1,379 matches
-
legionarilor, la care se pare că nu se așteptase, îi răsturnase planurile. Atunci a fost căutat de zor Pătrașcu, secretarul-general al Mișcării și destul de târziu a fost găsit și a plecat împreună cu Kico, noi așteptând mai departe la Minister și nădăjduind că gândul cel de pe urmă al Românului îi va veni și megalomanului de la Președinție. [251] Cred că trecuse de 11 seara când s-a înapoiat Kico: potrivit celor comunicate de Pătrașcu din partea lui Sima, ceruse generalului Antonescu un guvern pur
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
rănind sute de legionari (multe fete și copii) pentru vina de a fi ascultat discursurile și de a fi intonat cântecele legionare. Versiunea lui Antonescu va vorbi însă despre... atacarea Palatului Telefoanelor și despre barbariile legionarilor. Tot în această zi, nădăjduind că se mai poate ajunge la o înțelegere, Traian Herseni (unul dintre profesorii de atunci ai Regelui Mihai) plecase la Sinaia spre a-și convinge elevul (prin maiorul Tomescu, aghiotantul Regelui și adevărat ofițer de elită, dar tocmai de aceea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
-i stătea atunci la îndemână, plin de dorința de a se răzbuna pe toți generalii favorizați de Carol) s-a gândit să înlăture la primul prilej pe camarazii săi de guvernare, căci s-ar putea ca la început să fi nădăjduit că-i poate folosi pentru proprii-[267]le interese. De aceea i se cuvine și lui ceea ce numesc francezii „le bénéfice du doute”. Firea lui l-a împiedicat însă de la început să se adapteze noii situații, atât din pricina caracterului său
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
paginile revistei, spuneau: „arhidioceza noastră de un timp încoace trece prin mari încercări. Abia am reușit să vedem consolidate grelele datorii care apăsau (gestiunea financiară) gospodăria materială a bisericii noastre, abia s-a văzut clerul salvat de la strâmtoririle datoriilor și nădăjduiam să vedem pornit mai cu putere nava bisericii noastre printre valurile acestei mări, când cârmuitorul nostru, în a cărui însănătoșire mai speram, a trebuit să-și plece capul înaintea morții și să lase cârma prea timpuriu”. În „Calendarul Glasul Bucovinei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
venit dacă în ditamai Adunarea Generală nu s-ar fi vorbit despre amante mai urîte decît nevestele, despre tendoane și alte părți anatomice, despre proxenetism cu ștampilă de club. Imagini de trib antropofag care se ceartă în speranța descoperirii focului, nădăjduind că, astfel, carnea de semen va deveni mai digerabilă. Intervenția e cea mai vehementă dintre cele consemnate în ultimii ani, mai ales că ea vine din interior. Pentru că vasluianul e - sau, mai corect, încă mai e - observator al meciurilor de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fiind înfiată prin deschiderea sferei de conștiință a acestei persoane. Speranța nu își atinge apogeul prematur, ci urcă spre o nouă formă, vizând dobândirea deplinei iubiri din partea ființei de care m-am îndrăgostit. Înainte speram să accepte dragostea mea, acum nădăjduiesc să deschidă spre mine prea-plinul unei adorări întru eros echivalentă cu această dragoste sau mai intensă. Îmi confer o importanță poate fără măsură erotică și cred că mi se cuvine să fiu iubit precum iubesc, că este un drept firesc
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
orizontale săpate într-un deal pietros unde se depuneau morții. Cuvîntul este scris așera pen-tru că semiții nu foloseau sunetul ce și îl înlocuiau cu consoana ș. În limba română acera înseamnă a avea nădejde la..., a aștepta să..., a nădăjdui, a spera la... În ebraică, cuvîntul înseamnă Fericita. La vecinii fenicieni zeița Așera era soția lui El, divinitatea supremă și avea același rol ca Innana la emeși fiind o zeiță a Mamei Pământ, adică a nașterii și regenerării vieții, a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
palme slăvind pe tirani. În comunism nu se poate vorbi de un destin al valorilor. Gheorghe Mântulescu a lucrat numai la așa zisa munca de jos. El se va închide în carapacea sa de viață privind spre cer, spre Dumnezeu, nădăjduind. Și ca și cum parcă nu s-ar fi întâmplat nimic în viața sa, zâmbea atunci când se întâlnea cu camarazii săi dragi. Credința i-a fost dar, iar dragostea de aproapele, de Neam și de Hristos, i-au fost îndemn, datorie și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
am depănat amintiri în același spirit de frați și camarazi, așa cum viața ne-a unit din tinerețe Frați de Cruce. Acum, când scriu aceste rânduri, amândoi suntem pe malul celălat, la capătul vieții, nouăzeci spre nouăzeci și unu de ani, nădăjduind și mulțumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale. Datorită modestiei sale, el nu a devenit un nume prea cunoscut, dar faptele lui rămân înscrise în calendarul legionar. Pregătit sufletește pentru a înfrunta povara anilor, cu aceeași credință statornică și pururea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe câmpul de luptă al Spaniei însângerate de bolșevici, când se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos și se clătina așezarea creștină a lumii”, dar putem urca către nori, treaptă cu treaptă, biruind cu spada voinței amarul multor încercări, nădăjduind în ajutorul cerului. „Căci cine crede întru Mine, nu va muri în veci.” Cât rău au făcut dușmanii neamului nostru creștin! Dacă nu ar fi ștrangulat pe Căpitan, cea mai mare crimă istorică a veacului XX, dacă nu ar fi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile trupești și sufletești și vom trăi în spiritul creștinesc creator: dragostea de om, dragostea de neam și soldați ai Crucii lui Hristos. Să nădăjduim. Credința și nădejdea e primatul luptei noastre legionare. Revenind la subiect „suntem teroriști, cultivăm teroarea și practicăm teroarea”. Am răspuns cu acest citat din cartea Pentru Legionari și nu mai încape nici un comentariu. Aceea este linia creștină. Noi nu am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dat și se dă în pas cu istoria. Autoritățile naționale și statale tac... Până când? Legionarii au mărturisit și vor mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și trei de mii de cărți câte avea mănăstirea. Este mulțumit că a fost învrednicit să devină călugăr: „Dau din tot sufletul slava lui Dumnezeu că m-a învrednicit de Sfântul Botez și de călugărie, mult mai mult decât putea nădăjdui un ins ca mine. Port din tinerețe o cruce grea și urâtă: o ticăloasă boală de intestine. Ar fi trebuit să deznădăjduiesc, să mă întunec. Credința îmi ajută să o rabd cu destul stoicism și să nu-i îngădui să
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
notele politice“ ale lui Alexandru Marghiloman, O viață de om așa cum a fost de Nicolae lorga ș.a., romanul cronologic despre vechiul București înfățișând istoria și anecdotica ei într-o manieră mult mai accesibilă celor mai largi cercuri de cititori care, nădăjduim - la această reeditare a cărții lui Bacalbașa - o vor prețui pentru sinceritatea, puterea de evocare, optimismul și încrederea pe care o exprimă în progres. tiberiu avramescu iulie 1986 / februarie 2014 studiu introductiv 33 60. Silvan Iosifescu, Literatura de frontieră, ediția
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a mea comandă, e însărcinată a combate în contra Turciei, intră astăzi în țara voastră, care nu pentru întâiași dată întâmpină cu bucurie oștile rusești. Vestindu-vă aceasta, vă declar că venim la voi ca vechi prieteni și voitori de bine; nădăjduiesc a găsi la voi aceeași sufletească primire care au arătat străbunii voștri oștirilor noastre în trecutele rezbele ce le-am avut cu turcii. Din partea mea, conformându-mă poruncilor împărăteștii sale măriri, preaînaltul meu frate, socot de a mea datorie a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că sîntem mai nefericiți decît oamenii acelei părți de lume. E, întotdeauna, cel ce trăiește la sat mai nefericit decît cel ce trăiește la oraș?” în deceniul care a trecut, „nemulțumirile personale” nu numai că nu s-au atenuat, cum nădăjduiam, dar s-au înmulțit și s-au adîncit. Întreaga societate românească s-a afundat într-o criză ideologică și morală. Nici o adiere de sinceritate. Noile curente de gîndire ocolesc Carpații. În țările din jur s-au produs revoluții, iar noi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
treci pe la Inspectoratul Județean de Cultură - poate afli punctul de vedere al Consilierului șef cu privire la lucrarea de mai sus - eventual ce sprijin ar putea acorda. (Ziarul „Crai nou” a anunțat apariția volumului Arta În Bucovina, vol. II)222. Încă mai nădăjduiesc. Încă o dată mulțumiri și o caldă Îmbrățișare. M. Niculăiasa 222 Autor, Emil Satco, de la Biblioteca Județeană „I. G. Sbiera”, Suceava. 661 18 Lămășeni, 22 martie 1991 Stimate prieten Eugen Dimitriu, Mulțumesc călduros atât pentru informații cât și pentru volumul Arta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
buna funcționare a multor instituții. A scăzut inițiativa și entuziasmul În cultură. Lupta Împotriva degradării morale e greu de dus. Pentru a(ceștia) din vârsta a III-a sunt multe acțiuni implementate 223 pe care cu greu le Înțelegem. Totuși nădăjduim spre mai bine. Alăturat trimit un duplicat al cererii Înaintate Inspectoratului Județean pentru Cultură la 20 feb. a.c. cu recomandata nr. 1931 din 21.II.Rădășeni. Ca să vedeți ce am oferit să fie prins În planul de tipărituri al Inspectoratului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
voi strădui să vă scriu prefața solicitată, de Îndată ce voi fi terminat și reflectat asupra atât a poeziilor originale, cât și asupra 841 traducerilor. S-ar putea (poate) să vă comunic aparte, și sugestii referitor la eventuale modificări de adus textelor. Nădăjduiesc să pot Împlini cele ce-mi propun. Cordial, al Dvs. Barbu Solacolu 4 București În 18 sept. 1974 Stimate domnule Dimitriu, În sfârșit, Îmi fac plăcerea de-a răspunde la scris. Dvs. din 29 ian. 1974 În sensul, că vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fost student al pictorului ștefan Dimitrescu la Belle Arte În Iași. 872 20 C.P. (Fălticeni), 16 oct. 1969 Dragă domnule Eugen, A fost comisiunea și mi-a reținut vreo 35 lucrări, poate ceva mai mult. Sunt programat la 26 oct. Nădăjduiesc să ne vedem, poate Îmi dai o mână de ajutor. Nu cunosc amănunte. Cred că sala și toate sunt gratis ca totdeauna. Acum pun la punct cu ce nădăjduiesc să câștig Suceava. Sărutări de mâini mamei și D-nei. Cele mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
35 lucrări, poate ceva mai mult. Sunt programat la 26 oct. Nădăjduiesc să ne vedem, poate Îmi dai o mână de ajutor. Nu cunosc amănunte. Cred că sala și toate sunt gratis ca totdeauna. Acum pun la punct cu ce nădăjduiesc să câștig Suceava. Sărutări de mâini mamei și D-nei. Cele mai bune gânduri, Teodor Tatos 21 C.P. Fălticeni, 3 nov. 1969 Dragă domnule Eugen, Atunci când am fost În Suceava, am stat mai mult de vorbă cu Vigh, În expoziția lor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mâine sunt invitat, vorbește prof. Homescu 428, la Casa de Cultură. De la liceu am primit o adresă care mi-a făcut plăcere. Le-a plăcut materialul pe care l-am dat (plin de frumusețe și lirism) (...). Am mai lucrat puțin. Nădăjduiesc că o dată cu primele raze aurii, ale primăverii, vei veni la Fălticeni și, ca de obicei, nu vei uita prietenii care te stimează și țin la mata. Teodor Tatos 426 Prof. Sorin Gorovei. 427 Presupun că e vorba de profesorul Constantin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mamei, soției și matale, Todirel Tatos 42 (Fălticeni, 5 ian. 1976) Cele mai deosebite și bune urări de sănătate și mulțumiri, Întregii familii. La mulți ani 1976. Teodor Tatos P.S. Dragă domnule Eugen, nu pot să nu-ți comunic, și nădăjduiesc că ne vom Întâlni În vreo sâmbătă, să-ți arăt mici documente pe care le-am primit din București. La Ateneul Român, este (sau a fost) expoziția intitulată (Cei mai buni) pe țară; În care am existat și eu, cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1011 TOMOZEI, Gh. 1 A R G E ș 29.12.1972 Revistă de Cultură Pitești Stimate domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru Scrisorile iluștrilor elegant comentate și generos oferite revistei noastre. Ele urmează să apară În numărul 3 (martie) și nădăjduiesc Într-o colaborare viitoare la fel de caldă. Îl rog prin dvs. pe domnul Vasile Popa despre care aud numai lucruri frumoase să aibe amabilitatea de a-mi oferi spre publicare (mai Întâi În „Argeș” și mai apoi Într-a doua ediție
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sumele subscrise numai în țară depășiseră totalul pagubelor cauzate de seism. Ajutoarele primite din partea guvernelor, firmelor și cetățenilor din toate continentele, după cât ne aducem aminte din relatările amintitului ziar, au depășit plafonul vărsămintelor făcute de oamenii muncii din România. Sinistrații nădăjduiau, cu drept cuvânt, că în final suferințele lor se vor mărgini la traumatismele suferite și la pierderea unor membri de familie, rude sau prieteni. Dar n-a fost așa. Înainte de a arăta însă cum s-au desfășurat lucrurile, trebuie să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]