3,345 matches
-
sângelui cel roșu" (Stropul nesfârșit de ploaie). În ciuda potențialului anxiogen al temelor și simbolurilor recurente (cum spuneam, de regulă expresioniste: "umbra/ mai deasă decât norul de noapte", "putredele trepte", "draperii de neagră zgură", "dansul cimpoaielor negre", "pulberea/ răscolită de oase", "movila/ de oase și țeste, ucigașă" etc. etc.), această intensitate nu este totuși atinsă decât rareori, în pasteluri în totul negre precum Cangea ascuțită a lui Seth. Pentru că, în cele mai multe poeme, deși pare a privilegia paleta întunecată, instanța auctorială reușește să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Felicia Dumas, Oliver Dumas • Paradigmă Rousseau și educația contemporană, Izabela Nicoleta Dinu Colecția ROMÂNIA ORIENTALIS • Manual sau Steaua Orientala strălucind Occidentului, Nicolae Milescu Spătaru • Viața lui Despot Vodă, Johannes Sommer Pirnensis • Ungaria. Attila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea de credință ortodoxă, Petru Movila • Etnogeneza românilor. Noi lecțiuni din istoriografii latini, Traian Diaconescu • Scrieri alese. Poezia latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, Johannes Sommer, Christianus Schesaeus LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ În aceeași colecție, au mai apărut: Mina-Maria Rusu, Poetica
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nostalgii a sensului. Una dintre imaginile cele mai pregnante ale senzației de vag care trebuie eliminată printr-o interpretare clară apare chiar în primul capitol al Întâmplărilor, în descrierea unei "crize" trăite de naratorul-copil pe malul unui râu, lângă o movilă de coji de semințe de floarea soarelui deversate în apă de o mică fabrică. Eroul este proiectat în starea de exaltare a percepției pe care o numește criză prin detectarea simultană, din movila de coji de semințe, a două mirosuri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
naratorul-copil pe malul unui râu, lângă o movilă de coji de semințe de floarea soarelui deversate în apă de o mică fabrică. Eroul este proiectat în starea de exaltare a percepției pe care o numește criză prin detectarea simultană, din movila de coji de semințe, a două mirosuri distincte, fiecare având o "personalitate" și niște conotații opuse celuilalt: un miros este comod și familiar, celălalt este straniu și repulsiv. Este vorba, desigur, de sugestia culinară plăcută a semințelor uleioase, combinată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în toate sectoarele de activitate, industria conservelor de legume și de fructe a cunoscut un declin accentuat, urmat de o stabilitate corelată cu nivelul real al cererii și ofertei din domeniu. Reactivarea principalelor bazine legumicole din zonele Urziceni, Fierbinți, Țăndărei, Movila, Făcăeni, Grivița, Cuza Vodă, Borcea, Oltenița, Vădeni, precum și cele din județele Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Prahova și Buzău asigură peste 80% din producția de fructe proaspete și trufandale, atât în zona capitalei cât și în alte localități din sudul țării. Industria
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în lume. În ultimii 10 ani, datorită schimbărilor care au avut loc la nivel național, în toate sectoarele de activitate, industria conservelor de legume și fructe a cunoscut un declin accentuat. Reactivarea principalelor bazine legumicole din zonele Urziceni, Fierbinți, Țăndărei, Movila, Făcăeni, Grivița, Cuza Vodă, Borcea, Oltenița, Vădeni, precum și cele din județele Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Prahova și Buzău, care asigură peste 80% din producția de fructe proaspete și trufandale, atât în zona capitalei cât și în alte localități din sudul țării
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a celor mai mari fabrici de fier". Continuând descrierea resurselor minerale ale subsolului moldav, geologul sau montanistul nu ignora, ci dimpotrivă, invoca "tradițiile ce se păstrează acolo între popor", care-i întăreau convingerea că gropile apărute lângă Dealul Fierului și movilele de scrum de lângă Catergaș constituiau dovezi elocvente, în opinia sa, ale unor realități preexistente în timpurile de demult, când acolo ar fi fost "fabrici de fier, care s-au părăsit apoi". Firește, termenul de "fabrică" definea în fapt acele cuptoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
comerțul țării". Nici din punct de vedere calitativ, rocile utilizate nu corespundeau cerințelor, nefiind destul de trainice; motiv pentru care, însuși făcuse deja prospecțiuni mai aproape de capitală, în ținuturile Vaslui și Iași, descoperind "la mai multe locuri, precum: Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ținutul Vaslui, oferind propriile considerații de natură tehnică și economică 11. Între altele, relata că la Codăești, în câteva locuri nominalizate (Capu Dealului sau dealul Ulmii, dealul Arie ș.a.), puteau fi văzute vârfuri de stânci de calitate asemănătoare celor de la Movila lui Purcel, cu dimensiuni cuprinse între 50-60 de palme pe lungime și circa 4-8 palme grosime, a căror duritate le putea spori și diversifica utilizarea. În afara altor temeiuri "montanistice", aspectul exterior al Movilei sau forma ei ascuțit-piramidală, îl îndreptățeau să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de stânci de calitate asemănătoare celor de la Movila lui Purcel, cu dimensiuni cuprinse între 50-60 de palme pe lungime și circa 4-8 palme grosime, a căror duritate le putea spori și diversifica utilizarea. În afara altor temeiuri "montanistice", aspectul exterior al Movilei sau forma ei ascuțit-piramidală, îl îndreptățeau să creadă că material de aceeași structură și dimensiune se afla din belșug, dar acoperit cu pământ, invocând drept argument științific că "numai dealuri al căror trup se compune din stânci au asemine formă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în raportul de la sfârșitul lui mai, același an, se pare că mostrele de stâncă aduse la Iași și expertizate de un "cioplitor de piatră", desemnat de Departament, au determinat și opțiunea autorităților pentru începerea exploatării în cariera de piatră de la Movila lui Purcel, unde montanistul a și fost trimis în vara anului următor, 1857, să pregătească terenul pentru demararea lucrărilor. Noile prospecțiuni făcute "timp de puține zile, la poala dealului", îi reconfirmau de altfel convingerea transmisă aidoma în cuprinsul unui raport
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
regulata sfărâmare a stâncilor și cu producerea de bolovani din care să se facă pietrele de pavè", altfel spus, veritabili profesioniști în domeniu, numiți generic băieși, în număr necesar de șase. Duritatea mare a stâncilor de dolomită, descoperite atât la Movila lui Purcel, cât și la Brădicești, Delenii-Ciortești, Tomești și în alte locuri, simplificând procesul prelucrării pentru obținerea pavelelor "cu fețe naturale", prin utilizarea doar a ciocanelor (nu și a dălților), reducea sensibil și costul operațiunii, după exemplul deja amintit de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru trăsuri era de natură să genereze dese denivelări și gropi, lesne evitabile, în opinia sa, prin înlocuirea acelor bolovani cu materialul rezidual rămas la tăierea pietrelor cubice, pregătit ca pietre naturale, din stâncile de dolomită mult mai trainice de la Movila lui Purcel. În sfârșit, pentru că piatra necesară facerii sau întreținerii șoselei între Iași și Vaslui (altminteri, de calitate inferioară) se aducea de la Fundu Pocrecii, "cu cară, din depărtare de o zi", socotea nimerit a propune ca și aceasta să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lunar, a întregului material extras, pe sortimentele deja cunoscute, cu specială atenție pusă asupra costului de producție, care, din perspectiva remunerării lucrătorilor, nu putea depăși limitele prestabilite și comunicate. Fie din pricina epuizării pretimpurii și neprevăzute a resurselor de rocă de la Movila lui Purcel, fie din cauza distanței sau a transportului până la Iași a materialului extras, ori poate, mai simplu, acționând în virtutea pasiunii sale neostoite pentru explorarea subsolului moldav, la 21 octombrie același an, montanistul raporta Departamentului Lucrărilor Publice alte câteva observații și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
anume în râpa de la Tomești, de la sat până din sus de fundul Tomeștilor și valea Lupăriei, sunt numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel, Deleni-Ciortești, Brădicești, Bazga și Slobozia lui Milu, precum se vede din pruba adusă de către iscălitul". Așadar, pretutindeni pe unde explora, avea grijă să rețină și apoi să prezinte mostre drept mărturie, ale căror proprietăți puteau fi astfel verificate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe mii de ani, având totodată în oricare privire cea mai potrivită și mai favoritoare poziție pentru așezarea acelor mai mari fabrici de fier. Pe lângă tradițiile ce se păstrează acolo între popor dovedesc și gropile năruite lângă Dealul fierului și movilele de scrum de lângă Catergaș, că acolo, în timpurile vechi, îndelungat timp au fost fabrici de fier, care fără îndoială s-au părăsit apoi la prilejul vreunei emigrații de popoară. Asemine soartă au avut multe minerii din Ungaria și Transilvania, care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei. Mihalic de Hodocin 1853, mai 1 SJIAN, Colecția Documente, pachet 539/ 117. 14 2 septembrie 1857 [Mihalic de Hodocin către Departamentul Lucrărilor Publice] Pentru ca producerea pietrelor de pave la Movila lui Purcel să aibă un dorit și sigur rezultat, deci pentru a se produce pietre de pave mai bune și mai trainice decât acele de la Tarcău, în câtime îndestulată și pe cât se poate mai ieftin decât în Tarcău, precum și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai bune și mai trainice decât acele de la Tarcău, în câtime îndestulată și pe cât se poate mai ieftin decât în Tarcău, precum și cu subzistența trebuitoare a lucrătorilor, iscălitul se vede îndatorit pentru acest scop a propune următoarele: Din stâncile de la Movila lui Purcel, ce sînt mult mai tari decât acele de la Tarcău, lucrătorii numai atunce pot să producă pietrele cubice de pave, tot cu acel preț de la Tarcău, când ei vor primi o plată cuvenită și pentru producerea pietrelor naturale de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
legătură lipsește bolovanilor de Bistrița, care, obicinuit, au o formă rătundă, din care pricină ei în curând se acufundă pe la unele locuri, formându-se gropi și degrabă se striacă; 2. Fiindcă, după însușirea cea foarte compactă a stâncilor aflătoare la Movila lui Purcel, pietrele naturale de pave ce s-ar produce din ele ar ave o trăinicie, putem a zice, de 4 ori mai mare decât chiar pietrele cubice de pave de la Tarcău; 3. Fiindcă aceste pietre naturale de pave ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
casei 70, de lângă Cernăuți), pentru că scumpa chirie a bolovanilor de Bistrița costisește de la Bistrița pân la Iași mai mult decât ar costisi aratata producere a acestor pietre naturale de pave, în oricare privire mult mai bune, și cărătura lor de la Movila lui Purcel pân la Iași, care lesne se poate dovedi, fiind că un bolovan rătund de o mărime mijlocie are o greutate cel puțin de 10 oca și chiria lui, câte 3 parale și 2/5 bani de ocă, costisește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
puțin de 10 oca și chiria lui, câte 3 parale și 2/5 bani de ocă, costisește 38 parale; când din contra, producerea unei pietre naturale de pave ar costisi 10 sau cel mult 12 parale și chiria ei de la Movila lui Purcel pân la Iași, 19 parale, deci peste tot 31 parale. 4. Fiind că în cele mai multe politii provințiale din țări străine, precum în Lemberg, Cernăuți ș.a. s-au făcut cu descrisele pietre naturale o pave foarte trainică și anume
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
4. Fiind că în cele mai multe politii provințiale din țări străine, precum în Lemberg, Cernăuți ș.a. s-au făcut cu descrisele pietre naturale o pave foarte trainică și anume din tot acel soi de piatră dolomit de care se găsește la Movila lui Purcel și pe la alte puncturi descoperite de iscălitul în vreme când paveluirea cu pietre cubice se obișnuiește numai în cele întâi capitalii a Evropei, care au o dispozà de venituri anuale în sumă de mai multe milioane și când
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Evropei, care au o dispozà de venituri anuale în sumă de mai multe milioane și când paveluirea cubică a lor este mult mai bună și mai ieftină decât acea de Tarcău; 5. Fiindcă din producerea pietrelor cubice de pave la Movila lui Purcel (în viitorime, însă și mai aproape de Iași, anume în Deleni-Ciortești, chiar în Tomești, precum și în Brădicești) va rămâne o câtime mare de pietre, din care se pot face foarte bune pietre naturale de pave, când întrebuințarea lor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pave cu pietre cubice și nicidecum așa de hurducătoare ca pe pave cu bolovani de Bistrița. Apoi, pe aceste temeiuri pozitive, iscălitul se vede îndatorit a propune ca onoratul Departament să binevoiască a ordona: ca, la facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe și să se așeze în stânjeni cubici pentru întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui Purcel tot cu acel preț ca în Tarcău, din stânca de granulit (?), cu mult mai puțin vârtoasă și nu destul de trainică. Afară de aceste, fiind că piatra trebuitoare pentru facerea șoselei spre Vaslui să aduce de la Fundu Pocrecii, cu cară
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]