatul având un rol protector; astfel defectele cupolei drepte, de mici dimensiuni, sunt bine obturate de către ficat (fig. 8.24 a,b,c*). Defectele la nivelul hemidiafragmului drept, pe lângă faptul că sunt rare, asociază și anomalii de poziție și morfologie a ficatului. Sunt descrise și hernii Bochdaleck bilaterale, acestea fiind incompatibile cu viața. Herniile diafragmatice congenitale bilaterale pot fi ambele postero-laterale, dar se poate întâlni și asocierea dintre un defect postero-lateral pe o parte și unul antero-lateral al cupolei sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
din această explorare metoda de elecție în investigarea imagistică a diafragmului. IRM este utilizată în diagnosticul herniei diafragmatice congenitale atât prenatal cât și după naștere. Examenele radioizotopice hepatice și pulmonare Scintigrafia hepatică Este utilizată pentru cunoașterea anomaliilor de poziție și morfologie a ficatului. Ficatul poate fi prezent atât în herniile Bochdaleck drepte, cât și în cele stângi (în varianta antero-laterală) [69, 129]. Scintigrafia pulmonară Poate oferi date importante despre starea parenchimului pulmonar. În herniile diafragmatice congenitale, datorită prezenței viscerelor abdominale în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
și româna), nominativul și acuzativul (cel puțin acuzativul obiect direct) nu sunt legate în mod direct de configurația tematică a predicatului, ci sunt cazuri structurale 23 (v. Stan 2005: cap. 11 pentru română). Astfel, atribuirea nominativului sau a acuzativului (și morfologia implicită) reflectă faptul că un nominal a intrat într-o relație cu un centru din domeniul flexionar IP (centrul T) - nominativul - sau cu un centru din domeniul lexical vP - acuzativul. Ideea că centrele funcționale responsabile de atribuirea nominativului și, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care se ridică formele sintetice românești; și (iii) să derivăm deplasarea formelor sintetice românești, pentru ca în §3.1.3 infra să extindem analiza la formele analitice. 3.1.2.1 Proiecții discrete de mod, timp și aspect În ce privește obiectivul (i), morfologia formelor sintetice românești oferă dovezi incontestabile atât pentru această ierarhizare, cât și pentru realizarea discretă a categoriilor de mod, timp și aspect. Proiectarea unei grup discret MOODP se susține prin contrastul dintre indicativul prezent și subjonctivul prezent. A se observa
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
părăsește domeniul lexical vP, proiecția din domeniul flexionar IP la care se deplasează verbul nu este aceeași în toate limbile romanice. Mai mult, Schifano (2015a) arată că distribuția diferită a formelor verbale nu este accidentală, ci rezultă din interacțiunea dintre morfologie/flexiune (realizare prin morfeme discrete nonsincretice) și sintaxă (deplasarea verbului). În continuare, prezentăm pe scurt rezultatele din Schifano (2015a), preluând, de asemenea și o parte din materialul prezentat spre exemplificare pentru alte limbi decât româna; limbile romanice discutate în Schifano
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
diferite în domeniul flexionar în limbile romanice, după cum a arătat discuția precedentă. Altfel spus, de ce verbul nu se deplasează în mod sistematic în aceeași poziție în toate limbile romanice? Schifano (2015a) arată că deplasarea verbului este dictată de interacțiunea dintre morfologie / flexiune și sintaxă în următorul mod: instanțierea paradigmatică bogată asociată cu lipsa deplasării vs deplasare a verbului pentru a suplini absența instanțierii paradigmatice. O categorie verbală se instanțiază paradigmatic dacă valorile sale principale se exprimă prin paradigme sintetice și nonsincretice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
după cum arată perfectul compus); astfel, este necesară inserția auxiliarului fi, care să satisfacă trăsătura de selecție a auxiliarului principal. Subjonctivul perfect și infinitivul perfect validează această ipoteză de analiză: atât subjonctivul, cât și infinitivul sunt forme irrealis, după cum arată și morfologia lor (temă infectum, ca și prezentul), trăsătura de selecție a complementizatorilor să și a fiind identică cu cea a auxiliarelor de prezumptiv, viitor și condițional (selectarea unui complement irrealis); în cazul formelor de perfect, este necesară - ca și în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mod direct, adică prin deplasare la C, asociată cu encliză pronominală (gerunziul), sau prin inserare a unui complementizator nonfinit în C, asociat cu lipsa deplasării la C și procliză pronominală (infinitivul verbal precedat de a). Această ipoteză surprinde diferența dintre morfologia "continuă" a gerunziului și morfologia "discontinuă" a infinitivului, sugerată în nota 33. Derivarea gerunziului pozitiv (124a) este redată în reprezentarea de mai jos; în lumina discuțiilor din acest paragraf, vom considera că domeniul flexionar al gerunziului nu conține o proiecție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la C, asociată cu encliză pronominală (gerunziul), sau prin inserare a unui complementizator nonfinit în C, asociat cu lipsa deplasării la C și procliză pronominală (infinitivul verbal precedat de a). Această ipoteză surprinde diferența dintre morfologia "continuă" a gerunziului și morfologia "discontinuă" a infinitivului, sugerată în nota 33. Derivarea gerunziului pozitiv (124a) este redată în reprezentarea de mai jos; în lumina discuțiilor din acest paragraf, vom considera că domeniul flexionar al gerunziului nu conține o proiecție de mod (MOODP) și vom
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ne- și encliză pronominală). Am avansat ideea că trăsătura [nonfinit] (găzduită de centrul completiv FIN0) trebuie obligatoriu satisfăcută, cele două forme instanțiind două strategii de satisfacere a acestei trăsături: deplasare sintactică (gerunziul) vs inserarea unui complementizator nonfinit (infinitiv). Tipul de morfologie care caracterizează aceste două forme (o morfologie "continuă" pentru gerunziu: marcare directă doar prin sufixul gerunzial vs o morfologie discontinuă pentru infinitiv: marcare dublă, prin sufixul de infinitiv și prin complementizator) derivă direct din necesitățile de satisfacere a trăsăturii [nonfinit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că trăsătura [nonfinit] (găzduită de centrul completiv FIN0) trebuie obligatoriu satisfăcută, cele două forme instanțiind două strategii de satisfacere a acestei trăsături: deplasare sintactică (gerunziul) vs inserarea unui complementizator nonfinit (infinitiv). Tipul de morfologie care caracterizează aceste două forme (o morfologie "continuă" pentru gerunziu: marcare directă doar prin sufixul gerunzial vs o morfologie discontinuă pentru infinitiv: marcare dublă, prin sufixul de infinitiv și prin complementizator) derivă direct din necesitățile de satisfacere a trăsăturii [nonfinit]. Analiza se poate extinde și la propozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
două forme instanțiind două strategii de satisfacere a acestei trăsături: deplasare sintactică (gerunziul) vs inserarea unui complementizator nonfinit (infinitiv). Tipul de morfologie care caracterizează aceste două forme (o morfologie "continuă" pentru gerunziu: marcare directă doar prin sufixul gerunzial vs o morfologie discontinuă pentru infinitiv: marcare dublă, prin sufixul de infinitiv și prin complementizator) derivă direct din necesitățile de satisfacere a trăsăturii [nonfinit]. Analiza se poate extinde și la propozițiile organizate în jurul supinului. (ix) Româna prezintă semne clare pentru categorizarea ca limbă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3.1.3.3, exemplul (91) natura "deschisă" a temporalității marcate de condiționalul prezent, care nu redă un eveniment stricto senso prezent). (xi) O altă idee subliniată de-a lungul discuției din acest capitol, dar nediscutată explicit, privește relația dintre morfologie și sintaxă sau, mai clar, dintre gradul de marcare morfologică și extensiunea proiectării sintactice. Unii autori (e.g. Cowper 1995, apud Avram 2003) adoptă ideea că elemente cu aceeași realizare morfofonologică reprezintă instanțieri ale unei unice intrări lexicale, fiind deci identice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu subjonctivul neinversat -; valorile multiple asociate cu inversiunea, care pot fi aduse doar sub umbrela unui mecanism foarte larg cum este forța asertivă; restricția inversiunii la contexte finite (cu excepția gerunziului, unde ridicarea V-la-FIN este obligatorie și se leagă de verificarea morfologiei gerunziale); asimetria propoziție principală / propoziție subordonată (v. §3.1.2 supra pentru limbile romanice; §3.2.2.2 infra pentru română); sub coordonare, preferința către inversiune în primul conjunct (Croitor 2014, v. și §3.2.1.1 supra). (99) c
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]