1,609 matches
-
germani, 7 evrei și 34 romi. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1 262 de locuitori, dintre care 951 români, 220 maghiari, 83 evrei și 8 romi. Sub aspect confesional, populația era alcătuită din 934 greco-catolici, 226 reformați, 83 mozaici, 16 ortodocși și 3 romano-catolici. Datele obținute prin recensământul din 1992 sunt: 1 323 de locuitori, din care 1 075 români, 208 maghiari, 39 romi și un german ș.a. În sat există o grădiniță și o școală cu nivele de
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
protestanți, 36 de calviniști. Conform datelor recensământului din 1930 Lăpușu Românesc avea 3.016 locuitori, dintre care 2.756 români, 95 evrei, 88 maghiari, 68 țigani și 9 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.824 greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și 19 maghiari.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3651 ortodocși, 143 greco-catolici, 20 catolici
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
diferite de cele moștenite de localnici . La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.802 locuitori, dintre care 2.499 români, 285 evrei, 8 țigani și 5 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.479 greco-catolici, 286 mozaici, 22 ortodocși, 5 romano-catolici ș.a. În anul 2002 toți cei 4.223 locuitori ai comunei erau de etnie română, dintre care 3.087 de confesiune ortodoxă, 1.125 greco-catolică, 7 penticostală și 4 romano-catolică. Agroturismul este în plină dezvoltare la
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni și 1 rutean. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 933 romano-catolici, 436 greco-catolici, 160 mozaici, 17 ortodocși, 12 reformați și 1 luteran.
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
pe vârfurile a două dealuri. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.255 locuitori, dintre care 1.221 români, 19 maghiari, 11 țigani și 4 evrei. Sub aspect confesional au fost înregistrați 806 greco-catolici, 426 ortodocși, 16 reformați, 4 mozaici și 3 romano-catolici.
Chețani, Mureș () [Corola-website/Science/300573_a_301902]
-
o școală de horticultură, o școală civilă-medie de stat de fete, două școli primare de stat, trei școli primare confesionale (câte una romano-catolică, reformat-calvină și mozaică). De asemenea, orașul avea șase parohii (câte una greco-catolică, ortodoxă, reformat-calvină, unitariană, evanghelică-lutherană și mozaică). Spitalul Județean din Turda reprezenta principala unitate medicală a județului interbelic. Cele 138 comune rurale (potrivit Anuarului „Socec al României Mari”, ediția 1924-1925) au fost următoarele (cu denumirile de atunci): Agârbiciu, Agriș, Albac, Bagiu, Baia de Arieș, Băișoara, Banabic, Bedeleu
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
60,9% români, 30,1% maghiari, 5,1% evrei, 2,3% țigani, 0,8% germani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 42,7% greco-catolici, 21,7% reformați, 19,3% ortodocși, 8,6% romano-catolici, 5,3% mozaici, 0,8% lutherani ș.a. 15,2% din populația județului se afla în orașul Cluj, 14,2% în Huedin, 8,8% în plasa Hida, 8,2% la Mociu, 8,1% în Gilău, 7,1% în Sărmășel, 6,2% în Borșa etc.
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocși, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ș.a.
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a. Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
Neamț și Buhuși. Conform datelor recensământului din 1930 județul avea o populație de 198.223 de locuitori, dintre care 90,3% români, 6,3% evrei, 1,2% maghiari ș.a. Structura confesională a județului era următoarea: 90,5% ortodocși, 6,7% mozaici, 2,3% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 47.957 locuitori, dintre care 69,6% români, 24,7% evrei, 1,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional, populația urbană era alcătuită din 69,7% ortodocși, 25,2
Județul Neamț (interbelic) () [Corola-website/Science/300743_a_302072]
-
2,3% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 47.957 locuitori, dintre care 69,6% români, 24,7% evrei, 1,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional, populația urbană era alcătuită din 69,7% ortodocși, 25,2% mozaici, 3,4% romano-catolici ș.a.
Județul Neamț (interbelic) () [Corola-website/Science/300743_a_302072]
-
0,6% germani ș.a. Ca limbă maternă 93,5% au declarat limba română, 3,7% limba idiș, 0,7% limba țigănească, 0,6% limba germană ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 92,9% ortodocși, 4,9% mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a. În mediul urban populația era alcătuită din 76,6% români, 19,7% evrei, 1,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional populația urbană avea următoarea structură: 76,5% ortodocși, 20,3% mozaici, 2,4% romano-catolici
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
ortodocși, 4,9% mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a. În mediul urban populația era alcătuită din 76,6% români, 19,7% evrei, 1,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional populația urbană avea următoarea structură: 76,5% ortodocși, 20,3% mozaici, 2,4% romano-catolici ș.a.
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
locuitori, dintre care 54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 34,9% ortodocși, 19,7% greco-catolici, 14,4% reformați, 13,5% romano-catolici, 9,9% lutherani, 5,0% mozaici, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
8% români, 23,0% maghiari, 8,2% germani, 6,2% evrei, 1,6% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimera era alcătuită din 38,3% ortodocși, 21,4% greco-catolici, 14,7% reformați (calvini), 7,2% evanghelici (lutherani), 6,5% mozaici ș.a.
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
datelor recensământului din 1930 populația județului era de 303.878 de locuitori, din care: 98,7% români, 1,2% țigani, 0,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional au fost înregistrați 99,0% ortodocși, 0,5% romano-catolici, 0,2% mozaici ș.a. Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4,3% romano-catolici, 1
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4,3% romano-catolici, 1,5% mozaici, 0,4% greco-catolici, 0,4% lutherani ș.a.
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
4% români și aromâni, 6,9% țigani, 3,6% găgăuzi, 3,5% tătari, 2,1% greci, 2,1% armeni ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 62,1% ortodocși, 34,1% musulmani, 1,7% armeano-gregorieni, 1,0% mozaici ș.a.
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
și au fost formate două plăși noi: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 257.378 de locuitori, din care: 97,6% români ș.a. Din punct de vedere confesional 99,1% erau ortodocși, 0,3% romano-catolici, 0,3% mozaici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 26.341 de locuitori, dintre care 90,4% români, 2,2% evrei, 2,0% maghiari, 1,7% țigani, 1,1% germani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din
Județul Argeș (interbelic) () [Corola-website/Science/300787_a_302116]
-
de 26.341 de locuitori, dintre care 90,4% români, 2,2% evrei, 2,0% maghiari, 1,7% țigani, 1,1% germani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 93,0% ortodocși, 2,4% romano-catolici, 2,4% mozaici, 0,7% reformați, 0,7% lutherani ș.a.
Județul Argeș (interbelic) () [Corola-website/Science/300787_a_302116]
-
de 168.125 de locuitori, din care: 49,9% români, 26,6% maghiari, 19,8% germani, ș.a. Din punct de vedere confesional, 48,8% erau ortodocși, 27,8% lutherani, 9,9% romano-catolici, 7,6% reformați, 2,4% greco-catolici, 1,7% mozaici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 59.232 locuitori, dintre care 39,3% maghiari, 32,7% români, 22,0% germani, 3,8% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina maghiara (42,2%), urmată de
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
urban domina maghiara (42,2%), urmată de română (32,7%), germană (22,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,0% ortodocși, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformați, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ș.a.
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
de 196.693 de locuitori, dintre care 51,2% români, 17,9% găgăuzi, 14,5% bulgari, 7,5% ruși, 4,4% germani, 2,3% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional erau 92,1% ortodocși, 4,3% lutherani, 2,3% mozaici iar restul alte religii. În 1930 populația urbană a județului era de 17.909 locuitori, dintre care 50,5% români, 19,6% ruși, 17,5% evrei, 1,3% ucrainieni, 1,3% bulgari ș.a. Orășenimea era alcătuită din 76,5% ortodocși
Județul Cahul (interbelic) () [Corola-website/Science/300791_a_302120]