1,825 matches
-
și așa mai departe. Și e cu mult mai bine pentru copii, l-a întrerupt plină de energie Amanda. Ne-am gândit la viața de familie de la țară. Viața adevărată. La timpul de calitate. Din partea celorlalți s-a auzit un murmur de aprobare. —Să te joci cu îngerașii tăi în lumina soarelui, sub florile de măr. Chestii de genul ăsta, a adăugat Amanda expunându-și din nou grimasa cea roșie. Murmurul s-a încheiat cu o lejeră bâlbâială. Unii dintre participanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
La timpul de calitate. Din partea celorlalți s-a auzit un murmur de aprobare. —Să te joci cu îngerașii tăi în lumina soarelui, sub florile de măr. Chestii de genul ăsta, a adăugat Amanda expunându-și din nou grimasa cea roșie. Murmurul s-a încheiat cu o lejeră bâlbâială. Unii dintre participanți i-au aruncat priviri surprinse. Așa că amândoi suntem încântați să fim aici, a concluzionat Amanda cu grația unui cap încoronat aflat doar în vizită. Nu-i așa, dragul meu? Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se află la toaletă. Vomită, a rânjit el către femei. Cred că știți cum e, nu, fetelor? Stomacul lui Hugo s-a strâns dezgustat de populismul ieftin al lui Jake. Cu toate astea, femeile păreau vrăjite. Toate au produs un murmur compătimitor. Toate, cu excepția Amandei care arăta oripilată. Hugo știa că Amandei nu-i plăcea să i se reamintească și aspectele mai puțin strălucitoare ale sarcinii. Jake se uita acum la Hugo. Sau, mai exact, la numele de pe ecuson. În ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
situației, i-a șoptit mama lui Alice. Poate că s-a răzgândit. Pălăria a încetat să mai tremure. Mătușa Frances s-a întors purtând pe chip expresia unei persoane care, în ultima secundă, a fost salvată de la pedeapsa cu moartea. Murmurul conversației devenise, între timp, destul de zgomotos, astfel încât nu mai putea să fie acoperit de organistul satului. Apoi a intervenit o tăcere atât de profundă de parcă toată lumea ar fi fost scoasă din priză. Iar tăcerea a fost urmată de un sunet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și care, în general, lua notițe. Dar o să învățăm și noi, la un moment dat, câte ceva despre ceea ce trebuie să facem cu copilul după ce se naște? Cum să-i schimbăm scutecele și chestii din astea? La auzul acestor vorbe, un murmur de voci care își exprimau acordul s-a ridicat în sală. Cu toate acestea, expresia de pe chipul lui Lotti era una de completă incomprehensiune. —Moașele vă arată lucrurile astea, a spus ea. Dar tu nu ești moașă? a întrebat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să se ducă la Rosa, fiindcă Rosa e și fiica lui. Dar apoi ochii lui Alice au căzut pe plăcinta cu mazăre și s-a răzgândit. S-a ridicat de la masă și a părăsit încăperea. În timp ce urca scările, a auzit murmurul conversației. Îmi cer scuze, a murmurat Jake. Apoi și-a coborât și mai tare vocea. —...nu te poți aștepta la mai mult... a lucrat pentru o revistă glossy..., a fost tot ceea ce Alice a putut să audă. Dar i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
doua zi, Hugo s-a dus la serviciu cu inima ușoară. Petele lui Theo dispăruseră în mod miraculos, exact așa cum spusese doctorița Watson că se va întâmpla. Apoi, chiar și mai miraculos, cei de la Chicklets acceptaseră băiețelul înapoi fără nici un murmur. Dimineața era senină și însorită, făcând ca iarba să sclipească și punând în evidență frumusețea clădirilor. Hugo a admirat grilajele rare, alămurile elegante și sticla strălucitoare a ferestrelor. Pietrele sclipeau datorită miilor de minerale fără nume. Pentru el, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Adam, cei mulți au fost făcuți păcătoși, tot așa prin ascultarea unuia singur, Iisus Hristos, cei mulți vor fi făcuți drepți... ” Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți! Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți! ”Rugați-vă fără murmure și fără îndoieli ca să fiți fără cusur și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără vină în mijlocul unei generații strâmbe și pervertite, în care străluciți ca niște luminători în lume, ținând sus Cuvântul vieții’ ” A scăpa de stricăciunea care este prin
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o baie caldă, binefăcătoare. Clopotele de la Biserică băteau rar, cu dangăt adânc, vestind slujba de a doua zi, Duminică. Iorgu se scutură ca de un vis... I se părea că vremea trece peste dânsul, ca o apă curgătoare într-un murmur prelung. Deodată, din cer începu să ningă rar, cu fulgi mari și leneși, ca niște fluturi mari albi... aerul păru a se mai încălzi. - Frumoasă ”babă”... frumoasă!... murmură el. Era a cincea din ”zilele babelor”... A venit primăvara... Zilele, săptămânile
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
e prea greu! Murmură el, continuând să urmărească jocurile de lumini și umbră de pe tavan. Ori crezi, ori nu crezi... nu le poți curpinde pe amândouă!... Se pomeni el gândind cu glas tare. Pe afară, în liniștea nopții, se auziră murmur molcom de oameni. Șiruri, șiruri, bărbați și femei, copii și bătrâni, se îndreptau tăcuți spre Biserică. Iorgu sări din pat, și se pregăti să meargă și el la Biserică. Luna palida, plutea printre scame de neguri, ca un talger de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Domnului, de pildă, îi tulbura profund sufletul. -Este prea greu pentru fărâma de minte omenească, pentru a pricepe. e prea greu!.. Crezi, ori nu crezi. nu le poți cuprinde pe amândouă! Își zise el. Afară, pe stradă, se auzi un murmur molcom de oameni. Șiruri, șiruri mergeau tăcuți la Biserică. Clopotele se aud cu dangăt prelung, rar, grav chemând credincioșii la Sfânta înviere. Bărbați, femei, copii și bătrâni au venit la Sf. Sărbătoare. mulți, mulți, ca niciodată de mulți oameni, ocupând
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
înviat!.. murmura toată mulțimea de credincioși. Adevărat a înviat!, părea să repete dangătul clopotelor, care se înălța... întâlnindu-se pe acoperișul lumii, glăsuind ca niște voci omenești. Glasul lor de bronz cânta cântec de biruință. Pe strada largă, se auzea murmur molcom de oameni, împrăștiindu-se spre casă... Șirurile de lumânări pâlpâiau în întuneric ca niște licurici. Drumul cel mare și larg, din fața Bisericii, era neîncăpător pentru mulțimea fără număr, care a venit la sfânta slujbă a învierii Domnului. Văzduhul răsuna
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
plan spiritual..!” -Nu, nu mai vreau explicații și interpretări, nu!.. interveni energic Iorgu. Nu înțeleg nimic. mă afund, tot mai mult, în confuzie, ca în nisipuri mișcătoare. Poate-i o barieră peste care nu mi-e îngăduit să trec. Poate!.. murmur Iorgu. Nu mai vreau nici o explicație, am obosit... Imi e sufficient faptul în sine. Vasilica există în viața mea, comunic cu dânsa. Imi dă semne care confirmă dorințelor mele . mă simt liniștit si mi-e suficient. Era ora patru și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de ce am convingerea că n-am să pot... Doamne, ce liniște apăsătoare! Ciudat!! Atâta liniște mă împresoară... dar... nu... Ceva se întâmplă. Parcă este un zgomot de motor în funcțiune.... Da! Sigur! Nu mă înșel! Și voci... voci de bărbați... murmur de mulțime... Unde sunt?... Ce vor? O, Doamne! Iar întuneric... Globul acela... Lumina aceea... Globul!” Ar fi dorit să întindă brațele, să-l cuprindă în palmele sale și să-l sărute. Simțea în suflet o dragoste duioasă pentru această apariție
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
a vedea mult mai departe. E un privilegiu, dar și o corvoadă. Un fel de datorie de a răsplăti ceva ce îți este dat mai mult decât altora. Promiscuitatea universului deschis, zbaterea când furtunoasă, când molcomă, dar tenace a apei, murmurul sau strigătul permanent al valurilor, adierea blândă a brizei sau tumultul aspru al vânturilor ce se întretaie încrucișat pe faleză< toate acestea te urmăresc, te bântuie, te constrâng. O întorsătură oarecum neașteptată, în drumul vieții, dar mai curând o formă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
în când. Avea ochii posomoriți și arunca privirile peste uluci, unde-l bănuia pe Nicolae. Curtea meșterului mirosea a flori de vișin și vântul răsucea fețele de masă și se pierdea peste străzile mahalalei. De afară, din stradă, se auzeau murmurele femeilor curioase, care priveau prin gard. Începu ospățul. Grigore și cu Aglaia turnau în cănile lustruite. Oaspeții nu se încurcau. Ciuguleau măslinele puse dinainte, ceapa tăiată felii, înotînd în oțet, mușcau din pâinea coaptă bine și înfulecau brânza albă și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nimic. Poate fi folosit doar ca împodobire a ireparabilului. A voi să îndrepți ceva cu el este cel mai mare paradox. Fără dezabuzarea rațiunii nu mi-l pot închipui. Lipsa ei de patos o obligă să tragă cu urechea la murmurul vieții și să-și desființeze autonomia în tălmăcirea acesteia. În paradox, rațiunea se anulează pe ea însăși; și-a deschis granițele și nu mai poate opri năvala erorilor palpitante, a erorilor care zvâcnesc. Teologii sânt paraziți ai paradoxului. Fără întrebuințarea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cuprinde-n plină stradă, în zori, în după-amieze și-n nopți, treaz sau ațipit, între oameni și departe de ei, în speranțe și în absența lor. Fiorurile ei - asemenea unei ascetice îmbrățișări - te topesc lăuntric într-un extaz neîmplinit, ascultând murmurul zadarnic al ondulațiilor sângelui și șoaptele nostalgice ale anotimpurilor interioare. Și de mi-aș stoarce din suflet o icoană a Raiului, ea ar destăinui o lume în care florile se-nchid și se deschid în dorința de-a muri. Și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
am înțeles: - că senzațiile trebuie să fie mai pure decât aerul rarefiat al înălțimilor, - că-n ele nu trebuie să intre nici omul, nici pământul și nici un obiect al lumii, - adieri extatice să fie clipele, vârtej de altitudine privirea; - ca murmurul melancolic al vântului ce atinge azurul și zăpada, gândurile să mângâie poleiala lucrurilor ce nu sânt În cugetul tău să se răsfrângă toate crestele de munți pe care n-ai fost om și toate țărmurile de mări pe care ai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
tot ceea ce vorbești sau asculți se dezgolește într-o nuditate stearpă și respingătoare. În tine, nimic nu mai ia o formă sau o consistență expresivă, ci tot ce pleacă în afară și tot ce vine din afară rămâne ca un murmur îndepărtat, monoton și egal, neputând în nici un fel să excite nuanțele vieții sufletești, să trezească un interes sau o curiozitate. Atunci îți pare inutil să-ți mai dai o părere, să mai iei o atitudine sau să mai impresionezi pe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
se înalță în lumina zorilor, altul s-adîncește în fundul apei. Șiruri de cireși scutură grei omătul trandafiriu a înflorirei lor bogate, pe care vântul îl grămădește în troiene; flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe, și murmurul lor împlea lumea de un cutremur voluptos. Greieri răgușiți cântau ca orlogii aruncate în iarbă, iar painjeni de smarald au țesut de pe-o insulă până la malul opus un pod de pânză diamantică ce steclește vioriu și transparent, încît, a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca acasă, îngrijea de straturile grădinei și de stupi, îmbla ca o căprioară sălbatică prin tufăriile și ierburile insulei. Adesea în nopțile calde se culca gol pe malurile lacului, acoperit numai c-o pânză de in - ș-atunci natura întreagă, murmurul izvoarelor albe, vuirea mării, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia doar ca o plantă, fără durere, fără vis, fără dorință. VIII În ziua-n care era să se serbeze cununia Cezarei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acasă-ngrijea de straturile grădinei și stupinile cu albine, îmbla ca o căprioară sălbatică prin tufăriile și ierburile insulei, adesea în nopțile calde se culca gol pe malurile lacului, acoperit numai c-o pânză de in, și atunci natura întreagă, murmurele izvoarelor albe, vuirea mărei, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia doar ca o plantă fără durere, fără vis, fără dorință. VIII In ziua -n care era să se serbeze cununia Cezarei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
era ca acasă, îngrijea de straturile grădinei și de stupi, îmbla ca o căprioară sălbatică prin tufăriile și ierburile insulei. Adesea, în nopțile calde, se culca pe malurile lacului, acoperit numai c-o pânză de in - ș-atunci natura întreagă, murmurul izvoarelor albe, vuirea mării, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia ca o plantă, fără durere, fără vis, fără dorință. VIII În ziua în care era să se serbeze cununia Cezarei cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca acasă, îngrijea de straturile grădinei și de stupi, îmbla ca o căprioară sălbatică prin tufăriile și ierburile insulei. Adesea, în nopțile calde, se culca gol pe malurile lacului, acoperit numai c-o pânză de in ș-atunci natura întreagă, murmurul izvoarelor albe, vuirea mării, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia doar ca o plantă, fără durere, fără vis, fără dorință. VIII În ziua-n care era să se serbeze cununia Cezarei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]