2,575 matches
-
evaporări, și deci suprasaturări puternice, rolul determinant al vitezei de cristalizare aparține gradientului de difuziune, a cărui creștere rapidă duce la accelerarea vitezei de transport, prin curenții de difuziune. Aportul sporit de substanță determinat de convergența curenților de difuziune, spre muchiile și spre colțurile cristalului , nu mai poate fi echilibrat în timp. Cristalele se dezvoltă exagerat în aceste direcții și astfel se produc forme cu fețe bombate (fig.16), forme scheletice (fig.17), și forme dendritice (fig.18) , așa cum sunt tremiile
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
fracțiune de energie φ, corespunzătoare legăturii pe verticală , singura care se realizează. La adăugarea unei particule pentru formarea unui nou șir reticular pe fața cristalului, se eliberează, pe lângă energia corespunzătoare legăturii pe verticală și fracțiunea φ’’ - energia de legătură cu muchia planului început (poz 2) . În fine, pentru așezarea unei particule în continuarea noului șir, deja început, se eliberează atât fracțiunile de energie φ’’’ și φ’’ corespunzătoare începutului de șir nou, cât și fracțiunea φ’ corespunzătoare legăturii cu particula anterioară șirului
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
începerea unei fețe noi (poz 1) se eliberează numai energia corespunzătoare componentei φ’’’ (100)=0,0662; pentru fixarea unei particule la începerea unui nou șir reticular (poz 2) se eliberează energia corespunzătoare componentelor φ’’ și φ’’’=o,1806, iar lângă muchiile planului reticular în creștere (poz 3) se eliberează energia totală, corespunzătoare pasului energetic . Începutul unui nou plan reticular se va petrece relativ mai rar din cauză că se produce cu eliberarea celei mai mici cantități de energie. Continuarea planului reticular se face
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
Creșterea paralelă (după normala la față) a cristalului se face mult mai încet decât creșterea tangențială care se face relativ mai repede. Din calcul rezultă că pasul energetic pentru depunerea pe mijlocul unei fețe este 0,066 pentru depunerea pe muchii este 0,090 iar pentru colțuri 0,247. Locul cel mai probabil pentru începerea unei noi fețe de cristal trebuie să fie cel pentru care pasul energetic este mai mare, adică colțurile. Așa rezultă și din numărul legăturilor de valență
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
ion din interiorul cristalului toate cele șase legături de valență electrostatică sunt satisfăcute de ioni vecini, în toate direcțiile. La un ion din ultimul strat de la suprafața cristalului, o asemenea legătură, cea exterioară este liberă. La un ion situat pe muchia cristalului sunt două legături libere, iar la un ion din colțul cristalului sunt trei. - Creșterea cristalelor atomice În cazul cristalelor atomice , unde forțele de legătură nu mai sunt de natură electrostatică, pasul energetic al particulei ce se depune din soluție
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
mai mare parte din această forță, de ajunge la concluzia că depunerea particulelor pe cristal urmează, în cazul cristalelor atomice un drum invers cristalelor ionice. Atomii care înconjoară particula depusă vor fi învecinați cu acesta pe trei direcții: pe direcția muchiei cubului, pe direcția diagonalei feței de cub și pe direcția diagonalei spațiale a cubului. Considerând interatomică pe direcția muchiei egală cu d , distanța interatomică pe direcția diagonalei feței va fi 2d , iar după direcția diagonalei spațiale a cubului 3d . Forța
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
atomice un drum invers cristalelor ionice. Atomii care înconjoară particula depusă vor fi învecinați cu acesta pe trei direcții: pe direcția muchiei cubului, pe direcția diagonalei feței de cub și pe direcția diagonalei spațiale a cubului. Considerând interatomică pe direcția muchiei egală cu d , distanța interatomică pe direcția diagonalei feței va fi 2d , iar după direcția diagonalei spațiale a cubului 3d . Forța de atracție, invers proporțională cu distanța, va fi direct proporțională cu numărul de particule astfel învecinate pe diferitele direcții
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
va începe creșterea planului reticular la cristalele atomice. Și aici, ca și în cazul creșterii cristalului ionic, viteza cea mai mare de creștere o va avea cristalul în etapa depunerii tangențiale în poziția 3, de continuare a șirului reticular de pe muchia planului nou, unde numărul atomilor vecini este și mai mare : 3 la distanța d , 6 etapa la distanța 2d și 4la distanța 3d (fig27) Acest mod de creștere ar explica tremiile convexe care se observă pe fețele unor cristale atomice
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
creștere totdeauna în aceeași direcție așa că au un habitus constant. Acestea se numesc minerale monotipe Exemplu spinelul care prezintă întotdeauna un habitus octaedric (fig.33). Cristalele scheletice se formează uneori din cauza vitezei accelerate de creștere pe anumite direcțiuni ( în general muchii și colțuri) , în condiții libere de dezvoltare capătă forme simetrice . Așa sunt tremiile de sare gemă (fig.16; 17; 18) și mai ales minunatele steluțe ale fulgilor de zăpadă .(fig.19) Deformațiuni cristaline Condițiile naturale oferă foarte rar posibilitatea unei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
Maramureș. b. Concreșteri paralele Ele sunt formate în condițiile arătate și sunt compuse din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții de ortotropism, cristalele vecine sunt în acest caz alipite după o față sau după o muchie astfel că toate fețele și toate muchiile lor analoge sunt paralele. Prin muchiile și fețele nealipite și prin vârfurile de concurență a unor muchii oblice față de direcțiile de alipire, cristalele asociate își păstrează însă individualitatea proprie. Asemenea a concreșteri paralele
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
în condițiile arătate și sunt compuse din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții de ortotropism, cristalele vecine sunt în acest caz alipite după o față sau după o muchie astfel că toate fețele și toate muchiile lor analoge sunt paralele. Prin muchiile și fețele nealipite și prin vârfurile de concurență a unor muchii oblice față de direcțiile de alipire, cristalele asociate își păstrează însă individualitatea proprie. Asemenea a concreșteri paralele de cristale sunt foarte răspândite la mineralele
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții de ortotropism, cristalele vecine sunt în acest caz alipite după o față sau după o muchie astfel că toate fețele și toate muchiile lor analoge sunt paralele. Prin muchiile și fețele nealipite și prin vârfurile de concurență a unor muchii oblice față de direcțiile de alipire, cristalele asociate își păstrează însă individualitatea proprie. Asemenea a concreșteri paralele de cristale sunt foarte răspândite la mineralele cu habitus prismatic , columnar, etc, cum
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
condiții de ortotropism, cristalele vecine sunt în acest caz alipite după o față sau după o muchie astfel că toate fețele și toate muchiile lor analoge sunt paralele. Prin muchiile și fețele nealipite și prin vârfurile de concurență a unor muchii oblice față de direcțiile de alipire, cristalele asociate își păstrează însă individualitatea proprie. Asemenea a concreșteri paralele de cristale sunt foarte răspândite la mineralele cu habitus prismatic , columnar, etc, cum se întâlnesc la cuarț sau la sarea gemă. Tot concreșteri paralele
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
100Ă, care au avut cea mai mică viteză de creștere. Fețele cu mai mare viteză de creștere, care dispar, se numesc fețe virtuale. Așa sunt aici fețele de dodecaedru romboidal și de octaedru care, în creștere, au fost înlocuite prin muchiile și respectiv colțuirle cubului. Mai departe cristalul crește prin adăugarea de strate noi paralele cu fețele de cub. În fig 15 de mai jos este ilustrat procesul de creștere a NaCl. III 3. Teorii asupra creșterii cristalelor Toate aceste idei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
și viteza de evaporare În timpul cristalizării normale se creează în jurul cristalului suprafețe de egală concentrare, paralele cu fețele sale. Perpendicular pe aceste suprafețe se îndreaptă liniile de difuziune a particulelor spre cristal. Aceste linii sunt îndreptate oblic și convergent spre muchiile și spre colțurile cristalului. La cristalizarea liniștită a soluției slab saturate, cu gradientul de difuziune 2 0C C puțin important, rolul determinant al vitezei de cristalizare, după cum se vede din 79 ecuația 62 0v R C Cc , îi are coeficientul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
constantei R. Transportul de substanță prin difuziune se face în general foarte lent, fețele cu diferite orientări se vor dezvolta concomitent, vitezele lor diferite de creștere fiind echilibrate de aportul sporit de particule provocat de convergența curenților de difuziune, spre muchii și spre colțuri. Dezvoltarea fețelor care constituie trahtul cristalului se face predominant sub imperiul legilor geometrice. În cazul unei subrăciri puternice sau a unei evaporări, și deci suprasaturări puternice, rolul determinant al vitezei de cristalizare aparține gradientului de difuziune 2
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
suprasaturări puternice, rolul determinant al vitezei de cristalizare aparține gradientului de difuziune 2 0C C , a cărui creștere rapidă duce la accelerarea vitezei de transport, prin curenții de difuziune. Aportul sporit de substanță determinat de convergența curenților de difuziune, spre muchiile și spre colțurile cristalului , nu mai poate fi echilibrat în timp. Cristalele se dezvoltă exagerat în aceste direcții și astfel se produc forme cu fețe bombate (fig.16Ă, forme scheletice (fig.17Ă, și forme dendritice (fig.18Ă , așa cum sunt tremiile
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
fracțiune de energie φ, corespunzătoare legăturii pe verticală , singura care se realizează. La adăugarea unei particule pentru formarea unui nou șir reticular pe fața cristalului, se eliberează, pe lângă energia corespunzătoare legăturii pe verticală și fracțiunea φ’’ - energia de legătură cu muchia planului început (poz 2Ă . În fine, pentru așezarea unei particule în continuarea noului șir, deja început, se eliberează atât fracțiunile de energie φ’’’ și φ’’ corespunzătoare începutului de șir nou, cât și fracțiunea φ’ corespunzătoare legăturii cu particula anterioară șirului
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
începerea unei fețe noi (poz 1Ă se eliberează numai energia corespunzătoare componentei φ’’’ (100Ă=0,0662; pentru fixarea unei particule la începerea unui nou șir reticular (poz 2Ă se eliberează energia corespunzătoare componentelor φ’’ și φ’’’=o,1806, iar lângă muchiile planului reticular în creștere (poz 3Ă se eliberează energia totală, corespunzătoare pasului energetic φ0= φ ’ + φ’’ + φ’’’ =0,8738 . Începutul unui nou plan reticular se va petrece relativ mai rar din cauză că se produce cu eliberarea celei mai mici cantități de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Creșterea paralelă (după normala la față) a cristalului se face mult mai încet decât creșterea tangențială care se face relativ mai repede. Din calcul rezultă că pasul energetic pentru depunerea pe mijlocul unei fețe este 0,066 pentru depunerea pe muchii este 0,090 iar pentru colțuri 0,247. 85 Locul cel mai probabil pentru începerea unei noi fețe de cristal trebuie să fie cel pentru care pasul energetic este mai mare, adică colțurile. Așa rezultă și din numărul legăturilor de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
ion din interiorul cristalului toate cele șase legături de valență electrostatică sunt satisfăcute de ioni vecini, în toate direcțiile. La un ion din ultimul strat de la suprafața cristalului, o asemenea legătură, cea exterioară este liberă. La un ion situat pe muchia cristalului sunt două legături libere, iar la un ion din colțul cristalului sunt trei. - Creșterea cristalelor atomice În cazul cristalelor atomice , unde forțele de legătură nu mai sunt de natură electrostatică, pasul energetic al particulei ce se depune din soluție
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
mai mare parte din această forță, de ajunge la concluzia că depunerea particulelor pe cristal urmează, în cazul cristalelor atomice un drum invers cristalelor ionice. Atomii care înconjoară particula depusă vor fi învecinați cu acesta pe trei direcții: pe direcția muchiei cubului, pe direcția diagonalei feței de cub și pe direcția diagonalei spațiale a cubului. Considerând interatomică pe direcția muchiei egală cu d , distanța interatomică pe direcția diagonalei feței va fi 2d , iar după direcția diagonalei spațiale a cubului 3d . Forța
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
atomice un drum invers cristalelor ionice. Atomii care înconjoară particula depusă vor fi învecinați cu acesta pe trei direcții: pe direcția muchiei cubului, pe direcția diagonalei feței de cub și pe direcția diagonalei spațiale a cubului. Considerând interatomică pe direcția muchiei egală cu d , distanța interatomică pe direcția diagonalei feței va fi 2d , iar după direcția diagonalei spațiale a cubului 3d . Forța de atracție, invers proporțională cu distanța, va fi direct proporțională cu numărul de particule astfel învecinate pe diferitele direcții
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
pasul energetic al particulei , situați la distanțele corespunzătoare celor trei direcții, va fi pentru fiecare poziție de așezare următorul: Număr de particule învecinate la distanțele Poziția de depunere d 2d 3d Fig. Pe colțuri 1 2 1 aăfig 24 Pe muchii 1 3 2 băfig 25 Pe mijlocul feței 1 4 4 căfig 26 fig .24 fig.25 87 fig26 După cum se vede cel mai mare pas energetic corespunde depunerii particulei pe mijlocul feței de cub . Cu aceasta va începe creșterea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
va începe creșterea planului reticular la cristalele atomice. Și aici, ca și în cazul creșterii cristalului ionic, viteza cea mai mare de creștere o va avea cristalul în etapa depunerii tangențiale în poziția 3, de continuare a șirului reticular de pe muchia planului nou, unde numărul atomilor vecini este și mai mare : 3 la distanța d , 6 etapa la distanța 2d și 4la distanța 3d (fig27Ă Acest mod de creștere ar explica tremiile convexe care se observă pe fețele unor cristale atomice
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]