1,884 matches
-
astâmpăra în felul acesta foamea celor nevoiți să se ascundă în peșteră, se solda cu victime omenești. Lupta decisivă nu mai putea fi amânată. Forțele, ce trebuiau să se confrunte, nu erau egale. Diferența între ei era cea dintre un motan nedomesticit: rotofei, vânjos, flămând și lacom și niște amărâți de șoricei ce se ascund undeva, despărțiți și apărați de o găurică prin care motanul nu poate pătrunde oricât s-ar strădui. Situația fiind care pe care, nu lăsa loc pentru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Forțele, ce trebuiau să se confrunte, nu erau egale. Diferența între ei era cea dintre un motan nedomesticit: rotofei, vânjos, flămând și lacom și niște amărâți de șoricei ce se ascund undeva, despărțiți și apărați de o găurică prin care motanul nu poate pătrunde oricât s-ar strădui. Situația fiind care pe care, nu lăsa loc pentru altă alternativă. Din acest motiv, rolul fiecăruia avea importanță. Forța brută și feroce trebuia învinsă prin inteligență și prin superioritate numerică. Ori ei, ori
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să mai jur odată? Eu cred că nici tu nu știi nimic, habar n-ai și te lauzi degeaba! Bine; am să-ți spun săcretul: Fi atent la mine! Îți trebuie o mâță neagră care să nu fie atinsă de motan. Când împlinește un an, aștepți prima zi cu lună plină! Nu mănânci nimic toată ziulica! Te duci singur-singurel la capătul câmpului, aproape de cimitir, noaptea lângă foc când luna plină e pe cer! Iei cu tine o pirostrie, vreascuri cât mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cer! Iei cu tine o pirostrie, vreascuri cât mai multe și pregătești un ceaun mare plin cu apă clocotită, pe care să-l ții tot timpul pe foc! Fix la miezul nopții, iei mâța care nu a fost atinsă de motan, îi tai coda cu satârul dintr-o singură lovitură pe un butuc și o arunci vie în ceaunul cu apă clocotită! Fii atent să nu te zgârie! Să știi de la mine că mâța are șapte vieți; de șapte ori va
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sperie de el? Unul mai frumos și mai sănătos, nici că se poate. Totuși, pentru a pune sângele în mișcare, trebuia să grăbească pasul. În cel mult douăzeci de minute va fi la el acasă. Tolănit în fotoliu, ca un motan obișnuit cu lenea, după o ceașcă de ceai fierbinte, va uita de lapovița ce i se lipea de haine, va uita de vântul în rafale și cu gândul la ceva frumos va dormi ca un prunc. Într-adevăr, la o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
șireturi subțiri de mătasă, Așteptând să se umple cu flori, și să fiu fericit (...) Nimeni și nimic nu mă poate opri să ascut pe o piatră a casei satârul tocit Cu care tai carne suavă de fluturi ce-i visul motanilor mei, Să-ngenunchez pe podele în fața sticlelor lungi de oțet și ulei, Fără sfială plângând, și să fiu fericit... Cele șapte elegii ale Detectivului evoluează în notă parodic-romanțioasă, ironizând sentimentalismul desuet: "Ții minte orășelul acela de munte (...), / Fecioarele-aveau jartiere de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dar și de "defăimare". În ipostază de "slugă blândă", contemplând-o, poetul (un senzual) roșeșete: Privește farfuriile cu borș, / Mi-e sufletul ca sfecla asta: roș". Defăimarea urmează simetric, sprijinită pe: "Dovezi pecetluite în saramure fine / Că mi-ai iubit motanul mai mult decât pe mine!" O curată apologie e de găsit într-un Cântec naiv: Când trecea fecioara lui Brumaru / Se topea de oftică mărarul / Și cădea cojit de pe crini varul (...) / Liote de îngeri scurși prin leică / O încolăceau ca
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pe străzi. Își zgâncileau în fața lui bubele provocate de păduchi, sub care stătea să crape puroiul. Nădăjduiau să se împiedice de vreo pungă cu galbeni pentru a fi izbăviți de viața mizeră. Prin gunoaie, colcăiau șobolanii care băgau spaima în motani. Purici, ascunși în colbul drumurilor pietruite, mușcau trecătorii, răspândind ciuma. În fiecare bortă se năștea și creștea câte o cotoarbă. Pacostea se hrănea până aproape să plesnească din mizeria strânsă în întunericul cotloanelor. Pe la porți, erau scoase cadavrele celor răpuși
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
enervant; fericire; ferm; ființă; flămînd; fotbal; best friend; funie; gălăgie; gălăgios; ghem de blană; haios; Hatchi; hoinar; Husky; impunător; inamic; inteligență; inuman; iubit; iubitor; înțelept; jabă; jug; labe; Labrador; lasă; lăsat; lătra; Leskie; liniște; mascul; meu; miros urît; mîncare; mîngîiere; motan; neajutorați; nefolositor; negru; obstacol; ochi nevinovați; om rău; Oscar; parc; pătrat; pechinez; pitbull; președinte; prieten adevărat; prieten bun; prieteni; prietenul omului; protecție; pufoșenie; pui; pune; putere; rasă; risc; Rona; semn; slab; sprijin; stă; fără stăpîn; sucă; teamă; totalitate; urlet; urs
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dar; datorie; devotament; dos; drumului; dulceață; enervare; extensii; extremitate; fete; fiare; fir; frumos; gălăgie; idei; iepuraș; de iepure; imens; imitare; inferioritate; infinit; insuportabil; interminabilă; irelevant; îmbulzeală; împletit; început; lemn; leu; leului; lup; de lup; măgar; maimuțe; majorat; de mesaje; mîner; motan; mulți; nașpa; neagră; nimic; organ; pantă; pariul; parte a corpului; pensie; de pește; pești; de pisici; picior; pierdut; pitic; plictiseala; plictiseală; probleme; promoție; puf; pufos; rămolită; rău; răutate; reduceri; rest; restanță; la rînd; rînd la magazin; România; de șarpe; scîrbos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
față; fetiță; figuri; fundă; gagiu; gay; în grabă; fără griji; grijuliu; haine; Hermine; nicio idee; indignat; informare; ingrat; interesant; ipocrit; bine îmbrăcat; închipuit; înțelegere; înțepat; jegos; juvină; lacom; lăudat; lemn; lene; lucru; lumii; lumină; lună; Michael; mistocar; moale; modern; modest; motan; moțat; nas mare; navei; neadecvat; neatent; de nebăgat în seamă; nebun; neclar; necomunicativ; nedrept; nefudul; negativ; neînsemnat; de neîntrecut; neînțelept; neinteresant; de neatins; nemulțumit; nepriceput; nerespectuos; nervozitate; nesătul; nou; nume; oală; oamenii; ocean; oltean; omul; onest; Ovidiu; paharului; parșiv; păcat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); relaxat (3); sărăcie (3); trist (3); bleg (2); chef (2); colegul (2); degeaba (2); dezordine (2); dispreț (2); doarme (2); dorm (2); care nu face nimic (2); gras (2); greoi (2); incapabil (2); lene (2); lenos (2); mare (2); motan (2); nefericit (2); neserios (2); nestrăduitor (2); netrebnic (2); pasiv (2); Păcală (2); posmagi (2); poveste (2); prost-crescut (2); puturoșenie (2); răsfățat (2); relaxare (2); fără rost (2); stare (2); televizor (2); trîndăvie (2); urît (2); activ; adăpost; Adi; adormit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
foame; de frig; fruct; funerar; gata; groaznic; horcrux; a ieși din ciclu; ieșire; inexistență; inexista; inima; inimă dăruită; împăcat; împreună; înălțare; a înceta; înfricoșător; întîmplare; înviere; a învinge; jos; judecată; lacrimă; lipsă; a lipsi; lumînări; mama; mă înspăimîntă; mister; mîncare; motan; mulți; mure; un soi de mure; muri; muritor; a se naște; natură; neamț; neașteptat; necaz; neclintit; necunoscut; neexistent; neexistență; neființă 15 min; negre; neliniște; neliniștit; nemuritor; nepăsare; neputință; noapte; normalitate; nu exista; nuu; odihnă; a se odihni; om în vîrstă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
edificiu; eliberare; etajul 3; etapă; etape; a evalua; fier; folositoare; Ghirnă; grea; greu; ideal; ierarhică; imensă; de incendiu; instabilă; intri; împiedica; înalță; îngusta; întuneric; jos; lapte; din lemn; Likert; liniar; longevitate; lună; mama-soacră; managerială; masă; măreață; meditativ; merge; metal; metrică; motan; mult; nivel social; nori; obiect de măsură; obstacol; pandantiv; pară; de a parcurge; pași; pentru a urca; pierdea; piramidă; pisică; plan; plec; în pod; podea; podină; podul casei; de pompieri; pompieri; pot; realizări; rece; ridica; rupt; sănătate (sport); sărut; schele
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poanta: "La manejul meu din nori/ Se încalecă erori/ Din aproape în aproape,/ Saltă sufletul pe ape/ Sub copite eu în, silă,/ Ca pustiul sub cămilă". ("Inspirație")... Snobismul, permanenta simulare, nu-i mai trezește nici tristeți, nici ironii acide. Falsul motan este falsul creator: "Clipea din mustăți odată, cam într-o doară,/ și simțea globul întreg parfumat azi nimic,/ Nici un curent electric,/ Copacii, casele, turnul de apă/ Au același miros de aer" ("Falsul motan"). Izolat de "tinerii cotoi". poetul ține ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
trezește nici tristeți, nici ironii acide. Falsul motan este falsul creator: "Clipea din mustăți odată, cam într-o doară,/ și simțea globul întreg parfumat azi nimic,/ Nici un curent electric,/ Copacii, casele, turnul de apă/ Au același miros de aer" ("Falsul motan"). Izolat de "tinerii cotoi". poetul ține ca arta lui să fie autentică și în consecință se luptă cu o avalanșă de cuvinte: "Ca într-o apă mă scufund,/ Cu cât mai mult mă-ncaier". Într-un poem arghezian din volumul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mîță dat în mîncarea cuiva, acesta se umflă, tot tușește și stupește pînă moare. Cînd la casa gospodarului mor mîțele sau fug e semn rău. Să nu iei la casă mîță neagră, că ții pe dracu-n casă. Mîță ori motan negru, cucoș negru și cîne negru aduc bine la casă. Să nu duci mîță în car ori în căruță, că slăbesc vitele trăgace. Să nu duci mîță la mutat peste apă trecătoare. Mîță să nu iei cu tine cînd te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ireparabil, de trădarea Ioanei -, romanul este ca un jurnal al naufragiului sufletesc. Voltele povestirii descriu un traseu circular, deși romanul se îndreaptă, spre final, către un deznodămînt, o "închidere" narativă. Boala lui Viky (și a "emisarului ei în ținuturile sumbre", motanul Ahmed) apare ca o exprimare nefericită și neașteptată a unui potențial de suferință pe care naratorul, Sandu, nu încetează să-l anime. Ca și în romanul O moarte care nu dovedește nimic, tortura provine din îndoială, din epuizarea psihică pe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
găsim un sens transcendental în această lume plină de orori, de trădări și invidii, de nedreptăți, de tortúri și genociduri. Dar și de păsări care imi încălzesc sufletul când le ascult ciripitul în zori de zi, sau când bătrânul meu motan mi se așează pe genunchi, sau când mă uit la flori, de multe ori atât de mici, că trebuie să te uiți la ele de foarte aproape..."100. În timp ce Sábato se întoarce la tineri, "acești purtători de speranță", Cioran nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
meu, așezat acolo? Iar boul, dând din cap, cu ochii pe jumătate închiși, îi răspunse c-o voce blândă: Stau și admir, așezat sub poartă, Lumina din urmă a zilei, ce poartă Ultima oră de muncă, învoaltă..." Marcel Aymé, Poveștile motanului cocoțat Se știe, grație lui La Fontaine și lui Marcel Aymé, că animalele vorbesc, că au idei și sentimente, la fel ca noi. Doar neștiutorii, naivii și cei fără inimă pot susține contrariul. Dacă dialogul decurge atât de firesc între
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
neștiutorii, naivii și cei fără inimă pot susține contrariul. Dacă dialogul decurge atât de firesc între Delphine, Marinette și animalele de la fermă sau din pădure, între greiere și furnică, între lup și miel sau între vulpe și barză, dacă Poveștile motanului cocoțat sunt atât de pline de farmec, dacă morala desprinsă din Fabule curge atât de firesc, acest lucru nu înseamnă decât că povestioarele despre animale își au partea lor de adevăr. Ca urmare a unor clișee și prejudecăți, imaginea absolută
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pe loc și să bată din palme în ritmul dat de conducător oricând. Atunci când mingea este oprite, jucătorii se opresc și iau poziția ghemuit. Jucătorii care nu se opresc odată cu mingea sau nu iau poziția indicată, sunt eliminați din joc. MOTANUL ȘI ȘORICEII Elevii sunt împărțiți în două grupe: motanii și șoriceii. Șoriceii se deplasează în coloană unul câte unul, recitând versurile: „Șoriceii într-o zi, mult au vrut să știe cât e ceasul, cât o fi și au tras de
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
dat de conducător oricând. Atunci când mingea este oprite, jucătorii se opresc și iau poziția ghemuit. Jucătorii care nu se opresc odată cu mingea sau nu iau poziția indicată, sunt eliminați din joc. MOTANUL ȘI ȘORICEII Elevii sunt împărțiți în două grupe: motanii și șoriceii. Șoriceii se deplasează în coloană unul câte unul, recitând versurile: „Șoriceii într-o zi, mult au vrut să știe cât e ceasul, cât o fi și au tras de sonerie.” Când învățătorul dă semnalul, se opresc și motanii
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
motanii și șoriceii. Șoriceii se deplasează în coloană unul câte unul, recitând versurile: „Șoriceii într-o zi, mult au vrut să știe cât e ceasul, cât o fi și au tras de sonerie.” Când învățătorul dă semnalul, se opresc și motanii recită: „La drum iarăși ei pornesc, vor să se ascundă, căci motanii se zăresc, fugi, să nu te prindă!” La ultimul vers motanii aleargă după șoricei, încercând să prindă cât mai mulți. Se reia jocul cu schimbarea rolurilor. BUCHEȚELE Copiii
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
versurile: „Șoriceii într-o zi, mult au vrut să știe cât e ceasul, cât o fi și au tras de sonerie.” Când învățătorul dă semnalul, se opresc și motanii recită: „La drum iarăși ei pornesc, vor să se ascundă, căci motanii se zăresc, fugi, să nu te prindă!” La ultimul vers motanii aleargă după șoricei, încercând să prindă cât mai mulți. Se reia jocul cu schimbarea rolurilor. BUCHEȚELE Copiii se deplasează în alergare, în coloane câte unul. La comanda „Buchețelele câte
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]