10,770 matches
-
ales În cel public. Eugeniștii au făcut mari eforturi pentru un mediu civilizat, În sensul unor facilități publice și al unor standarde obligatorii de construcție igienică a locuinței, urbanizare, modernizare. Au Încercat să combată câteva tare semnificative și foarte răspândite: mortalitatea infantilă, cea mai grea problemă pe atunci, mizeria, alcoolismul, bolile venerice, tuberculoza, trecând Îngrijirea medicală În sfera responsabilității statului. Au introdus consilierea premaritală, pe care mulți dintre ei au considerat-o mai oportună decât sterilizarea forțată. Lor li se datorează
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Pentru prima oară, ne spune Maria Bucur, medicii deveniseră „actori semnificativi În procesul de elaborare și implementare a politicilor publice. „Legea Moldovan” a Însemnat o regândire radicală a administrației, În sensul descentralizării resurselor pentru medicină preventivă, Îngrijirea nașterilor și prevenirea mortalității infantile, Într-o lume În care majoritatea era foarte temătoare În privința descentralizării și cerea, dimpotrivă, un control mare direct din partea statului, veșnicul mare deținător de resurse și Împărțitor de privilegii. Medicii, argumentează Maria Bucur, căpătau puteri de viață și de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Alcoolismul și tuberculoza păreau importante din acest punct de vedere, pentru că ele afectau nu doar individul care suferea de una dintre afecțiuni, ci și familia acestuia sau acesteia 22. Fertilitatea, deși ridicată În cele mai multe regiuni, ținea cu greu pasul cu mortalitatea extrem de ridicată, mai ales În rândul nou-născuților și copiilor. Moldovan a stabilit ca obiectiv principal al Întregii sale activități Înțelegerea cauzelor și aflarea unor soluții pentru acest fenomen, care reprezenta, În opinia sa, o amenințare pentru viitorul României. În cele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
guvernamentale de sănătate publică sau asistență socială pe baza etniei. Moldovan propunea mai degrabă reducerea bugetelor alocate de stat pentru programe sau acțiuni care aveau ca scop deservirea nevoilor organice specifice ale fiecăreia dintre comunitățile minoritare. De exemplu, dacă problema mortalității infantile era foarte răspândită printre romi, statul trebuia să analizeze această problemă și să implementeze soluții În cadrul populației de români, Înainte de a oferi asistență specifică pentru romi. Conform poziției corporatiste promovate de Moldovan, destinul statului român era direct legat de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
populațiilor disgenice. De aceea, preocuparea pentru controlul reproducerii constituie subtextul tuturor măsurilor specifice adoptate, oricât de diferite ar putea părea la o primă examinare. Astfel de măsuri Își propuneau să ofere soluții la câteva probleme particulare, considerate de maximă importanță: mortalitatea infantilă, bolile venerice, alcoolismul, tuberculoza și vaccinarea Împotriva epidemiilor. Scopul eugeniștilor era să schimbe atitudinea statului față de aceste probleme considerate marginale și să obțină chiar transformarea lor În priorități. Eugeniștii nu au reușit să determine o creștere semnificativă a bugetului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mod integral 37. Singurul reproș al lui Banu se referea la așteptările nerealiste, nu și la principiile Legii Moldovan. Banu a susținut constant programele de medicină preventivă și de Îngrijire pre și postnatală, deoarece, În opinia sa, rata mare a mortalității infantile era cea mai importantă problemă eugenică a României. La Începutul anilor ’30, Moldovan a fost forțat să Își asume o poziție mai degrabă de critic decât de participant În elaborarea politicilor În domeniul sănătății publice. El a primit, treptat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bolilor venerice și a creșterii incidenței maladiilor sociale, printre care tuberculoza și alcoolismul. O altă problemă importantă era creșterea populației. Eugeniștii au fost atenți la diferite aspecte ale acestei probleme, luând În calcul atât rata natalității, cât și cea a mortalității infantile și au atacat problema descreșterii sporului de populație pe ambele fronturi. Impactul măsurilor eugenice a depășit domeniul demografiei și chiar pe cel al medicinei, ajungând În sfera politică, unde aceste reforme au determinat Însăși redefinirea conceptului de cetățenie. Legislația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medicale cauzase deja moartea multor femei tinere 52. „Ygrec” considera că interzicerea avortului nu era o politică de stat eficientă pentru Îmbunătățirea ratei de creștere calitativă și cantitativă a populației. Statul trebuia să fie mai degrabă preocupat de scăderea ratei mortalității infantile și să finanțeze programe de protecție a mamei și copilului În anul critic de după naștere. Argumentele sale În favoarea decriminalizării, dar În același timp a reglementării destul de stricte a avortului aveau ca justificare principală impactul practicii nereglementate asupra sănătății generațiilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
avortului, Îngreunează evaluarea eficienței acestor politici În stimularea creșterii cantitative și calitative a populației În anii ’30. Faptul că nu există statistici disponibile pentru perioada războiului, coroborat cu probleme specifice cum ar fi mobilizarea tuturor bărbaților adulți și creșterea ratei mortalității ca rezultat direct al războiului, fac aproape imposibilă o evaluare a eficienței oricăror politici de sănătate sau control al nașterilor din această perioadă. Pentru perioada interbelică este totuși posibil să măsurăm măcar parțial evoluția ratelor natalității și mortalității. Conform uneia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
creșterea ratei mortalității ca rezultat direct al războiului, fac aproape imposibilă o evaluare a eficienței oricăror politici de sănătate sau control al nașterilor din această perioadă. Pentru perioada interbelică este totuși posibil să măsurăm măcar parțial evoluția ratelor natalității și mortalității. Conform uneia dintre sursele pe care le-am indentificat, la Începutul anilor ’20, România avea o rată a nașterilor de 32/1 000 În zonele urbane și de 44/1 000 În zonele rurale, ambele depășind cu mult media europeană
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
apelau la avort ca metodă contraceptivă. De aceea, argumentele Împotriva avortului se Îndreptau, de fapt, Împotriva unui grup-țintă mai restrâns: cel al populației urbane cu un nivel de educație superior și În special cel al femeilor din clasele superioare. În privința mortalității infantile, ratele au rămas În perioada interbelică foarte mari În comparație cu media europeană, plasând România pe locul doi, după Ungaria, În 1932, cu o cifră de 18,5 decese infantile la 100 de nașteri 62. Așa cum reiese din statistici, chiar și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
după Ungaria, În 1932, cu o cifră de 18,5 decese infantile la 100 de nașteri 62. Așa cum reiese din statistici, chiar și astfel de cifre reprezentau Însă o scădere semnificativă, de la valoarea de 20,2% a anului 1901. Ratele mortalității infantile au continuat să scadă, la 17,4% În 1933 și 13,9% În 194063. Rata creșterii generale a populației plasa România Într-o poziție favorabilă În Europa. În 1932, România ocupa locul doi pe continent, după Bulgaria, În ordinea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1 000 În 1940. Aceste valori nu puneau În pericol poziția României În ierarhia europeană a ratelor creșterii populației, dar scăderea treptată arată că tot mai multe cupluri practicau diverse metode de control al nașterilor, pentru că În aceeași perioadă rata mortalității infantile era și ea În descreștere rapidă. Statisticile par să susțină că eforturile eugeniștilor de a controla practica avorturilor au fost subminate de incapacitatea sau refuzul autorităților responsabile (poliția sau medicii practicanți) de a aplica legislația Împotriva avortului. Corupția generalizată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
872, p. 1. Ultima valoare citată este calculată pentru o regiune anume, nu pentru Întreaga țară. Cu toate acestea, pentru că este un raport despre o zonă rurală, e foarte probabil ca cifra să se apropie de valorile superioare ale ratei mortalității. 64. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 65. Iordache Făcăoaru, „Legiuirile recente pentru sterilizarea eugenică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, p.236. 66. Gheorghe Banu, „L’Orientation moderne de l’eugénique”, XVIIe Congrès, p. 639. 67
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
în revistă, vezi Sharpe și Smith, 2005). Un bun exemplu este Index of Social Health (ISH), introdus de Miringoff și colegii săi de la Universitatea din Fordham. El cuprinde 15 domenii, agregate într-o variabilă luând valori între 0 și 100: mortalitate infantilă; rata copiilor abuzați; copii săraci (procentul celor sub 18 ani sub pragul sărăciei); rata de sinucideri între 15 și 19 ani; abuzul de droguri între 12 și 17 ani; abandonul școlar între 18 și 24 de ani; rata șomajului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aproape 1 000 studenți și 1 600 specialiști și tehnicieni, au oferit informații și interpretări esențiale pentru diagnoza situației satelor, ce acopereau 80% din populația țării (Gusti, 1938): fărâmițarea proprietății, bugetul gospodăriilor de țărani săraci, mijlocași și bogați, inventarul agricol, mortalitatea excesivă, deficitul de nașteri în anumite zone, analfabetismul, alimentația, igiena sătenilor și a locuinței etc. Imaginea ISR, conturată în cele peste două decenii de activitate, surprinde o instituție care a cercetat problemele fundamentale ce au preocupat viața României interbelice și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asigurarea accesului tuturor copiilor, băieți și fete, la învățământul primar. 3. Promovarea egalității genurilor și consolidarea rolului femeilor: - eliminarea inegalității genurilor în învățămîntul primar și secundar, preferabil pînă în 2005, și la toate nivelurile de învățămînt până în 2015. 4. Reducerea mortalității copiilor: - reducerea cu două treimi a ratei mortalității copiilor cu vârsta sub cinci ani. 5. Îmbunătățirea sănătății materne: - reducerea cu două treimi a ratei mortalității materne. 6. Combaterea infecțiilor cu HIV/SIDA, a malariei și a altor boli: - reducerea și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
învățământul primar. 3. Promovarea egalității genurilor și consolidarea rolului femeilor: - eliminarea inegalității genurilor în învățămîntul primar și secundar, preferabil pînă în 2005, și la toate nivelurile de învățămînt până în 2015. 4. Reducerea mortalității copiilor: - reducerea cu două treimi a ratei mortalității copiilor cu vârsta sub cinci ani. 5. Îmbunătățirea sănătății materne: - reducerea cu două treimi a ratei mortalității materne. 6. Combaterea infecțiilor cu HIV/SIDA, a malariei și a altor boli: - reducerea și stoparea procesului de răspândire a infecției cu HIV
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
secundar, preferabil pînă în 2005, și la toate nivelurile de învățămînt până în 2015. 4. Reducerea mortalității copiilor: - reducerea cu două treimi a ratei mortalității copiilor cu vârsta sub cinci ani. 5. Îmbunătățirea sănătății materne: - reducerea cu două treimi a ratei mortalității materne. 6. Combaterea infecțiilor cu HIV/SIDA, a malariei și a altor boli: - reducerea și stoparea procesului de răspândire a infecției cu HIV/SIDA; - reducerea și stoparea incidenței malariei și a altor afecțiuni majore. 7. Asigurarea unui mediu durabil: - integrarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
absența bolii sau a infirmității, ci și o stare de completă bunăstare fizică, mintală sau socială. Obiectivele OMS sunt construirea unor comunități sănătoase și combaterea bolilor. Pentru îndeplinirea acestor obiective, patru direcții strategice conturează cadrul de activitate al OMS: - reducerea mortalității excesive, a îmbolnăvirilor și invalidității, mai ales în cazul populației sărace și marginalizate; - promovarea unor stiluri de viață sănătoasă și reducerea factorilor de risc care pot afecta sănătatea, riscuri care provin din condițiile de mediu, economice, sociale și de comportament
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b. determinarea magnitudinii problemei. Pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o imagine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate, ai economiei, ai delincvenței, ai poluării - nivelul mortalității infantile, gradul de satisfacție/insatisfacție; c. factorii determinanți ai dinamicii problemei sociale. Este important să se identifice factorii, condițiile, situațiile care generează constituirea și dinamica respectivei probleme. O asemenea analiză are în vedere fenomene și proces detectabile cu mijloace obiective
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unidimensională, combinată cu ipoteza generală că efortul intelectual este mai greu decât cel fizic, a lansat conceptul de stres al conducerii sau managerial (executive stress), care sugera că directorii/managerii sunt supuși unui risc mai mare pentru boli cardiovasculare sau mortalitate asociate S.O. În particular, pentru problematica actuală a stresului muncii, mai multe modele clasice ale S.O. domină și în prezent literatura de specialitate, care abundă în aplicații, reconceptualizări, îmbunătățiri sau critici la adresa lor, dar sunt semnalate (elaborate și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Început, autorul menționează că numărul anual de accidente de circulație mortale din statul Connecticut părea să fi scăzut, aparent În urma adoptării unei noi legi care limita viteza autovehiculelor la 90 kilometri pe oră. Totuși, o examinare mai atentă a ratei mortalității pe mai mulți ani, Înainte și după adoptarea legii, a arătat mai degrabă fluctuații nesistematice decât o scădere pronunțată. Un simplu test grafic a fost suficient pentru a demonstra că patternul arăta nesistematic și nu indica o curbă descendentă (vezi
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
putea aduce cîteva coji de cartofi, morcovi din grădină sau o felie de pîine de la un cuplu de bătrîni ruși, genul, alături de vîrstă, a jucat de asemenea un rol decisiv În supraviețuirea fizică și psihică a deportaților. Deseori, rata de mortalitate a bărbaților era dublă sau triplă față de cea a femeilor. Acest lucru poate fi explicat În parte prin faptul că majoritatea femeilor deportate aveau Între 17 și 23 de ani, În timp ce bărbații aveau 39-45 de ani. Deși bărbații din această
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
salubru aveau să Îi sporească și eficiența economică și siguranța militară. Rețeaua de canalizare veche, dejecțiile de la aproximativ treizeci și șapte de mii de cai (În 1850) și alimentarea deficitară cu apă făceau ca atmosfera Parisului să fie pestilențială. Rata mortalității era aici cea mai ridicată din Franța, la fel și riscul izbucnirii unor epidemii grave de holeră. În 1831, această boală a ucis 18 400 de persoane, printre care și pe primul ministru. Iar rata mortalității atingea nivelul cel mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]