1,791 matches
-
-o că acesta se va schimba. Când bărbatul își prezintă rănile, tribunalul masculin prin excelență, reacționează imediat și cu indignare căutând la Sfân ta Pravilă și citind cu voce tare la cartea 42, titlul 12, lista 343 unde zice „că muierea ce va vrăj măși viața bărbatului cu orice mijloc sau va ști pă alții că-i vrăjmuiesc viața și nu va spune, despartă-să“. Așa că Dobre băcanul din mahalaua Golescului obține divorțul mai repede decât s-ar fi așteptat. Capul spart
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trei ar trebui pedepsiți conform glavei 211, zacea la 10 care prevede următoarele: „Cela ce se va însura și va lua muiare văduvă și va avea și o fată cu bărbatul dintâi, de să va cumva împreuna trupește cu fata muierii sale, acela face sânge ames te cat și se va certa cu moarte.“ Holteiul schimba se promisiuni de căsătorie și cu mama, și cu fiica și până la urmă s-a oprit asupra celei din urmă. Documentul se oprește aici, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a înlesni „dragostea trupului“, scopul acestuia nu este însă de a-i îmbogăți pe cei doi, prin urmare, valoarea economică nu trebuie să fie prea ridicată. Darurile dinaintea nunții sunt cele care se fac „mai nainte de blagoslovenia bărbatului cu muierea“, adică înaintea citirii slujbei religioase. Ele au rol de a împodobi mireasa, de a acoperi corpul miresei spre fala bărbatului. Cum nu se spune ex pli cit în ce con stau aceste daruri putem presupune că este vorba de hainele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
molitve și cu cununie pre leage de la preot“. Ba mai mult, glava 203 pune accent pe importanța virginității premergătoare nunții - „curăția juniei și a fetiei“ - pe necesitatea acestui pas ce apropie cuplul de Dumnezeu: „Nunta iaste împreunarea bărbatului și a muierii, adecă amestecare și moștenire întru toată viața lor, omului celui drept apropiiare de Dumnezeu“. Cu alte cuvinte, cununiei este o competență a Bisericii, o taină, un sacrament în care „molitvele“ și preotul ocupă locul principal, o apropiere de Dumnezeu prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ior da che Goles cu (1770-1848) cu le ge o mare parte dintre ele și iată două: „Muie reacea rea un vi for în casa ta“ sau „Mai bine cu lei și cu bă la uri la masă, decât cu muierea rea în casă. Că hia rele cu mân ca rea se îm blân zesc, iar muierea rea nici de mân care, nici de cu vânt ia.“ Tema acestora se în vâr te în jurul ti raniei fe mi ni ne ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
două: „Muie reacea rea un vi for în casa ta“ sau „Mai bine cu lei și cu bă la uri la masă, decât cu muierea rea în casă. Că hia rele cu mân ca rea se îm blân zesc, iar muierea rea nici de mân care, nici de cu vânt ia.“ Tema acestora se în vâr te în jurul ti raniei fe mi ni ne ce are la bază lim bu ția. Ci ti te în sens in vers, ele au același
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca o „îndreptare“. Plecând de la această definiție, bărbatul primește dreptul de a-și pedepsi soția „când va fi cu vină“; se recomandă totuși bătaia „cu măsură“ și „cu blân dețe“. Aceste recomandări sunt va la bi le numai atunci când vina muierii se dovedește a fi „micșoară“; pe măsură ce vina crește, băta ia îmbracă forme din ce în ce mai dure, iar soțul primește deplina libertate în aplicarea acesteia fără a fi pedepsit. Des păr ți rea se acordă numai dacă soția dovedește cu probe indiscutabi e
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ac cen tul pe ne gli ja rea soției ne voi tă să munceas că și să se hră neas că singură. Și mai departe, deși singur măr tu ri seș te că „s-a în câr do șit cu muieri cur ve“, soborul con semnea ză fapta în zapisul de împăca re, dar îl do je neș te pentru traiul rău ce-l are cu nevasta, fără a pomeni nimic de adul ter. Sta ma ta se plânge și ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cinstea. Apoi un ritual dezonorant se pune în aplicare pentru a arăta tuturor rușinea și gravitatea păcatului comis. Bărbații bigami sunt plimbați „pre ulițe cu pielea goală, șezînd călare pre măgari, și-i tot bat cu dooă furci ce torc muierile“. De același tratament beneficiază și femeile bigame, numai că furcile de tors sunt în locuite cu ișlice. În practică, mitropolitul își dă seama că nu poate pune în aplicarepedeap sa ca pi ta lă. Din momentul în care bigamul își
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și din noua, dacă nu se conforma modelului. 99 http://hotinfo.ro/emotionant-dan-alexe-la-moartea-lui-luca-pitu. Ultima consultare: 2 ianuarie 2016. 100 Și totuși, Cititor rămas captiv în lectura textului oniric, nu te pot lăsa în ceață. Deci HP (persoana, nu computerul) era "muiere apetisantă", având "unduirile de șold și de destin ale fiicelor burgheziei evreo-austriace din România sovietizată" (DAGI, 342). 101 În traducere: Codul Eticii și Echității Socialiste aplicat batracademicilor cetățeni ai României fool-tiliteral dezvoltate. 102 Paul Mineur, Marele ghid complet și definitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
35). (h5b) Prin ușa unei cârciumi deschise auzii țârlâiturile unor coarde false, pe cari le schingiuia sub arcușul său cel aspru și cu degetele-i uscate un biet copil de țigan, și-n preajma lui sărea de rumpea pământul o muiere-n doi peri și un țigan rupt și lung, cu picioarele băgate-n niște papuci largi și umpluți cu paie. O veselie grotescă, urâtă se desena pe fețele amândorora. Alături era o cafenea (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 96). (h5c
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de ansamblu în viața și în opera autoarei, necesară, ulterior, în înțelegerea mai exactă a anumitor abordări tematologice. Despre poeta Ileana Mălăncioiu, prozatorul Nicolae Steinhardt declară: "Aferim, femeie! Curajoasă. Aspră. Le vede, le știe, le spune. Și cu suflet de muiere sensibilă, simțitoare. Suflet adânc, colțuros. Mare poetă. Da, asta admir: o tărie inteligentă (foc) si totodată accesibilă milei, duioșiei (indirecte). Am calificat-o: o Antigonă ducându-l pe Oedip de mână, dar o Antigonă cu suflet de Electră (și de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
actul zămislirii pruncului divin rămâne un "dar" de dragoste 8 (sugestie prezentă și în expresiile "a fi în starea darului" sau "în stare binecuvântată" a fi însărcinată): "Bucură-te cea plină de dar, Domnul e cu tine; blagoslovită tu întru muieri. [...] Duh Sfânt va pogorî spre tine și putearea Celuia de Sus te va umbri; dirept aceaea și ce să va naște den tine Sfânt, chema-Să-va Fiiul lui Dumnezău."9 Expresia "Domnul e cu tine" deschide o hermeneutică infinită, de mare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
supărare atâta ce se tângui și plânse, până ce prin durere de inimă (subl.aut.) purcese grea și născu o copilă."25 (Zapisul lui Adam putea fi recuperat din iad, în această variantă a legendei, numai de cineva născut dintr-o "muiere născută prin durere de inimă".) În altă variantă, după ce soții se despart de supărare că nu pot avea copii, Ana dă peste locuința unui pustnic, într-o pădure, se refugiază acolo și, pe când citea în poiană, îi cade pe cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
efortul urcușului duhovnicesc. Iată cum evaluează situația Pitirim, autorul celebrei jalbe (Jalba cuviosului Pitirim), care se plânge exarhului de relele pe care le produce cârciuma din interiorul mănăstirii: Că dacă bărbații când se îmbată pricinuiesc scârbă, fără să aducă sminteală, muierile însă aduc fierbințeală și turburare. Că-și lasă trupul îmbrăcat ca și cum ar fi dezbrăcat, iar când văd vreun călugăr trecând se fac unealta Satanei și-și strâmbă ochii, ca și când ar dori împreunare; și așa râd și se întind, ca și când ar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Satanei și-și strâmbă ochii, ca și când ar dori împreunare; și așa râd și se întind, ca și când ar fi întru împerechere. Iar unii călugări și frați cască gura pe la mese, uitând cu totul pre sineși și lăsând ochii să privească trupurile muierilor, iar mintea să se turbure de nerușinarea lor. Zice Isus, fiul lui Sirah: "de fața muierii, ca de fața șarpelui să fugi... Iar psalmistul grăiește despre cei ce se îmbată: "S-au alăturat cu dobitoacele cele fără de minte și s-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ar fi întru împerechere. Iar unii călugări și frați cască gura pe la mese, uitând cu totul pre sineși și lăsând ochii să privească trupurile muierilor, iar mintea să se turbure de nerușinarea lor. Zice Isus, fiul lui Sirah: "de fața muierii, ca de fața șarpelui să fugi... Iar psalmistul grăiește despre cei ce se îmbată: "S-au alăturat cu dobitoacele cele fără de minte și s-au asemănat lor". Dar marele Vasilie zice că și mai rău, fiindcă dobitoacele au rânduite pornirile
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
beți, umplându-și trupurile de fierbințeala cea afară de fire, ca de o streche, se zădăresc spre înverșunări și spre împreunări se împing. Ci aicea (la mănăstire, n.n.) fiind vinul tare și iarba verde, fierbințeala e și mai vârtoasă, că vezi muierile chicotind în fața călugărilor care cască gura; apoi se duc și se împreunează în arhondărie sau prin chiliile părinților pofticioși de câștig nelegiuit" (1974, 178-179) . Nu e inutil să amintim că Damian Stănoiu, călugărul caterisit, notează în Amintiri din mănăstire că
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pentru calitățile plastice ale limbii de secol XVII, dar mai ales pentru diferența majoră pe care o oferă față de traducerile actuale (în care dar, formă pe care o dă și Antim Ivireanul, este înlocuit cu har, iar binecuvântarea Mariei întru muieri care sugerează o redempțiune a genului feminin, în integralitatea sa, prin noua Evă devine o binecuvântare între femei -, ceea ce înseamnă, invers, o individualizare și o singularizare absolută a Mariei, ca singura binecuvântată dintre toate femeile; "întru" și "între" fiind, ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
trebuie descoperiți germenii nebuniei care declanșează teroarea subsecventă. Un al doilea episod cu valoare premonitorie este constituit de dialogul, cu accente de patetism romantic, dintre protagonist și soția sa, Ruxandra, care-l conjură să nu mai verse atâta sânge nevinovat: "Muiere nesocotită! strigă Lăpușneanul sărind drept în picioare și mâna sa, prin deprindere, se răzămă pe junghiul din cingătoarea sa". Totuși, la insistențele Ruxandrei, domnitorul îi face acesteia o promisiune solemnă: "Îți făgăduiesc că de poimâine nu vei mai vedea (capete
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sublim [...], secături ale vechii capitale române" (G. Călinescu); în escapadele lor, se mărginesc să arunce "priviri cotoiești cocoanelor de la mesele vecine", Pirgu îi întrerupe de multe ori cu replica "Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea, să mai vorbim și de muieri", el care simțea nevoia de "femei schiloade, știrbe, cocoșate sau borțoase și mai ales peste măsură de grase și de trupeșe, huidume și namile"; se adaugă și figuri memorabile ca Mariuca Dringeanu divina țață, femeile din casa Arnotenilor adevărații Arnoteni
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pentru ce să mai lupte? − ci se va întoarce brusc și categoric împotriva acestuia printr-o răzbunare urâtă, lipsită de logică, necontrolată, așa cum doar o Ana rănită de moarte poate. Tu ești om, Lică, iară Ghiță nu e decât o muiere îmbrăcată în haine bărbătești, ba chiar mai rău decât așa e blestemul ei, nu revelația celuilalt pentru că suferința celui părăsit e direct proporțională cu energia, afecțiunea investită, de aceea urmările sunt atât de dezastruoase. Între blestem și jale, între plâns
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
matca normală a relației celor doi pădureni nu își dă doar acordul, ci certifică o stare de fapt. Și omul tău ce mai face? E bine, sănătos. sunt replicile unui dialog protocolar din lumea satului. Iorgovan se adresează Siminei ca muiere a lui Șofron cu liniștea și străluminare de sinceritate pe care doar un muribund o poate avea. Scriitorul înțelege ca și cititorul că de aici încolo orice cuvânt în plus e un balast și de aceea finalul care reține glasul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
valul de argumente deșănțate cu care Mara îl copleșește pentru a-l convinge să accepte răscumpărarea sa din armată, făcută de Bocioacă la intervenția soției. Nu contează pentru Mara dacă Marta îl cumpără prin aceasta pe Trică, dezonoarea e a muierii nerușinate. Ceea ce contează e faptul că mama reușește să își țină băiatul acasă și nici nu se cheltuie pentru asta. Dezgustul lui Trică se limitează la nevasta cea nesătulă a cojocarului, el nu se extinde și asupra Marei. Băiatul încearcă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
La apus de soare Pe el să-l omoare.” complotul pentru ucidere scoate în evidență caracterul malițios și imoral al unor persoane, care, la adăpostul întunericului își propun săvârșirea unor fapte condamnabile. BRATU p. 82, r. 43 46 : „Nu sunt muiere de sat Să mă dau ție legat, Că-s voinic cu comănac, Îți vede ce-oi să vă fac.” voinicia și vitejia bărbatului contrastează cu firea slabă și firavă a femeii; acțiunile viitoare ale acestuia vor dovedi virilitatea individului. 88
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]