5,749 matches
-
că drumul spre fericire se face prin suferință. Artistul își asumă și suferința semenilor[5], este hărăzit să exprime adecvat idealurile și nădejdile. Regizorul considera că datoria artistului este de a-i mângâia pe ceilalți, de a-i întări în nădejde. Prin artă, artistul „poate atinge adâncul sufletului omenesc și să îl lase pe om lipsit de apărare în fața binelui”.[6] Tarkovski are intenția de a ne arăta prin filmele sale că: „ființa omenească trebuie să rămână o ființă umană chiar
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
Piața Universității București, s-a creat controversatul proiect politic, contra naturii, USL. Scopul declarat a fost înlăturarea a lui Traian Băsescu. De fapt, Ponta a trădat din start, însăși clauza numărul 1 a constituirii USL-ului! Antonescu&Co au tras nădejdea că vor putea gestiona situația, sperând, până în ultima clipă, că vor duce la capăt angajamentul luat. Când a constatat că nemulțumirile populației sunt abil exploatate doar pentru salvarea baronilor PSD de pușcărie și a intereselor SCC, dându-se, permanent, tot
TABLETA DE WEEKEND (74): VREAU O ROMÂNIE ÎN CARE ÎNJURĂTURA SĂ NU MAI FIE POLITICĂ DE STAT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349404_a_350733]
-
care a fost dată noțiunii de dragoste. Aceasta stă, pare-se, la baza schemei sale narative, deoarece întâlnim în roman aspecte, întâmplări referitoare la răbdarea în dragoste, la bunăvoință, pizmă, lăudăroșenie, trufie, necuviință, mânie, gândul la rău, nedreptate, suferință, încredere, nădejde... Marian Malciu este un pozitivist prin excelență, un romancier care ne propune modelul unei lumi aflate sub spectrul moralității, al Binelui ce se decantează de Rău și se ridică la suprafață. Eroi frumoși fizic și moral, exemplari din punct de
UN ROMAN ŞI UN ROMANCIER CARE INDUC DEPENDENŢĂ DE LECTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349407_a_350736]
-
cruce de stele pre ceriu însemnată/Marelui Konstantin Isus îi arată/Cu slove împreună scrise râmlenește :/ Pe toți vrăjmașii tăi tu să-i biruiești/ Acum și corbul încă o arată /Domnului Konstantin într-această dată/ Dându-i lui putere cu nădejde bună/ Ca să stăpânească că-i de viță bună. Numărul relativ restrâns de tipărituri din epoca lui Brâncoveanu, promotor al mecenatului domnesc , păstrate până azi , ce ilustrează începuturile perfecționării esteticii cărții, a pedagogiei sociale desprinse din conținutul versurilor politice la stemă
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
executasem, îl trădasem, mă dovedisem nedemn de el(...)”(Soljenițîn, 2002, pag.152) Inițial Soljenițîn spera ca Occidentul să anunțe publicului larg despre confiscare, însă nu se întâmplă așa. Occidentul tăcea în timp ce Șolohov primea Premiul Nobel: „Din partea Occidentului nu era nici o nădejde, de altfel nici nu trebuie să contăm vreodată de el. Dacă o să devenim liberi, aceasta nu ne-o vom datora decât nouă.” (Soljenițîn, 2002, pag.168 ) Soljenițîn scrie o scrisoare lui Brejnev prin care își exprimă nemulțumirea față de evenimentele care
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
Motto: "Noi trebuie astfel să facem ca prin Cruce creștinismul să fie resursă și pentru prezentul societății noastre, dar să se deschidă și spre viitorul lumii de mâine." - Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică Jr. Înaintând, cu încredere și nădejde în ajutorul, binecuvântarea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu, pe calea Postului celui Mare, suntem chemați cu toții să descoperim sensurile tainice ale vieții duhovnicești. Unită cu rugăciunea și lucrarea faptelor bune, postirea rodește în acest răstimp prin harul lui
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
crucea lui sau își are partea lui de suferință, dar suferința care este luată ca o cruce, atunci suferința câștigă un sens izbăvitor. Pentru că suferința îl și poate distruge pe om, îl poate face să își piardă credința, speranța și nădejdea, să cadă în disperare, să meargă până la sinucidere, dar atunci când suferința este înțeleasă ca o cruce în spatele crucii se află întotdeauna lumina învierii și a vieții care se câștigă prin suferință și prin acceptarea dăruirii de sine. Atunci, înțelegerea suferinței
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
monahii iau asupra lor crucea și suferințele de bunăvoie și se mântuiesc prin asumarea lor de bunăvoie, dar spun că și cei din lume care nu le-ar dori se mântuiesc prin răbdare, suportându-le cu îngăduință, cu credință și nădejde, cu demnitate necazurile. Nimeni nu scapă în ultimă instanță de suferință, importantă este atitudinea lăuntrică prin care ea este asumată. Sfânta Cruce - imaginea puterii distrugătoare a păcatului, topită în fața iubirii mai mari decât moartea - Paradoxul crucii constă în faptul că
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
lectură al unei lumi (de)limitate la ea însăși, un fel de empirism al vizibilului și de subiectivism al plăcerii. Însă individul, eliberat fiind de comunitarismele greoaie și protectoare ale culturilor vechi, dar statistic, nu mai are vreo speranță ori nădejde eshatologică și de comuniune, deoarece se limitează numai la prezent. Doar un semn natural deosebit îl mai trezește din când în când, spre ideea divinității. Ignorând „cerul”, omul de astăzi regăsește „pământul”. Dezvoltarea tehnicii a permis și îngăduit ori tolerat
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
virtuale. Totul este să fie identificate liniile de forță ale acestei realități, să fie cunoscut pericolul pătrunderii și, practic, al captivării în interiorul acestei lumi și să fie evitat, prin urmare, contactul cu universul fenomenelor de conștiință - mass-media. Aici este înțelepciunea, nădejdea și scăparea omului contemporan. Dacă ne păzim mintea și inima de înfășurarea cu fiarele realității mediatice, ale plăcerii și divertismentului.”[66] 7. Încheiere Așadar, acum în încheiere putem concluziona că postmodernismul într-o societate multimedia reprezintă un pericol major la adresa
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Acasa > Stihuri > Semne > VALS PRIN ANOTIMPURI Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Ai venit, frumoasă toamnă, În veșmânt de mare doamnă, Mantie lungă, brocată Cu fir lung din frunză moartă, Ții de poale, prinse-n cleme, Broderii de crizanteme. Vântul
VALS PRIN ANOTIMPURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349831_a_351160]
-
Pe nestinse sentimente. Cu parfum de mere coapte Ne tot porți spre miazănoapte Și-amăgiți de primăvară Se duc anii... ca o vară, Iute, trist și făr' de veste Vom fi pagini de poveste. Referință Bibliografică: Vals prin anotimpuri / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1389, Anul IV, 20 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
VALS PRIN ANOTIMPURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349831_a_351160]
-
anii... ca o vară, Iute, trist și făr' de veste Vom fi pagini de poveste. Referință Bibliografică: Vals prin anotimpuri / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1389, Anul IV, 20 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Angelina Nădejde Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
VALS PRIN ANOTIMPURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349831_a_351160]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1389, Anul IV, 20 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Angelina Nădejde Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
VALS PRIN ANOTIMPURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349831_a_351160]
-
adăuga multă milostenie, rugăciuni cu lacrimi de zi și de noapte, bunătate, răbdare, adâncă smerenie și totodată dragoste. Prin acestea toate covârșea inimile credincioșilor, câștiga pe cei slabi în credință, rușina pe hulitori și semăna peste tot bucurie, unitate și nădejde de mântuire.“ (Arhimandrit Ioanichie Bălan). În ultima vreme am vorbit de toți acești mari Părinți ai Ortodoxiei noastre, pe care noi nu-i numim sfinți, căci ne temem de asta. Dar pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
toți. Amin!... Dăm Slavă lui Dumnezeu - Cel în Treime mărit și lăudat, că am avut oameni ca Părintele Arhimandrit Dometie Manolache - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
în orice inițiere, ea nu este de ordin fizic: triumful asupra încercărilor prealabile este, la drept vorbind, rodul unui dar spiritual. Piloții sunt dotați pentru zbor așa cum alții sunt chemați de Dumnezeu pentru a-i sluji. Așa precum poeții sunt nădejdea înălțării omului pe verticală, tot așa, piloții sunt zborul. Dar, deși au vocație și slujesc un ideal nobil al omenirii, din nefericire, oamenii cerului sunt ca frunzele. Iar frunzele, oricât de joviale ar fi toamna, cad. Zborul rămâne o picătură
LA MULŢI ANI, ARPIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349855_a_351184]
-
dimineață, Nu cred că ceasu' unșpe arăta, Să casc un pic mai mult gura prin piață, Da' nu mă laud, nu e firea mea, Ca mine negustor, nu-i altu-n viață: Luând în fugă praz,niște măligă, De brânză doar nădejde mai era, Cățaua aia proastă-a lu' Cotigă, Din lanț scăpată, precum se vedea, Că-i atârna de gât doar o verigă, Tot după mine, vere, se ținea, Ajuns în târg, potaia după mine, Io cunoscut ca om cu maniere
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
diverse, care se răspândiseră deja foarte repede prin Ierusalim. Omul îi povesti apoi lui Simon ceea ce auzise, și anume faptul că cel care fusese primit ca un rege cu puține zile în urmă și în care mulți credincioși își puseseră nădejdea, se afla acum închis în casa arhiereului Caiafa. Iar motivele arestării învățătorului nu erau prea clare din veștile pe care curelarul le aflase, fiecare dintre cei care îi relataseră câte ceva, interpretând totul în fel și chip. Cei mai mulți spuneau însă că
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
nopți fără de stea. Și’n stihuri au pulsat emoții, De la leagăn, până la mormânt, La țărm de mare însuși Eminescu, Ascultă marea’n șoapte suspinând. E’atâta dor aici, iubire, dar și jale, Pământul sfânt să îl păstrăm ! Credință sfeșnic de nădejde să ne fie Români, uniți în jurul gliei să ne adunăm ! La mulți ani România ! Camelia Cristea Referință Bibliografica: Aici e ... România / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul III, 01 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
AICI E ... ROMANIA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344447_a_345776]
-
la care au participat în lagărele de muncă, la rugăciuni în comun, post sunt prezente în mărturisirile lor. Pentru poetul creștin Traian Dorz perioada închisorii se dovedește prolifică și în ce privește creația poetică, multe din versurile sale pline de credință și nădejde s-au născut în întunericul temniței. Material documentar realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Anul comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Câteva indicii și referințe despre Credință și Spiritualitate în Universul Concentraționar Comunist Partea I
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
trecute prin temnițele comuniste, unele dintre ele cu tinerețea îngropată acolo au această constantă a raportării suferinței la jertfa hristică. Sprijinul și echilibrul lor se află în lumea sacrului, cu cât stăpânirea le împinge în suferință și mizerie, cu atât nădejdea lor în Pronia divină devine mai tare. În frigul îngrozitor de la Miercurea Ciuc, riscând izolări ce puteau fi fatale, ele recită Sfânta liturghie sau cântă colinde în noaptea de Crăciun. Atunci când credința nu este piatra de temelie, iar loviturile primite sunt
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
lat. Natalis Christi), situație ce deschide o fereastră spre mentalul denominativ creștin de dinaintea Marii Schisme (1054). Câteva profeții legate de nașterea Domnului nostru Iisus Hristos Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este dovada veșnică, nezdruncinată a îngrijirii lui Dumnezeu de lume. Nădejdea mântuirii și a venirii Răscumpărătorului făgăduit n-a încetat nici o clipă de la Adam până la Iisus Hristos. Ea a dăinuit de-a lungul veacurilor prin cei ce au „preînchipuit" pe Iisus Hristos, prin prooroci și prin toți binevestitorii mântuirii prin Iisus
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
închinați voi, am aflat și un altar pe care scrie: Necunoscutului Dumnezeu. Deci eu vă vestesc vouă pe cine voi cinstiți fără să-l știți" (Fapte Ap. XVII, 22-23). Iată deci, câteva - numai câteva - din dovezile pe care se sprijină nădejdile de mântuire împlinite prin Nașterea Domnului. Este firească marea bucurie a omenirii care cântă: „Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut'... Astfel înțelegem și dumnezeiescul imn cântat de îngeri și oameni: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
trebuie să le uite. Trecutul nostru este temelia pe care se înalță, cu demnitate, drepturile și năzuințele noastre. Iar acest trecut ne arată că temeiul existenței noastre, adesea apărată cu armele, a constat și constă − vital − în unitate, credință și nădejde întru binele românilor și a scumpei noastre țări, în conștiința activă care ne-a făcut să nu renunțăm, chiar atunci când la capătul drumului stătea amenințătoare moartea. Iată de ce, astăzi este momentul bucuriei, dar și al reculegerii, în care întregul neam
VENIŢI LA ALBA IULIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344544_a_345873]