4,425 matches
-
în interiorul acestei structuri. Schema prezintă următoarele caracteristici: a) este o structură dinamică ce se construiește în timpul a numeroase repetări ale unor acțiuni sau ale unor percepții și care evoluează în funcție de noile experiențe; b) este un plan, un program de activități motrice observabile și de activități inferențiale și comparative neobservabile; c) nu reține decât trăsăturile esențiale care îi definesc forma, relațiile spațiale și temporale dintre elementele și funcționarea sa. Construirea unei scheme se realizează în sensul unei simplificări, care ia forma unei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu călcâiele lipite și cu ochii închiși, pacientul nu-și poate menține echilibrul, ca urmare a oscilațiilor ce pot determina chiar și o cădere; j) semnul lui Trendelenburg - ridicarea bazinului și coborârea umărului de partea lezată este semn al deficienței motrice a fesierului mijlociu și a micului fesier. După Constantinovici și Adam (1997), ca semne ale reflexelor de extensie pot fi citate: 1) semnul Babinski - la excitarea marginii externe a plantei, apare ca răspuns reflex extensia halucelui, asociată cu flexia și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ale anumitor stimuli; existența unor aptitudini pot implica, în structura lor, o modalitate senzorială - vizuală, auditivă, kinestezică etc., putând ajunge la un nivel superior de manifestare; locul ocupat de senzație în activitatea subiectului determină realizarea rapidă și eficientă. În actele motrice, informațiile senzoriale sunt condiționate de adecvarea la situație, obiectiv sau intenție, de feedback, adică de complexul senzorial-perceptiv ce are drept sursă informațională însăși mișcarea și raporturile ei cu obiectul asupra căruia se acționează. Putem identifica mai multe tipuri de senzații
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
diagnosticului. Element de manifestare spontană a unei boli semnalate de pacient (caracter subiectiv) sau care poate fi constatată de un observator (caracter obiectiv). SINCINEZIE (< fr. syncinésie, cf. gr. syn - cu, kinesis - mișcare) - Tendința de a efectua mișcări involuntare, asociate actelor motrice voluntare (de exemplu, odată cu înclinarea trunchiului, se constată și mișcări ale picioarelor și mâinilor care, deși nu sunt comandate voluntar, îndeplinesc rolul de echilibrare a corpului). Mișcări involuntare ce apar la membrele hipertonice în timp ce se execută unele mișcări voluntare sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Mișcări involuntare ce apar la membrele hipertonice în timp ce se execută unele mișcări voluntare sau pot însoți unele mișcări automate. Sunt cunoscute și sincinezii patologice, care afectează coordonarea motoare, manifestate sub formă de tremurături și spasme, ceea ce determină parazitarea anumitor acte motrice. După Pendefunda et al. (1978), sincineziile se manifestă sub trei aspecte: a) globale - constau în mișcări de flexie a membrului superior și de extensie a membrului inferior pe partea paralizată. Aceste manifestări apar în timpul efectuării unui efort, cum ar fi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
abordările care consideră motricitatea ca o simplă funcție instrumentală. Sindromul psihomotor (patologic) corespunde unei forme accentuate a „tipului psihomotor” (normal sau subnormal) (Larousse, 2006). Lui H. Wallon (1975) îi revine meritul de a fi prezentat sindroamele psihomotoare. Sindromul de asinergie motrică și mintală - explică o insuficiență cerebeloasă. Se manifestă prin dificultăți de reglare a tonusului în luarea și menținerea unor atitudini, lipsă de precizie și de regularitate a mișcărilor. Se mai constată dezechilibrul mersului, instabilitate în orientarea corporală, neîndemânare și adiadocokinezie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
o crispare a feței, o voce răgușită, numeroase sincinezii. Copilul hipertonic este agitat, hiperactiv, cu dificultăți de a-și focaliza atenția și de a opera combinații mintale. Sindromul de automatism emotivo-motor se exprimă prin asimetria funcțiilor motoare și instabilitate. Coordonările motrice nu sunt executate decât prin înlănțuirea automată, fără intervenții ale unor reprezentări conștiente sau intenționale. Sindromul de insuficiență frontală (prefrontală) împiedică orientarea mintală, adică menținerea intenției, coordonarea mijloacelor și a scopurilor, planificarea acțiunii. SINKINEZIE (fr. syncinésie; engl. synkinesis) - vezi SINCINEZIE
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Termenul ritm, în contextul structurii temporale, cuprinde noțiunile de ordine, succesiune, durată și alternanță, desfășurate solitar sau armonizate cu muzica, ceea ce conferă mișcării un plus de cursivitate și de execuție mai corectă. Tulburările de orientare temporală sunt determinate de cauze motrice, puse în relație cu ritmul uniform al respirației sau cu eventuale tulburări auditive. Tulburările psihomotrice sunt caracterizate prin incapacitatea de organizare, structurare și orientare spațială și a schemei corporale, ceea ce atrage după sine dificultăți de orientare temporală. Tulburările psihomotrice au
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
organizate și fixate. TEHNICĂ (< fr. technique) - În kinetoterapie, elementele de bază, tehnicile de lucru, sunt - după T. Sbenghe (1987) - alfabetul terapiei prin mișcare. Analiza tehnicilor kinetologice trebuie să aibă ca punct de referință proprietățile și caracteristicile aparatului locomotor: activitatea preponderent motrică, posibilitatea de a fi mișcat pasiv, starea de repaus. Aceste considerente oferă posibilitatea de a evidenția sfera noțiunii de tehnici în kinetologie. Tehnicile anakinetice sunt concretizate sub forma imobilizărilor, menținerea pentru un timp a corpului sau a unei părți în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
instalat, kinetoterapeutul are datoria să supravegheze executarea corectă a exercițiului, să țină sub control atât pacientul, cât și circuitul la care lucrează. Pacientul trebuie să realizeze mișcările pe care le înțelege și le controlează, ca urmare a unei excelente coordonări motrice. TERAPIE (< fr. thérapie, cf. gr. thérapeia - tratament) - Formă de intervenție condensată și intensivă care urmărește ameliorarea capacităților de afirmare a disponibilităților de muncă și învățare ale unei persoane, în limita posibilităților sale intelectuale și/sau fizice, prin măsuri complexe și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
strict determinat; cu timp la alegerea subiectului. După conținutul măsurat: de performanță sub raportul cunoștințelor, al nivelului intelectual, al aptitudinilor și inteligenței. Scopul utilizării testelor este de a obține informații și obiective, independent de subiectivitatea investigatorului, privind caracteristicile psihice și motrice ale celor examinați, ceea ce va permite formularea unui prognostic. Testul trebuie să îndeplinească anumite condiții: validitate, fidelitate, sensibilitate (să pună în evidență diferențele mici dintre subiecți), să fi fost etalonat pe un număr semnificativ de subiecți sub raport statistic. Teste
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Russell, 1977). După M. Epuran (1976), pentru obținerea unor efecte pozitive de transfer, se recomandă: întărirea intenției subiectului de a învăța și a reține; asigurarea condițiilor de aplicare a celor învățate; asigurarea ritmicității învățării și a acumulărilor respective; analiza obiectivelor motrice și sintetizarea lor pentru evidențierea principiilor care conduc la performanță. În același timp, se acordă atenție atenuării sau înlăturării efectelor interferenței prin: sublinierea asemănărilor și deosebirilor dintre diferiți stimuli și răspunsurile celor două acțiuni; introducerea unei pauze mai mari între
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
într-o manieră specifică și localizată. Apar tulburări difuze ale comportamentului motor și ale celui psihic. Din punctul de vedere al motricității, deficitul se manifestă complex, interesând echilibrul static și dinamic, coordonarea dinamică generală, ritmul mișcării, scrisul, lectura etc. Conduitele motrice de bază sunt exprimate prin coordonarea oculomotoare, esențială pentru realizarea unui gest abil. Învățarea scrisului este stâns legată de coordonarea oculomotoare; dificultățile în acest sens determină întreruperi ale traseului, aplatizarea buclelor, litere prea închise, trăsături încheiate devreme sau târziu; echilibrul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în care copilul are dificultăți de percepere a axei corpului, a unicității corpului, datorită unor probleme afective; lateralitatea încrucișată, manifestată prin imposibilitatea precizării preferinței pentru una din cele două părți, dreapta sau stânga; structura spațială, la care tulburările au cauze motrice și psihologice. Tulburările structurii și organizării spațiale se manifestă prin câteva semne evidente: copilul ignoră termenii spațiali; cunoaște termenii spațiali, dar percepe greșit pozițiile; percepe bine spațiul înconjurător, dar se orientează cu dificultate; scrie corect, dar nu menține rândul, cât
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
bine spațiul înconjurător, dar se orientează cu dificultate; scrie corect, dar nu menține rândul, cât și înțelegerea unui plan cu dublă intrare; nu înțelege reversibilitatea și transpoziția; are dificultăți de înțelegere a relațiilor spațiale; orientarea temporală - tulburările sunt de natură motrică, psihomotrică sau psihologică. Simptomele sunt: imposibilitatea perceperii ordinii și succesiunii unui eveniment, dificultăți în perceperea a ceea ce este pe primul loc și pe ultimul loc, nu are un ritm stabilit de lucru, nu înțelege ce este o oră sau o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în cursul dezvoltării. Noțiunea de tulburări de comportament trebuie utilizată - după Străchinaru (în Bârsănescu, 1969) - pentru denumirea actelor psihosomatice legate de dereglări reactiv-voliționale sau de un deficit de echilibru afectiv-emoțional; în general, de un substrat neurofiziologic exprimat, predominant în instabilitatea motrică a copilului, și nu în stări psihice caracteriale, ca în cazul devierilor de conduită, care vizează prin excelență sfera morală a persoanei. Debutează în copilăria timpurie sau la adolescența precoce, fiind mai frecvente la băieți decât la fete; poate duce
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
médicale française, Paris. Deschamps, J.P., Manciaux, M., Salbreux, R., Vetter, J. (1981), L’enfant handicapé et l’école, Flammarion Médecine-Sciences, Paris. Doron, R., Parot, F. (coord.) (1999), Dicționar de psihologie, Editura Humanitas, București. Dragnea, A., Bota, A. (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Drăgan, I. (coord.) (1989), Practica medicinei sportive, Editura Medicală, București. Ducroquet, R., Ducroquet, J., Ducroquet, P. (1965), La marche et les boiteries, Masson, Paris. Dufor, M. (1999), Massage et massothérapie, effets techniques et applications, Maloine
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Didactică și Pedagogică, București. Hope, R.A., Longmore, J.M., Hodgetts, T.S., Ramrakha, P.S. (1995), Oxford - Manual de medicină clinică, ed. a III-a, Editura Medicală, București. Hunder, G.G. (2000), Clinica Mayo: despre arterită, Editura ALL Educational, București. Ifrim, M. (1986), Antropologie motrică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ionel, C. (1982), Compendiu de neurologie, Editura Medicală, București. Ionescu, A. (1994), Gimnastică medicală, Editura ALL, București. Ivan, S. (1983), Presopunctura, Editura Medicală, București. Jinga, I., Istrate, E. (2001), Manual de pedagogie, Editura ALL Educational
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vârste, de ambele sexe și din motive diferite. Esența educației fizice constă în aceea că practicarea exercițiilor fizice vizează întotdeauna indiferent de forma organizatorică și de formațiunea social-economică și politică în care se realizează perfecționarea dezvoltării fizice și a capacității motrice a practicanților. În acest sens, membrii catedrei de educație fizică de la Liceul Teoretic „Miron Costin” Iași (prof. Vica Ivașcu, prof. Maria Ivan, prof. Dan Dorofte), prin activitățile pe care le desfășoară, își propun ca obiective: generalizarea educației fizice și sportului
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
țările Uniunii Europene; crearea unui echilibru între activitățile intelectuale și cele fizice, desfășurate la nivelul unității școlare; formarea capacității elevilor de a acționa în vederea menținerii permanente a stării optime de sănătate, asigurării unei dezvoltări fizice armonioase și manifestării unei capacități motrice favorabile inserției profesionale și sociale ulterioare. În cadrul domeniului educației fizice și sportului există un întreg ansamblu de relații sociale, începând cu cele din cadrul lecțiilor de educație fizică sau antrenament sportiv și terminând cu cele care se manifestă în timpul competițiilor sportive
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
fost internat sub supraveghere și tratament, în rezerva nr.4, ultima noastră rezervă disponibilă. Ceea ce este absolut remarcabil, din punct de vedere medical, este faptul că toți acești pacienți au exprimat, tale quale, același sindrom de stupor catatonic, cu activitate motrică practic inexistentă și rigiditate corporală extinsă cranio-caudal, aceștia fiind, inițial, fără nici o excepție, insensibili la stimuli, lipsiți de contact auditiv și vizual și incapabili de orice comunicare verbală ori non-verbală. Practic, scurtcircuitați! Mai în glumă, mai în serios, colegii și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sunt corelate dar nu întotdeauna și de aceea este necesară folosirea ambilor termeni (Beck, 2004, p. 152). În literatura românească termenii "trebuință" și "nevoie" sunt utilizați interșanjabil. Trebuințele sunt definite ca "structuri motivaționale bazale și fundamentale ale personalității, forțele ei motrice cele mai puternice", fiind clasificate în trebuințe fiziologice și psihologice, trebuințe primare și secundare sau în trebuințe generale și specifice (Zlate, 2006, p. 253). "A avea o trebuință înseamnă a simți nevoia, necesitatea de a obține un lucru sau altul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
umane rezultă din manifestarea celor două nevoi motivatoare: Eros (nevoia biologică de a avea legături cu ceilalți) și Thanatos (nevoia de dominare). Instinctul freudian este un concept care face legătura între viața mentală și realitatea fizică, fiind caracterizat prin forță motrică (impetus), scop (aim), obiect și sursă. Forța motrică este elementul motor, fiind comună tuturor instinctelor și constituind esența acestora. Scopul instinctelor este invariabil satisfacerea, în timp ce obiectul instinctului este modalitatea prin care este atins scopul. Obiectul este partea variabilă a instinctului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Eros (nevoia biologică de a avea legături cu ceilalți) și Thanatos (nevoia de dominare). Instinctul freudian este un concept care face legătura între viața mentală și realitatea fizică, fiind caracterizat prin forță motrică (impetus), scop (aim), obiect și sursă. Forța motrică este elementul motor, fiind comună tuturor instinctelor și constituind esența acestora. Scopul instinctelor este invariabil satisfacerea, în timp ce obiectul instinctului este modalitatea prin care este atins scopul. Obiectul este partea variabilă a instinctului și nu este conectat originar cu acesta. Sursa
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Învățarea motrică, ca Învățare a deprinderilor, a fost definită În multe feluri de diverși autori. În definiție au fost incluse patru caracteristici distincte. În primul rând, Învățarea este procesul dobândirii aptitudinilor. Învățarea este un set de evenimente, apariții și schimbări care apar
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]