4,032 matches
-
insecte, precum cârtița, desigur marsupială. Și mai găsim un bursuc și chiar o veveriță, tot În izolata Australie. Diversitatea ce urma a fi atinsă de mamifere este astfel prefigurată În „dorința“ de salvare a reptilei, ar spune cangurul zbârlindu-și mustățile abia câștigate. Mândrindu se că e legătura dintre balaur - vechiul dinozaur - și Făt Frumos - omul... Dar mai Înseamnă ceva: evoluția biologică produce involuția, degradarea mediului, văduvindu-l de negentropie, de ordine, pe care i-o suge, de are de unde. Iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar dacă/mai ales că mă paște alt loc de muncă... E omul un diavol, care distruge Natura, perturbându-i evoluția, așa cum pare din preambulul grupajului susținut de magistrul meu - cel puțin așa l’a nominalizat Lucian Merișca pe profesorul Gheorghe Mustață? Ăsta-i chiar fondul problemei. Ceea ce se vede arată acest lucru, numai că eu nu cred În existența a nimic fără sens În această lume. Cel mult, cred că uneori ne scapă sensul; nu suntem poate În stare, Încă, să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-o Între picioare, să-și trădeze frica... Așadar, codița mea inteligentă execută un adevărat balet și când sar, și când mă plimb dezinvolt pe muchea gardului, chiar când pândesc o vrabie, pregătindu-mi saltul, mereu cu arma - colții - și radarul - mustățile, ochii și urechile - ațintite pe ea. Sau când mă Înfoi, spre a băga În sperieți ditamai dulăul senatorial - chiar așa - care nu mi-a uitat gheruța trasă peste bot. Dar inteligent sunt de fapt eu; recunosc cu toată modestia. Păi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aflu direcția cu o precizie de un grad și jumătate. Așa trag cu urechea la vorbăria voastră dar și la șușoteala ultrasonoră a șoarecilor, fiind Înzestrat pentru ambele ba chiar și cu selectivitate. Ca și mine, ignorantul de Cristi poartă mustăți, care Însă nu-i folosesc decât să strâmbe din nas a gâdilat, când i le potrivește bărbierul. O fi simțind ceva, ca o reminiscență a altor vremuri. Dar mustățile mele sunt de tot active. Ele funcționează ca o antenă, și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar și cu selectivitate. Ca și mine, ignorantul de Cristi poartă mustăți, care Însă nu-i folosesc decât să strâmbe din nas a gâdilat, când i le potrivește bărbierul. O fi simțind ceva, ca o reminiscență a altor vremuri. Dar mustățile mele sunt de tot active. Ele funcționează ca o antenă, și le mai adaug altele: deasupra ochișorilor și pe obraji, fiecare fir simțind cea mai ușoară mișcare a aerului produsă de imprudentul șoarece. Și mă gândesc la ignoranța unora, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se distrează „bărbierind“ o pisică neștiind, de pildă, că și o pisică oarbă din naștere știe astfel să se orienteze fără a răsturna nimic prin casa ei. Lui Cristi i-e frică să mărturisească că, de fapt, noi simțim cu mustățile chiar biocâmpul oricui, ființă sau obiect neanimat, din preajmă. Ba chiar și spirite. Vă scutesc de astfel de probleme, dar pentru a vă toarce altceva, mai dihai: chestia cu torsul pe cuptor. Da, Îmi place căldura, iar În privința culorilor, le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
respectiv „Veleitari mici și mijlocii“, „Veleitari mari“, „Inspirați locali“, „Creatori de largă recunoaștere județeană“, „Pictorași“, „Terchea-Berchea“, „Maculatură“, „Afoni“. Juriul aprobă și tot aprobă, fiindcă de aia e plătit, dar la orele 12 și 10 minute începe scandalul. Un domn cu mustăți, venit tocmai de dincolo de Sânnicolau Mare, prezintă o adeverință de chirurg amator, deși pe cerere stă scris clar: „Absolvent liceu particular coregrafie și cânt“. „Du-te mata la Ministerul Sănătății“, îl sfătuiește președintele juriului, cunoscutul critic proletcultist și cu angajament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
avea coloane - sau, mă rog, ce mai rămăsese din ele -, pe omul care i-a deschis ușa îl chema Mitică, iar acesta a recunoscut că are un prieten plecat să facă bani la Paris. Dacă ar mai fi avut și mustață, ar fi fost patru din patru și mesagerul i-ar fi zis „La revedere și să fii sănătos!“, convins că i-a dat cui trebuia vestea cea mare, pe care o aștepta cu sufletul la gură. Faptul că Mitică n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fi fost patru din patru și mesagerul i-ar fi zis „La revedere și să fii sănătos!“, convins că i-a dat cui trebuia vestea cea mare, pe care o aștepta cu sufletul la gură. Faptul că Mitică n-avea mustață nu însemna nimic. Renunțase și-și lăsase barbă. Ceea ce-l făcea pe mesager să se întrebe dacă nu cumva greșise adresantul nu erau atât celelalte case de pe stradă, care toate aveau coloane, sau, mă rog, ce mai rămăsese din ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Gheorghe Mustață 75 VÂRSTA MĂRTURISIRII DE UNDE AM PORNIT ?I ANII UCENICIEI Am intrat în viața fizică la 6 martie 1938, fiind al cincilea copil al Anei și al lui Ion Mustață; au mai urmat după mine două surori și un frate. Doi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Gheorghe Mustață 75 VÂRSTA MĂRTURISIRII DE UNDE AM PORNIT ?I ANII UCENICIEI Am intrat în viața fizică la 6 martie 1938, fiind al cincilea copil al Anei și al lui Ion Mustață; au mai urmat după mine două surori și un frate. Doi frați și o soră au murit de mici. Ceilalți am supraviețuit războiului și vicisitudinilor vieții, mergând pe căi diferite în împărăția vieții. M-am născut la Adjudu - Vechi, un
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
prin grădinile vecinilor după fructe; nu că nu aveam acasă, dar fructele vecinilor mi se păreau adevărate trofee. Îmi venea greu sa-l desprind pe Nică din peisajul satului meu, influențat fiind, poate, că tatălui meu i se spunea Nică Mustață; poate tocmai de aceea marele povestitor a rămas pentru totdeauna în inima și în sufletul meu. Tatăl meu era fochist de locomotivă, ceea ce la timpul respectiv era o funcție înaltă. școala de mecanici de locomotivă a făcut-o la Iași
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sânge arab. Bunicul după mamă (numai pe el l-am cunoscut) era în acel timp primarul comunei Adjudu Vechi. Adjudu Vechi era comună deoarece cuprindea și satul Șișcani. Bunicul avea o figură luminoasă și mă impresiona cu surtucul său frumos. Mustățile mari și răsucite în sus îi dădeau un aer de mare senior. Bunicul, Sandu Munteanu a avut cinci fete, care i-au dăruit 25 de nepoți. Fiind primar în timpul războiului ne-a scos din multe nevoi și pericole. Înainte de a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Răzvan, care sunt, unul jurist, iar celălalt încă student la Farmacie. Astfel, părinții noștri au trăit să-și vadă visul împlinit și s-au bucurat de copii și de nepoți. Dumnezeu să-i odihnească în Împărăția Sa ! Soția mea, Mariana Mustață este fiica lui Dumitru și a Elenei Mitrofan. Socrul meu a fost colonel în armată, o mare personalitate a timpului său. A fost șef de Stat Major al Regimentului din Iași, din Copou, Comandant al Centrului Militar Iași, și a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ales de diversitatea lui, încât expedițiile erau o adevărată școală. Așa s-a format cea mai puternică școală de ichneumonologie din Europa. Profesorul Mihai Constantineanu a inițiat în studiul ichenumonidelor pe Constantin Pisică, Victor Ciochia, Ionel Petcu, Raoul Constantineanu, Gheorghe Mustață și alții. Însă profesorul Constantineanu a deschis și alte direcții de cercetare în domeniul insectelor. Prin Ionel Andriescu a deschis o direcție de cercetare spre cunoașterea suprafamiliei Chalcidoidea, prin Constantin Filipescu cercetarea Braconidelor, prin Carol Naghy cunoașterea Mutilidelor. O altă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cercetare a fost orientată către cunoașterea complexelor de insecte dăunătoare și dușmani lor naturali. Elena Pătrășcanu a cercetat dăunătorii livezilor de meri și dușmanii lor naturali, Mircea Varvara a urmărit dăunătorii livezilor de pruni și dușmanii lor naturali, iar Gheorghe Mustață insectele dăunătoare culturilor de legume și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Astfel s-a conturat așa cum am mai afirmat, cea mai puternică școală de entomologie din România. Școala entomologică de la Iași a fost fondată de titanul zoologiei românești
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mod magistral școala de entomologie prin cei 20 de doctori ai săi, unii dintre ei deveniți profesori universitari și continuatori ai cercetărilor entomologice. Din a treia generație de entomologi ai acestei școli fac parte profesorii Constantin Pisică, Ionel Andriescu, Gheorghe Mustață, Victor Ciochia, și alții. A patra generație este formată din doctoranzii profesorilor Constantin Pisică, Ionel Andriescu și Gheorghe Mustață. Iașul a devenit organizatorul unor conferințe naționale și internaționale de entomologie, precum și al celui de al doilea Congres Național de Biologie
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
continuatori ai cercetărilor entomologice. Din a treia generație de entomologi ai acestei școli fac parte profesorii Constantin Pisică, Ionel Andriescu, Gheorghe Mustață, Victor Ciochia, și alții. A patra generație este formată din doctoranzii profesorilor Constantin Pisică, Ionel Andriescu și Gheorghe Mustață. Iașul a devenit organizatorul unor conferințe naționale și internaționale de entomologie, precum și al celui de al doilea Congres Național de Biologie. Școala entomologică de la Iași fiind orientată către studiul entomofagilor și a folosiri lor în combaterea biologică a organizat până
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
acestora. Pentru a veni în sprijinul celor care cercetează afidele și complexele de entomofagi care le limitează populațiile am publicat lucrarea Afide dăunătoare și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural, împreună cu Mariana Mustață și Maniu Călin. Pot aprecia că în acest domeniu am reușit să inițiez formarea unei școli de entomologi. A fost elaborată și susținută o teză de doctorat, de către Carmen Prelipcean privind complexul de entomofagi care controlează populațiile de Aphis fabae
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
transferul Stațiunii. A fost o victorie pe care am sărbătorit-o la Universitate, dar și în cabinetul directorului Mihai Dulică, pe care îl voi păstra în suflet până în ultima clipă a vieții. Dăduse dispoziție ca atunci când vine la direcție profesorul Mustață de la Iași să fie primit imediat. Transferul fiind asigurat a urmat preluarea Stațiunii. Aici au apărut mari greutăți. Cei de la SERUN ne-au rugat să-i păsuim până în decembrie, pentru a putea să-și amenajeze noul sediu. Au stat până în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și al lui British Council. De la Departamentul de Oceanologie al Universității din Southampton au participat la expediție: prof.dr.Paul Riddy - geofizician, prof.dr. John Williams - planctonolog, prof.dr. Martin Sheader - bentolog. De la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au participat: prof.dr. Gheorghe Mustață - directorul Stațiunii, cercet.pr. gr. III Iulian Trandafirescu, asist. Cercet. Victor Surugiu, asist. Cercet. Cristina Pălici, asist. Mircea Nicoară. Aplicația s-a desfășurat în perioada 24 sept. - 5 oct. 1995 în complexul lagunar Razelm-Sinoe și pe litoralul românesc al Mării Negre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
doritor de un astfel de curs. Am început să-l concep și să-l redactez cu entuziasm. Aveam suficientă literatură românească și străină. Mi-a trebuit aproape un deceniu să pot verifica și să cizelez, manuscrisul, împreună cu soția mea, Mariana Mustață și chiar cu fiul meu Georgian Tiberiu Mustață, medicinist dar și interesat de filozofie și evoluție. A fost și este cursul vieții mele. Așa se face că am publicat mai multe cărți despre evoluție. După ieșirea la pensie a domnișoarei
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să-l concep și să-l redactez cu entuziasm. Aveam suficientă literatură românească și străină. Mi-a trebuit aproape un deceniu să pot verifica și să cizelez, manuscrisul, împreună cu soția mea, Mariana Mustață și chiar cu fiul meu Georgian Tiberiu Mustață, medicinist dar și interesat de filozofie și evoluție. A fost și este cursul vieții mele. Așa se face că am publicat mai multe cărți despre evoluție. După ieșirea la pensie a domnișoarei șef de lucrări dr. Taisia Boișteanu a rămas
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
eu am avut o tehniciană care merită toată stima pentru tot ceea ce a făcut și cum a făcut. Alexandrina Atodiresei era expertă în utilizarea calculatorului și se pricepea la toate. Mi-a fost de mare ajutor. CURRICULUM VITAÉ PROF.UNIV.DR.GHEORGHE MUSTAȚĂ UNIVERSITATEA „AL.I. CUZA” IAȘI FACULTATEA DE BIOLOGIE NUMELE: MUSTAȚĂ PRENUMELE: GHEORGHE TITLUL ȘTIINȚIFIC: Profesor dr. DATA NAȘTERII: 6 martie 1938 LOCUL NAȘTERII: Adjudu-Vechi, Vrancea COPII: un copil - Georgian Tiberiu STUDII SUPERIOARE: Facultatea de Biologie Geografie, Secția Zoologie 1957-1962 FUNCȚII
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
tot ceea ce a făcut și cum a făcut. Alexandrina Atodiresei era expertă în utilizarea calculatorului și se pricepea la toate. Mi-a fost de mare ajutor. CURRICULUM VITAÉ PROF.UNIV.DR.GHEORGHE MUSTAȚĂ UNIVERSITATEA „AL.I. CUZA” IAȘI FACULTATEA DE BIOLOGIE NUMELE: MUSTAȚĂ PRENUMELE: GHEORGHE TITLUL ȘTIINȚIFIC: Profesor dr. DATA NAȘTERII: 6 martie 1938 LOCUL NAȘTERII: Adjudu-Vechi, Vrancea COPII: un copil - Georgian Tiberiu STUDII SUPERIOARE: Facultatea de Biologie Geografie, Secția Zoologie 1957-1962 FUNCȚII DIDACTICE: 1962-1964 - preparator Fac. de Biologie - Geografie, catedra de Zoologie
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]