2,502 matches
-
că mulți cititori, crezându-se oameni Înțelepți, vor zâmbi la această relatare, nu pot totuși să evit a mărturisi de bunăvoie că nu resping În Întregime toate detaliile referitoare la această Împrejurare - căci, după cum observă Haller, „În inima naturii nici un muritor nu poate pătrunde; fericit e cel care cunoaște o mică parte, fie și numai de la suprafața ei”. Multă Încredere găsim că se acordă unor astfel de fenomene În cele mai vechi tradiții. Cine nu-și amintește povestea lui Epimenide din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-ntorc, Așa cum frecventa repetiție câteodată tinde Să-ntipărească mai puternic un adevăr În minte, Și să-i lege respectarea de practica noastră. XXIII Câteva cuvinte Încă, și-apoi voi termina - Să ia aminte omul la legile naturii noastre; În fiecare muritor de sub soare, Efectele sunt consecința anumitor cauze; Corpul și mintea unite sunt una, Și se influențează reciproc; de aceea, ia-ți un răgaz Înainte ca imprudența să distrugă sănătatea corpului Și să răpească spiritul bogăției intelectuale. XXIV Toți cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
493). În 1849, „Muntele luminii” va intra În posesia coroanei britanice (unde se află și acum), care Îl prezintă la expoziția universală din Hyde Park (1850-1851). Yule și Burnell afirmau Însă că, din rațiuni care nu pot fi Înțelese de muritorii obișnuiți, greutatea sa a scăzut apoi la jumătate... (Hobson-Jobson, p. 491a). Pentru istoria diamantului și alte referințe din epocă, vezi și J.-M. Lafont, Ranjit Singh, pp. 48-49, la care se adaugă M. Ali, „The history of Koh-i-Nur”, Afghanistan 16
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cuprinde toată recolta poetică a autorului, de la poezia discursivă, cu nuanțe elegiace, la poemul scurt și la cel dialectal. S. scrie și proză umoristică, reportaj, eseu etc. SCRIERI: Interogația adevărului, Iași, 1981; Discurs despre judecata cea dreaptă, Cluj-Napoca, 1982; Exclamația muritorului, București, 1984; Cimitirul ploilor, Cluj-Napoca, 1985; Așezări pentru toate veacurile (în colaborare cu Gheorghe David), București, 1987; Pasagerul de seară, București, 1987; Eminescu pe pământ românesc și în durata eternă (în colaborare cu Victor Crăciun), București, 1989; Carte însingurată, pref.
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
1999; Ecoul clipei, pref. Ion Rotaru, București, 2000; Cerul cu tot albastrul, pref. Ion Rotaru, București, 2000; Recurs la memorie, București, 2000; Pasagerul de seară - The Evening Passenger, ed. bilingvă, pref. Ion Rotaru, București, 2001. Repere bibliografice: Irina Petraș, „Exclamația muritorului”, ST, 1984, 7; Costin Tuchilă, „Exclamația muritorului”, LCF, 1984, 39; Al. Andrițoiu, „Exclamația muritorului”, RL, 1984, 41; Valentin Tașcu, „Cimitirul ploilor”, TR, 1986, 1; Cristian Livescu, „Cimitirul ploilor”, CRC, 1986, 32; V. Iahim, Inocențe niponofile, ST, 1992, 11-12; Rotaru, O
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
2000; Cerul cu tot albastrul, pref. Ion Rotaru, București, 2000; Recurs la memorie, București, 2000; Pasagerul de seară - The Evening Passenger, ed. bilingvă, pref. Ion Rotaru, București, 2001. Repere bibliografice: Irina Petraș, „Exclamația muritorului”, ST, 1984, 7; Costin Tuchilă, „Exclamația muritorului”, LCF, 1984, 39; Al. Andrițoiu, „Exclamația muritorului”, RL, 1984, 41; Valentin Tașcu, „Cimitirul ploilor”, TR, 1986, 1; Cristian Livescu, „Cimitirul ploilor”, CRC, 1986, 32; V. Iahim, Inocențe niponofile, ST, 1992, 11-12; Rotaru, O ist. , V, 553, 556; Popa, Ist. lit.
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
Rotaru, București, 2000; Recurs la memorie, București, 2000; Pasagerul de seară - The Evening Passenger, ed. bilingvă, pref. Ion Rotaru, București, 2001. Repere bibliografice: Irina Petraș, „Exclamația muritorului”, ST, 1984, 7; Costin Tuchilă, „Exclamația muritorului”, LCF, 1984, 39; Al. Andrițoiu, „Exclamația muritorului”, RL, 1984, 41; Valentin Tașcu, „Cimitirul ploilor”, TR, 1986, 1; Cristian Livescu, „Cimitirul ploilor”, CRC, 1986, 32; V. Iahim, Inocențe niponofile, ST, 1992, 11-12; Rotaru, O ist. , V, 553, 556; Popa, Ist. lit., II, 283-284. N. I.
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
sentiment de resemnare; este ignorată, desconsiderată; individul este copleșit de suferință. Opusul suferinței este fericirea. Dacă suferința este echivalentă cu eșecul, fericirea reprezintă împlinirea persoanei. A suferi înseamnă a fi nefericit. Suferința e cea care îmi revelează condiția mea de muritor, spune K. Jaspers. Lupta, ca și moartea și suferința, este o situație-limită independentă de voința mea, asupra căreia individul nu poate acționa (K. Jaspers). Ele sunt direct integrate existenței, făcând parte din aceasta. Individul nu poate face nimic împotriva lor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în general, sunt expresia refuzului suferinței, al bolilor și infirmității și, în cele din urmă, al morții. Ele vin dintr-un conflict valoric interior, desfășurat în planul conștiinței morale a individului, ca un refuz al acestuia față de condiția sa de muritor. O perspectivă a deschiderii și a depășirii de sine. Un act de transcendență, pe care igiena mintală și-l asumă. Normal însă că toate acestea sunt și rămân, în plan formal, niște experimente, iar în planul interior, niște construcții cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „caz exemplar”, nu de caz banal. Eroul, Ulise Polytropos (polutropo" = „cu multe fețe, versatil, foarte iscusit”), este supus, ca și zeii, atotputernicei Ananke ( )Anavgkh = „Necesitatea oarbă”). Găsim la Euripide semnificația acestei atotputernicii care îi înfricoșează, în egală măsură, pe muritori și pe nemuritori. Ananke este o zeitate abstractă, aflată chiar și deasupra olimpienilor 15. Theon anankeion (Qeon anagkaon = „Ordinea inflexibilă”, „Predestinarea fatală”, „Necesitatea divină”) este nu numai indestructibilă, ci și invizibilă. Ea se manifestă în lume, în mod concret
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
condamnat la moarte și l-au îndemnat să bea cucută 3. Fiul sculptorului Sophroniskos și al moașei Phainarete, atâta vreme cât a fost în viață, a săvârșit însă o operă teoretică și practică pe care probabil nu a putut-o aprecia nici un muritor - exceptându-l, cred, pe discipolul său Platon. Dar Socrate poate fi considerat, dacă nu părintele, cel puțin întâiul precursor al științei curriculumului (pe care o cercetăm în aceste pagini), devansându-i cu peste două milenii pe John Dewey și Franklin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și-a plătit toate datoriile bănești. Altfel, Cephalos pare îngrozit de întâlnirea cu înfiorătoarea imagine a Hades-ului cuprinsă în mitul lui Er. La sfârșitul Republicii, Platon însuși va confirma că simpla pregătire paideutică pentru moarte nu-l scutește pe muritor de răsplăți și pedepse după moarte. Dar tocmai acesta este motivul pentru care omul trebuie să fie drept și să se educe continuu, de-a lungul întregii vieți. Despre formarea filosofului găsim la Platon numeroase și insistente precizări cu privire la superioritatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spre ce orizonturi spațio-temporale ar putea fi ea orientată. La începutul deceniului, umaniștii au intuit brusc faptul că a proiecta un curriculum înseamnă a „predestina” și au încercat să o caute pe zeița Ananke și pe fiicele ei, moirele, printre muritori. Unde puteau fi găsiți însă, pe Pământ, aceste zeițe care să garanteze, prin prestanța și autoritatea lor, benignitatea curriculumului? În 1971, revista Teachers College Record a publicat o colecție de studii și eseuri pedagogice fundamentale alcătuită de Frank Jennings: „Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lasă „încălecat” de destin, ci învață în toate împrejurările, își cultivă sufletul pentru a-l întări și a-l înfrumuseța într-atât de mult, încât zeul însoțitor după moarte să fie silit să-i deschidă porțile spre Helysion Pedion, iar muritorii să-l păstreze veșnic în postumitatea pe care o numim „memoria culturală a umanității”. „Secretul” pe care îl avem de dezvăluit aici era cunoscut încă din vremurile homerice. Se știa, încă de atunci, că sufletele muritorilor sunt athanasice și că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spre Helysion Pedion, iar muritorii să-l păstreze veșnic în postumitatea pe care o numim „memoria culturală a umanității”. „Secretul” pe care îl avem de dezvăluit aici era cunoscut încă din vremurile homerice. Se știa, încă de atunci, că sufletele muritorilor sunt athanasice și că stă în puterea omului să le îndrume fie în imperiul veșnicei Mnemosine, fie dincolo de râul Lethe, pe tărâmurile efemerității. Povestea homerică se încheie brusc, după pedepsirea pețitorilor de către Ulise, cu lacrimile de bucurie ale Penelopei. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a mai scăpa de cozi ar fi fost „casele de comenzi”, care ar fi trebuit să livreze la domiciliu, contra cost, tot felul de produse greu de găsit altminteri. Teoretic însă, căci, fără pile, programarea telefonică era aproape imposibilă pentru muritorii de rând. Iar când, printr-un miracol, reușeai să obții comanda, îți trimiteau, cu mai multe săptămâni întârziere, „la pachet” ce voiau ei, rebuturi de care nu mai avea nimeni nevoie și pe care nu le comandaseși, dar pe care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
odinioară fuseseră chemați în instanță și deportați, iar cei care rămăseseră fuseseră reeducați ideologic ori supravegheați intens de membrii poliției secrete, Securitatea. În ciuda acestor amenințări, muncitorii brașoveni își continuă protestul colectiv, pentru că nu mai au ce pierde, considerându-se oricum muritori de foame: „Ce se mai poate întâmpla șse întreba unul dintre ei, n.n.ț, ne vor lua gâtul?” (Oprea și Olaru, 2002, p. 17). Revendicările au fost la început doar de natură financiară, economică și socială, ele devenind politice doar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ele nu se păstrau în condiții de securitate deplină. Cu vreo 3.000 de ani î.Hr. s-a inventat scrierea. Dar și aceasta era securizată. Se spune că preoții egipteni interziceau folosirea scrierii alfabetice pe pământul reavăn, ca, nu cumva, muritorii de rând să aibă acces la invențiile vremii. Vă amintiți de celebrul tablou „Școala de la Atena”, în care Pitagora demonstrează pe nisip teorema sa. Tragem concluzia că prezenta o informație publică. După o altă mie de ani au apărut formele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
juxtapunere de momente etern repetabile în esența lor. Totuși, sentimentul misterului romantic se păstrează: „Dar poate că zeii / Așa cum spun niște-nțelepți mai noi, / Sunt doar întruchiparea concretă a ideii / De nemurire. În esența lor / Ce sunt nu știe nici un muritor.” Cu o operă cuprinsă în puține cărți, publicate la intervale mari de timp, P., care este și un traducător de marcă al poeziei universale, propune în poezia românească a secolului al XX-lea un model de revitalizare a marilor curente
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
mai înainte, de istoricul Dan Damian) echivalează cu o sinucidere. Refăcând în sens invers drumul izgoniților din Eden, Făt-Frumos nu rămâne în țara tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte. Conștiința sa nefericită („iepurele șchiop”) îl readuce în lumea muritorilor. Următoarele romane - Rezervația de pelicani (1983), Orașul îngerilor (1985), Dumnezeu în bucătărie (1994), Truman Capote și Nicolae Țic (1995) nu continuă nici unul din cele două cicluri (F și Viața și opera lui Tiron B.). Primul mitizează un infern concentraționar; al
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
de cazarmă și stenografiază nu fără pitoresc limbajul mahalalelor”. Prozatorul practică incizii scurte, dar cu alonjă nuvelistică, în biografia oamenilor obișnuiți, valorificând resursele cotidianului, deopotrivă dramatice, mizere și stereotipe, ca și potențialul său de insolit și pitoresc: un amploiat ajuns muritor de foame din cauza firii lui idealist-fantaste e luat, la o înmormântare, drept prietenul preferat al decedatului, având astfel ocazia să se înfrupte copios din pomana făcută cu ostentație ridicolă (prilej de șarjare a convențiilor și ipocriziei); un „domn în redingotă
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
întreg teatrul lui O., mintea și inima sunt într-un continuu turnir, cu pronostic sever. „Vânduți” artei, sculptorița Simina și fiul ei, actorul Damian, au de plătit un costisitor tribut în schimbul reușitei într-o sferă unde nu au acces toți muritorii. Ca într-un pact cu diavolul, ei primesc harul, dar și pierd dreptul de a cunoaște bucuriile ori tristețile celor din jur. E o însingurare ce retează multe punți. O cale de comunicare rămâne totuși, și aceea este creația. Teatrul
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
îmbrăcăminte și de convenții sociale, s-a remarcat că un individualist. Avea un deosebit simt al umorului, o modestie moderată și un oarecare talent că violonist. Inscripția de pe piatră funerară a lui Newton i se potrivește mai bine lui Einstein: "Muritorii să se bucure că a existat o asemenea podoaba a speciei umane". Din cauza unei boli netratate o lungă perioadă de timp și refuzului de a i se efectua o intervenție chirurgicală asupra arterelor cardiace, Einstein se stinge din viață în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
F. Brunea-Fox, B. Fundoianu, Ștefan Roll, Ilarie Voronca și Claude Sernet (Mihail Cosma), scoate în aprilie 1928 revista „unu”, asumându-și responsabilitățile redacționale și financiare pentru a face ca publicația să apară regulat până în 1932. Debutase cu placheta Răbojul unui muritor (1925), ce conține poezie cu precădere bacoviană, pastișe și parodii, experimentul avangardist fiind aici prezent în pofida fiorului elegiac care însoțește adesea imaginea unei lumi eterate. Dar acțiunea lui esențială este ilustrarea și promovarea suprarealismului în câmpul literelor românești. Sadismul adevărului
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
provocată de inevitabila cumințire a poemului, urmată de o melancolică resemnare. Am putea spune că o mare parte a creației lui Sașa Pană e un reflex al tristeții de a nu fi un suprarealist complet. ION POP SCRIERI: Răbojul unui muritor, București, 1925; Diagrame, cu desene de Victor Brauner, București, 1930; Echinox arbitrar, cu desene de M.H. Maxy, București, 1931; Viața romanțată a lui Dumnezeu, București, 1932; Cuvântul talisman, cu un desen de Marcel Iancu, București, 1933; Călătorie cu funicularul, cu
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]