1,340 matches
-
caz, pentru a elucida imprejurările în care a izbucnit incendiul. Colonelul Vasile Popa, adjunct al șefului Poliției Capitalei, a declarat că anchetatorii nu exclud ipoteza incendierii intenționate a gospodăriilor, urmând a se stabili în ce măsură personalul supraveghetor și-a îndeplinit atribuțiile. Muzeografii au declarat că incendiul a pornit de la un foc făcut lângă gardul dinspre Șoseaua Kiseleff. O supraveghetoare, Angelica Cotiga, susținea că a văzut focul izbucnind în afara complexului muzeal. Ea le-a alarmat pe celelate angajate ale muzeului, care au alertat
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
el, pentru că nu le acorda atenție, fiind foarte loial soției sale. Elisabeta, când nu se afla în Hunedoara sau în Cluj, îl urma chiar și în bătălii, iar slujnicele ei erau un fel de tămăduitoare pentru armată”, afirmă Delia Roman, muzeograf la Castelul Corvinilor. După moartea lui Ioan de Hunedoara, Elisabeta nu s-a mai recăsătorit. Elisabeta Szilagyi a avut un rol important în aducerea pe tronul Ungariei a fiului său, Matia Corvin, în vârstă de doar 16 ani. La un
Elisabeta Szilágyi () [Corola-website/Science/324749_a_326078]
-
toți angajați ai muzuelui -, Narcisa Știucă și Emanuel Apolon Zamfirescu. Întrebată într-un interviu din 2011 ce înseamnă muzeul pentru ea, aceasta a răspuns: În legătură cu problemele cu care se confruntă instituția, ea a declarat: Până în 2002 a avut următoarele funcții: muzeograf la Muzeul Satului, consilier la Ministerul Culturii, Direcția Muzeelor și Colecțiilor, expert consultant la Ministerul Culturii, Centrul de Pregătire și Formare a Personalului din Cultură, secretar științific al Asociației Muzeelor în Aer Liber din România și director Direcția Muzee, Colecții
Paulina Popoiu () [Corola-website/Science/324765_a_326094]
-
Năstase, iar următoarele două de Gheorghe Vitanidis. Regizorul acestui ultim film al seriei a fost Mircea Moldovan. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Istoricul drd. Carol König (n. 1934) - creditat pe generic drept Carol Könich, muzeograf la Muzeul Militar Central din București, a activat pe post de consultant istoric. Costumele purtate în film de Marga Barbu au fost realizate de Lidia Radian. Secvențele de luptă au fost regizate de Szabolcs Cseh. Filmul "" a avut parte de
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
de argint" (1985) și "" (1986). În "Colierul de turcoaze", cuplul justițiar Mărgelatu - Buză de Iepure a deținut un rol mai complex în acțiune. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Istoricul drd. Carol König (n. 1934), muzeograf la Muzeul Militar Central din București, a activat pe post de consilier. În acest film, actorul Florin Piersic a jucat pentru prima oară alături de fiul său, Florin Piersic Junior. Venit să-i dezvăluie răpirea trimisului austriac și a fiicei sale
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
Iași (1960-1965). A obținut în 1999 titlul de Doctor în istorie, conferit de Institutul de Științe Socio-Umane din Sibiu, după susținerea tezei ""Orașul Hârlău până în secolul al XVII-lea. Elemente de cultură urbană"". După absolvirea facultății, a fost lucrat ca muzeograf la Muzeul de Istorie a Moldovei (1966-1970). Începând din 1970 a lucrat pe postul de cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din cadrul Academiei Române - Filiala Iași (1970-1990), apoi la Institutul de Arheologie din Iași (1990-1992). În anul
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
teologie la Universitatea din Fribourg, Elveția. De asemenea a fost auditor al Școlii de Înalte Studii în Științele Sociale din Paris și a mai susținut cu succes un doctorat în filosofie la Universitatea din București, în 1999. a activat ca muzeograf în cadrul Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București, din 1981 până în 1986, la Oficiul pentru patrimoniul cultural. Între anii 1987 și 1998, a fost cercetător științific, la fostul Institut de Studii Sud-Est Europene al Universității din București, actualmente Academia Română
Daniel Barbu () [Corola-website/Science/328215_a_329544]
-
scoase din cula și din conacul în care se aflau și unde puteau fi vizitate, pentru ca ambele clădiri să-i fie predate. În conac se afla cea mai importantă colecție de ceramică și de costume populare din Muntenia, pe care muzeografii au fost nevoiți să o mute în altă locație, în condiții mult mai proaste. Nu se știe ce se va întâmpla cu cele 16 case care se află pe terenul care acum nu mai aparține muzeului. Costurile pentru mutarea acestora
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
împărțite în județe, așa că problemele legate de casa Brâncuși au fost transferate județului Gorj. La 19 mai 1970 Consiliul Popular Județean Gorj, prin Comitetul Executiv, a emis Decizia numărul 179 al cărui prim articol avea următorul cuprins: Elena Udriște devenită muzeograf și apoi, directoare a Muzeului județean Gorj, a înființat în noiembrie 1971 secția "Casa Muzeu Constantin Brâncuși" la Hobița. A fost cumpărată casa lui Calistrat Z. Blendea, poreclit Calistroi, și a fost amplasată pe terenul gol ce-i aparținuse sculptorului
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
prezent, în muzeele din România sau "in situ", aflate în îngrijirea unor muzee de etnografie sau a autorităților locale (de exemplu, Gospodăria țărănească de la Enisala, aparținând Institutului de Cercetări Eco - Muzeale din Tulcea). Fișele au fost elaborate de cercetătorii și muzeografii din muzeele în aer liber din România, în perioada 1999 - 2002. Baza de date este realizată pe categoriile de monumente așa cum se află ele amplasate în muzeele în aer liber: ANSAMBLURI, CONSTRUCȚII (de sine stătătoare) și INSTALAȚII. Fiecare dintre aceste
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
anii 1937-1938]. "Deșteptarea", 10, nr. 2467, 13 iul 1998, p. 6. "Notă:" "Lucrarea a fost constituită pe baza unor materiale (cataloage, pliante, fotocopii, pagini de ziar) puse la dispoziție de domnul Viorel Savin, scriitor, directorul Bibliotecii Județene “C. Sturdza”, fost muzeograf la Casa memoriala “Nicu Enea”, dar cuprinde și descrieri bibliografice ale materialelor apărute în publicații periodice și volume din colecțiile Bibliotecii “C. Sturdza”. Criteriul de organizare al referințelor este cronologic."
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
(n. 26 noiembrie 1842, Odessa - d. 24 octombrie 1917, Chișinău) a fost un savant, biolog, muzeograf și funcționar public basarabean. Baronul A. Stuart este considerat întemeietorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Și-a făcut studiile la Gimnaziul nr. 2, apoi la Liceul „Împăratul Alexandru I” din Sankt Petersburg. În anul 1860 se
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
demersuri către administrația Castelului Bran pentru a ceda o parte din patrimoniul regal pentru organizarea unei expoziții în Castel, cu obligația de a se respecta normele în vigoare de protejare și conservare a patrimoniului, de a plăti un personal calificat, muzeografi, conservatori, iar acest patrimoniu rămâne statului român, dar poate fi folosit în Castel. Sunt curios ce răspuns va veni dinspre administrația Castelului Bran. În cazul în care nu se va dori acest lucru, patrimoniul aflat la Muzeul Vămii Medievale va
Muzeul Bran se închide după aproape 60 de ani de funcționare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101384_a_102676]
-
în 50 de ani. După absolvire, Teodor Nalbant a lucrat ca biolog la Institutul de Studii și Cercetări Hidrotehnice, apoi la Institutul de Cercetări Piscicole. Între 1970-1975, Teodor Nalbant a lucrat la Muzeul Grigore Antipa din București, unde a fost muzeograf principal. Apoi a lucrat la Institutul de Cercetări în Biologie, ca specialist în evoluționism. Teodor Nalbant, de-a lungul a 60 de ani, a desfășurat o vastă activitate de cercetare științifică în domeniul ihtiofaunei, investigând deopotrivă peștii din apele dulci
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
Comitetul ales este format din intelectuali suceveni. Cel care reușește o primă inventariere a patrimoniului adunat, încă nesistematizat, este Alfred von Peyersfeld. Acesta realizează primele registre de inventariere, iar ca urmare a activității întreprinse, este astăzi considerat a fi primul muzeograf din Suceava. Între primele spații care adăpostesc exponatele muzeului sunt două săli din cadrul noului hotel de la acea vreme al orașului Suceava, iar apoi, din 1906, câteva încăperi din cazarma orașului. La 6 august 1906 aici se deschide prima expoziție, primul
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
Carol (Scarlat) Wallenstein de Vella sau Karol Wallenstein sau Carol Valștain (n. 1795, Gospic - d. 26 decembrie 1858 / 1863, București) a fost un pictor, profesor și muzeograf croat care a fost primul profesor de desen al Colegiului Sfântul Sava din București. În data de 8 iulie 1837, la inițiativa Marelui Ban Mihalache Ghica, Carol Wallenstein a fost numit ca prim director al Muzeului Național de Istorie Naturală
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
pictorul Constantin Lecca. a fost un foarte bun prieten al lui Carol Popp de Szathmari cu care a fondat în anul 1858 o tipografie. Iosif Wallenstein (1831 - 1900) a fost fiul lui și este considerat pionierul învățământului românesc și primul muzeograf bucureștean. Iosif a fost profesor de desen la Ploiești. O dată cu izbucnirea războiului ruso-turc din 1877, Iosif Wallenstein s-a încorporat ca voluntar și a mers pe front. Ca urmare, el a realizat un tablou intitulat "Luarea Griviței de către Batalionul nr.
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
teza: „Contribuții la cunoașterea relațiilor culturale dintre Țara Românească și Transilvania în secolul al XVIII-lea. Circulația cărții tipărite și manuscrise”, a încununat cu succes prima etapă a vieții sale de cercetător. După finalizarea studiilor Facultății de Istorie a devenit muzeograf în cadrul „Muzeului de Istorie al orașului București”. Apoi, din 1968 a devenit istoriograf principal la Direcția Patrimoniului Cultural Național. Printre aceste cărți scrise cu trudă, se număra și o lucrare rămasă nepublicată și pe care spera să o poată relua
Ioana Cristache Panait () [Corola-website/Science/335383_a_336712]
-
un cult egiptean care l-a reînviat pe Imhotep; aceștia doresc să folosească puterea lui Imhotep pentru a-l învinge pe Regele Scorpion, astfel ar prelua comandă armatei lui Anubis pentru a cuceri tot Pământul. Cultul, condus de Baltus Hafez, muzeograf la British Museum, mai cuprinde un războinic pe nume Lock-Nah și pe Meela Nais, reincarnarea iubirii lui Imhotep, Anck-su-namun. Ceilalți membri ai familiei O'Connell încep o misiune de salvare a Evelynei, fiind ajutați de fratele acesteia, Jonathan și de
Mumia revine () [Corola-website/Science/333695_a_335024]
-
(n. 29 august 1951, s. Lozova, r. Strășeni) este un istoric și muzeograf din Republica Moldova. Din anul 1985 și până în prezent exercită funcția de director general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. În anul 1968, după absolvirea școlii medii din satul natal, continuă studiile la Facultatea de Istorie a
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. În anul 1968, după absolvirea școlii medii din satul natal, continuă studiile la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. În anul 1973 debutează în profesia de muzeograf, fiind angajat la Muzeul republican "„G. I. Kotovski și Gh. Lazo”", unde va lucra până în 1981. În anii 1981-1985 deține funcția de director al Muzeului Republican al Comsomolului din Moldova. Ca director al instituției muzeale a contribuit la restaurarea clădirii
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
a Legii privind protejarea patrimoniului cultural mobil. A participat la elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului, la evaluarea potențialului turistic muzeal și la implementarea diferitelor proiecte în domeniu. A susținut pregătirea cadrelor pentru muzee, organizând stagii practice la muzeu ale muzeografilor de la muzeele cu profil etnografic din toată republica, a studenților de la Unversitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Academia de Studii Economice din Moldova. Din anul 2000
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
catedra Management Artistic și Culturologie a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, unde ține un curs de muzeologie. În anul 2009, în cadrul unui program susținut de UNESCO și ICOM, a organizat la Chișinău trainingul național „Managementul Național” cu participarea muzeografilor din republică. Este membru ICOM Moldova, membru al Comisiei Naționale UNESCO pentru Republica Moldova, membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice, membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, membru al Asociației cultural-știinșifice „Museion”. Activitatea profesională a lui M. Ursu a
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
(n. 19 noiembrie 1955, s. Trebujeni, r. Orhei) este un etnograf și muzeograf din Republica Moldova, doctor în filologie, secretar științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Absolventă a Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalistică, specialitatea redactor literar, promoția 1980. În anii 1992-1995 - studii postuniversitare, doctorantura la Universitatea
Varvara Buzilă () [Corola-website/Science/332051_a_333380]
-
literar, promoția 1980. În anii 1992-1995 - studii postuniversitare, doctorantura la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România, Facultatea de Litere. În anul 1998 susține teza de doctorat "„Pâinea de de ritual în cultura românilor de la Est de Carpați”". Își începe activitatea de muzeograf în 1983, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Participă activ la dezvoltarea patrimoniului muzeal prin colectarea obiectelor de cultură populară. Contribuie la apariția seriei noi a Buletinului științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală
Varvara Buzilă () [Corola-website/Science/332051_a_333380]