1,969 matches
-
al persoanei creatoare. Persoanele creatoare sunt puternic motivate, se caracterizează printr-un nivel ridicat de energie și persistență în muncă, printr-o curiozitate imensă, manifestată în dorința de a cunoaște și a acumula informații. Curiozitatea (epistemica) acționează ca o forță motivațională în activitatea de cunoaștere a omului și se întărește prin succesul acestei cunoașteri. Forța acestei motivații trebuie să fie adecvată situației, în sensul evitării stărilor de supramotivare sau submotivare ineficiente pentru orice act de creație. În disputa privind tipul de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
mobilizării persoanei pentru anumite tipuri de activități; preferința pentru complexitate, dificultate, diversitate și multiplicarea problemelor abordate; modul în care este apreciat individul și rezultatele sale, etc. P.P. Neveanu și M. Roco introduc noi factori de creativitate cum ar fi: orientarea motivațională specifică, experiența ca sursă creativă, capacitatea de sustragere a evoluției imaginației de sub controlul critic imediat. Cercetările au arătat că fiecare tip de temperament are meritele și neajunsurile lui. Cele două tipuri de temperament - introvertit și extravertit - sunt complementare, în mare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
fermă, perseverență, deoarece progresele sunt astăzi mari în toate domeniile și este dificil să aduci ameliorări sau transformări radicale. Nici în artă marile talente n-au creat nimic remarcabil fără o luptă îndârjită pentru îmbogățirea mijloacelor de expresie. Dintre factorii motivaționali o componentă de bază o reprezintă, după Al. Roșca, curiozitatea. Dintre factorii nonintelectuali și non-aptitudinali, autorul identifică unele trăsături de temperament și caracter: sensibilitatea față de mediu, inițiativa, tenacitatea, atitudinea activă în fața dificultăților, încrederea în posibilitățile proprii, atașament față de muncă, asumarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
transformări sociale înseamnă a determina viitorul (Erika Landau). II.2.3 Interrelația factorilor creativității Nici unul din factorii prezentați, luați separat, nu poate să asigure performanța creatoare. Astfel, nu este suficientă prezența unor factori intelectuali sau aptitudinali deasupra mediei, dacă factorii motivaționali sunt deficitari sau dacă lipsesc condițiile socioeducative minime. La fel se poate spune despre existența unei motivații puternice, care nu este însoțită de un nivel suficient de ridicat al factorilor intelectuali și aptitudinali sau de condiții social-educative corespunzătoare. Performanțele creatoare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
la un nivel mai puțin ridicat al altui factor). Combinația sui generis a factorilor - una din formele combinatorii, nu este fixă, ci are un caracter dinamic. Pe parcursul anilor se pot modifica unii factori, cu deosebire condițiile de mediu și factorii motivaționali și ca urmare, se va modifica și structura factorilor. Dar cercetările n-au dus la concluzii esențiale în ceea ce privește valoarea contribuitivă a factorilor în producerea creativității, ierarhizarea și importanța factorilor creativității. Structura factorilor creativității variază în funcție de domeniul activității creatoare: științific, tehnic
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
dus la concluzii esențiale în ceea ce privește valoarea contribuitivă a factorilor în producerea creativității, ierarhizarea și importanța factorilor creativității. Structura factorilor creativității variază în funcție de domeniul activității creatoare: științific, tehnic, literar, artistic, filozofic, politic, militar. Se poate spune totuși, cu certitudine că factorii motivaționali și de caracter au o importanță mult mai mare decât s-a crezut în trecut. Dacă sunt date condițiile minime ale mediului socio-cultural, iar factorii intelectuali și aptitudinali au și ei nivel minim cerut pentru un domeniu sau altul de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a soluțiilor corespunzătoare (diverse și eficiente) la diferite probleme de tip divergent, ce trebuie formulate la diverse tipuri de activități școlare; - utilizarea unor procedee variate de activizare a capacităților și atitudinilor creatoare în plan verbal (comunicațional, expresiv), cognitiv (intelectual) și motivațional - atitudinal prin solicitări diverse și problematice de tipul: alcătuire de cuvinte, propoziții, enunțuri simple plecând de la anumite unități lingvistice; solicitări de a continua anumite începuturi de propoziție, fraze sau povestiri; găsirea a cât mai multe căi și soluții la diferite
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pe sine ; * Climatul de siguranță afectivă necesar dezvoltării comportamentelor personalității atât la vârste mici, când este determinant, cât și mai târziu, când constituie factor de echilibru și compensare în rezolvarea problemelor sociale; * Este primul mediu de creștere și dezvoltare intelectual, motivațional, afectiv, estetic, moral; * Reprezintă modelul prim al comportamentelor sociale viitoare; Constituie legătura biologică de bază a individului; * Este cadrul de dezvoltare a individualității și posibilitatea valorizării individuale datorită încărcăturii afective care îi leagă pe membrii ei; * Constituie o legătură între
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
poate fi totuși redusă, cum susține Guilford, la gândirea divergentă, ale cărei proprietăți principale sunt fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, sensibilitatea față de probleme, redefinirea și elaborarea. Un rol important în creativitate o au și o serie de alți factori precum: factori afectivi motivaționali; factori de personalitate (atitudini, aptitudini speciale); factori socio-culturali (particularitățile social-istorice etc.); factori socio-educaționali (familia, învățământul etc.). Desigur, creativitatea nu trebuie redusă la activitatea gândirii. Dar aceasta nu înseamnă că trebuie minimalizat rolul gândirii divergente sau al altor factori intelectuali cum
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
inteligență. Mai ales că efortul creator este în relație și cu natura domeniului în care se manifestă. Există psihologi care au accentuat multe aspecte comune tuturor creatorilor. Ele se referă la fazele prezente în actele de creație și la aspectele motivaționale, caracteriale. Există diferențe specifice: inteligența este mai importantă în domeniul științific, având însă un rol mult mai mic în artă (în pictură sau muzică, de exemplu). În știință este esențială „sensibilitatea la probleme", care trezește spiritul investigator; dar în artă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
configurație originală distinctă, ceea ce face ca fiecare persoană să fie unică. În cunoașterea personalității elevilor trebuie avute în vedere toate aceste componente și interrelațiile dintre ele. 3. Factori nonintelectivi /noncognitivi și nonaptitudinali (de personalitate) În categoria acestora intră factorii atitudinali, motivaționali și de caracter, factorii biologici, educaționali și de experiență ai vieții. Cu privire la prima categorie, cea a factorilor atitudinali, motivaționali și de caracter, este elocventă viziunea lui A. Maslow cu privire la scopul educației creativității, ca actualizare de sine a persoanei. El definește
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
toate aceste componente și interrelațiile dintre ele. 3. Factori nonintelectivi /noncognitivi și nonaptitudinali (de personalitate) În categoria acestora intră factorii atitudinali, motivaționali și de caracter, factorii biologici, educaționali și de experiență ai vieții. Cu privire la prima categorie, cea a factorilor atitudinali, motivaționali și de caracter, este elocventă viziunea lui A. Maslow cu privire la scopul educației creativității, ca actualizare de sine a persoanei. El definește această caracteristică ca fiind utilizarea tuturor talentelor pentru a deveni ceea ce poți deveni și a-ți actualiza potențialul. Prezintă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
spontane în acțiune. Ei devin total acaparați de ideile și creațiile lor, încât realmente nu pot dormi până nu le finalizează. * Setea de senzații, emoții tari, tresăriri, care reunește energia superioară, spiritul de aventură și asumarea riscului este o trăsătură motivațională apropiată entuziasmului și implicării spontane în acțiune, care se pare că ar caracteriza pe indivizii creativi. Această goană după adrenalină poate fi satisfăcută fie în produse creative constructive, fie în modalități delincvente, distructive. * Persoanele creative au spirit de aventură, aspiră
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
creativ în profesia pe care ați îmbrățișat-o? Direcții de discuție: * Agenții procesului de învățământ: a) de bază: profesori; elevi; b) alți agenți: economici, decidenți, cercetători etc * Obiectivele procesului de învățământ îideal, scopuri, obiective cadru, de referință) * Conținutul informațional, comportamental, motivațional, atitudinal, emoțional stipulat în programe și planificări. * Metodologii ca instrumente utile atât pentru profesor (în procesul de predare), cât și pentru elev (în procesul de învățare). * Utilizarea mijloacelor de învățământ menite să faciliteze transmiterea mesajului * Formele de organizare a procesului
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
încă din primele clase. Ei se bazează pe raționamentul logic. Spre deosebire de fete, la băieți s-a semnalat nu atât de mult o dezvoltare mai lentă a deprinderilor de activitate școlară cât mai ales un nivel mai scăzut de educație volitivă, motivațională și o evoluție mai lentă a dobândirii autonomiei. Fetele excelează prin fluiditate verbală, au autocontrolul mai ridicat ceea ce le facilitează capacitatea de a se face acceptate de grupul clasei. Față de fete (37,9%) băieții prezintă mai frecvent (62,1 %) tulburări
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
de muncă intelectuale (de a observa, de a asculta cerințele adultului și a acționa corect pe baza acestora, de a răspunde la întrebări și de a le formula, de a aprecia, completa răspunsurile colegilor) ci și interve nția particularităților afectiv motivaționale și volatile. Adaptarea școlară presupune alături de maturitatea intelectuală și prezența unui anumit grad de maturitate socială. Aceasta se referă la însușirea și respectarea unor deprinderi de conduită civilizată în colectiv, la existența unei independențe relative a copilului în acțiune și
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
motivației comportamentelor dezvoltate într-o organizație. Banii și motivația muncii sunt într-o permanentă interacțiune în mediul organizațional. Salariul reprezintă contravaloarea muncii prestate și un stimulent pentru o implicare de calitatea în activitățile viitoare dintr-o organizație. Autoarea studiază implicațiile motivaționale ale atitudii față de bani în sistemul bugetar și mediul privat. Ne atrage atenția asupra factorilor motivaționali care determină productivitatea muncii. În sistemul bugetar, motivația cea mai puternică este valoarea adăugată produsă prin interacțiunea cu oamenii, contribuția la calitatea vieții acestora
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mediul organizațional. Salariul reprezintă contravaloarea muncii prestate și un stimulent pentru o implicare de calitatea în activitățile viitoare dintr-o organizație. Autoarea studiază implicațiile motivaționale ale atitudii față de bani în sistemul bugetar și mediul privat. Ne atrage atenția asupra factorilor motivaționali care determină productivitatea muncii. În sistemul bugetar, motivația cea mai puternică este valoarea adăugată produsă prin interacțiunea cu oamenii, contribuția la calitatea vieții acestora. În mediul privat, condițiile salariale sunt dependente de profitul firmei și oferă angajatului acces la o
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și necognitive. Gabriella Losonczy ne atrage atenția că modelul surselor de motivație poate fi utilizat pentru a contura analiza motivației bazată pe conceptual de sine. Autoarea pleacă de la premisa că există cinci surse ale motivației care se construiește în cadrul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
că există cinci surse ale motivației care se construiește în cadrul unei organizații: motivația intrinsecă, motivația instrumentală, motivația bazată pe conceptul de sine extern, motivația bazată pe conceptul de sine internalizat și interiorizarea scopului. Cercetarea experimentală care vine să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. Obiectivul cercetării a fost de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
motivația bazată pe conceptul de sine extern, motivația bazată pe conceptul de sine internalizat și interiorizarea scopului. Cercetarea experimentală care vine să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. Obiectivul cercetării a fost de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație. Concluzia cercetării este că plăcerea nu poate fi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. Obiectivul cercetării a fost de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație. Concluzia cercetării este că plăcerea nu poate fi cumpărată cu bani. Deși reușim să obținem prin intermediul banilor, putere, prestigiu, control asupra celorlalți cu siguranță nu obținem plăcere de pe urma acestora
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
toți. Stresul atașat acestui nou fenomen este foarte mare și în principal se datorează imprevizibilului care marchează această situație. Motivația este una din cele mai afectate procese în acest caz, existând posibilitatea ca omul să-și schimbe percepția despre factorii motivaționali, ducând astfel la schimbarea tipului de feedback ce îi determină acțiunile. Faptul că am ales să fac o cercetare despre bani tocmai acum când numai enunțarea cuvântului produce o stare de stres poate părea un pic ciudat, însă consider că
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
post-impuls Având în vedere reticența în continuă creștere față de teoria impulsului, a devenit din ce în ce mai evident că o singură mare teorie era insuficientă pentru a explica motivația (Appley, 1991 apud Reeve, 2009). În încercarea de a acoperi întreaga gamă a fenomenului motivațional, portretul modern al studiului motivației este caracterizat acum de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a fenomenului motivațional, portretul modern al studiului motivației este caracterizat acum de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele încearcă să investigheze și să înțeleagă un fenomen motivațional particular, o circumstanță particulară care afectează motivația, anumite grupuri de oameni, întrebări teoretice. O mini teorie explică unele, dar nu toate comportamentele bazate pe motivație (Reeve, 2009). 3.2
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]