1,457 matches
-
un glorios partid Prin care astăzi, țara își scrie măreția Sunt trei cuvinte sfinte spre care mă deschid: Partidul, Ceaușescu, România!“ („Destine comuniste“, Luceafărul, 26 decembrie 1987) SOCOL Ion „Partidului la rang de cugetare din suflet îi urăm puteri de-nalt, emblemă cu simbolul din bazalt i-o vom purta adânc în fiecare.“ („De laudă partidului“, Săptămîna, 17 decembrie 1982) „E-n «Era Ceaușescu» România meleagul faptei de izbânzi solare spre-a ne-nflori prin vârste bucuria prin sens de mâini
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
448) „Suind în focul luptei, călit în focul vieții, S-au adunat victorii pe vârsta de cetate, De șase ori deceniul pe frunte-i s-a rotit, Conducător de vise și de luciditate, Spre viitor poporul îndeamnă aripi noi Și-nalții fii ai țări cu timpul se vor bate Având în fruntea luptei pe cel mai vrajnic-fiu, Conducător de vise și de luciditate.“ („Suind în focul luptei“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) URSU Ion, prof. „Prin activitatea sa prodigioasă, multilaterală, pe tărâmul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ea nu prea se-ndeasă la pantofi fără tocuri. Norocul meu, că și-așa strigă idioții pe stradă după mine „Cinci metri fără cap!“ și „Cum e vremea pe-acolo pe sus?“. Da’ lasă, i-o mare fericire să fii așa ’naltă și subțire, Tudorițo nene, cică o să aflu eu de ce mai târziu, când o să le aflu pe toate. Mama a venit, apa - ba. A bolborosit la un moment dat ceva prin țevi, m-am dus în baie cu sufletul la gură
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
foarte asemănătoare. În tablourile sale, Marc Chagall a făcut cunoscută imaginea harabagiului bărbos din stetl-ul est- european de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Iată modul caricatural În care descria Alecu Russo, În 1840, „harabalele jidovești” din Iași : „Într-o căruță naltă și uriașă, care are numai lărgimea drept eleganță, frumuseță și comoditate, acoperită pe jumătate c-o pânză cenușie, la care sunt Înhămați patru cai alături, Împotriva obiceiului țării, cai zdraveni să-i dai jos cu-n pumn nu tocmai tare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Maistrul Ruben”, mag și astrolog, personajul lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872), pare să Întrupeze În literatura română un model al rabinului Înțelept : „un evreu Învățat, pribegit din Spania În Polonia”, care are un „cap Înțelept” și „o frunte naltă, pleșuvă, Încrețită de gândiri” ; el cugetă „adânc”, ca un „Înțelept din vechime”, și a fost „chemat de Domnul Moldovei ca dascăl de matematică și filozofie la Academia din Socola” <endnote id="(685, p. 101)"/>. Acest tip de gândire susține un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cum, mamă, că nu știu, zise Maricica; − Apăi loi începe eu da’ voi să m-ajutați; A zis badea c-o veni/ Luna când o răsări/ Ies afară, luna sus/ Badea a fost și s-a dus/ Unde ești, bădiță, nalte/ De mă lași pe așteptate/ Că eu mor de dorul tău/ Unde ești, nu te știu rău./ Taci, fetițo, c-am venit/ De când luna s-a ivit/ și te-aștept pe după casă/ Sub răchita rămuroasă/ Ai venit, bine-ai venit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
naturii. Batjocorirea dintotdeauna a celui (a celei) care urcă Golgota. Ca și cum, la o pomană, prea puțin creștinească, cineva i-ar fi azvârlit, în derâdere, în loc de o bucată de pâine - o piatră. Străină, zgribulită și-n neștire, Privea la chipu-i nalt și depărtat, Iar luna plină, lunecând subțire, După colini a dispărut treptat. Și cum atunci când cineva-n ogradă Drept pâine-i zvârle-o piatră dinadins, Ca stele mari de aur în zăpadă, Cățeaua ochii triști și i-a prelins. Lesnea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
V. Voiculescu și sfârșitul lui în distrugere trupească și în totală privațiune de orice bunuri și mângâieri pământești a ținut probabil de o fatalitate misterioasă, a fost poate cumplitul preț a ceea ce spune în sonetul CCXXIV : „Ți-am făurit o’naltă și grea demiurgie ”. Este ceva demonic în incandescența aproape de nesuportat a Sonetelor, o sfidătoare rivalitate cu divinitatea. Sonetele doctorului Voiculescu imitate după ale lui Shakespeare, deși au, în adevăr, forma și chiar sunetul acelora, sunt în fond nu atât o
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de la băieții mai mari, când mergeam cu vaca la păscut. Dar oare se cădea? Mă uit la tata. El ridică bastonul noduros, mi-aduc aminte de palmele încasate, și încep: Cât îi Țara Ungurească Nu-i ca fata românească Așa 'naltă și frumoasă și la corp e sănătoasă și-n dragoste drăgăstoasă și mai sus de cingătoare Are două merișoare, Iar mai jos de cingătoareă Aici am fost întrerupt de câteva voci din spatele bărbilor. Gata, băiete, gata. Spune săru-mâna și du
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
largă în nordul Moldovei acum o suta de ani? "Nani, nani, copiliță,/ Draga mamei garofiță./ Că mama te-a legăna/ Și pe față te-a spăla/ Cu apă de la izvoare...// Nani, nani, drăguliță,/ Crește-ai ca o garofiță./ Să fii naltă trestioară,/ Albă ca o lăcrămioară,/ Blândă ca o turturea." Îmi pun întrebarea cum un sentiment de intensitatea dragostei pentru copil poate fi alterat atât de repede, cum se vede din modul cu care sunt tratați copiii, bătuți, înjurați, blestemați, brutalizați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
face, Siliți-vă a o-nvăța!... sau faceți cum vă place. Poeziile lui Ienache sunt cvasi-lăutărești: Amărâtă turturea, Când rămâne singurea Căci soția și-a răpus, Jalea ei nu e de spus. Poetul adaugă oarecari comentarii: Dar eu om de naltă fire, Decât ea mai cu simțire, Cum poate să-mi fie bine?... Oh! amar și vai de mine! Iubirea e "laț" ori "magnit", iar femeia e un canar hrăpitor de inimi. Nota Văcărescului e o anume concizie sentențioasă care subjugă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
soare. Daleo, daleo, vai de mine. MATEI MILU De la Matei Milu (mort prin 1801-1802) au rămas un fel de "caractere" de forma ghicitorilor. Micile caricaturi într-un limbaj bufon romîno-turco-grec sunt pline de savoare. Iată un strâmb încrezut: Un om nalt și deșirat, La față foarte scurmat, Cu barbă dintr-însu, Vrednic de tot rîsu, Umblă crăcănat, Din șolduri legănat, La chip urât și slut, Are un picior mai scurt, Se socotește ariftè, Ocara lumii și eglengè, Se mândrește, fudulește, Gâci cine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus în oglinda unui lac. Ochiul vesel întîlnește, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode unde cântă vechiul bonz, Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz. Deși poetul nu se poate abține de a nu lega o mică intrigă amoroasă, absolut puerilă, între un mandarin și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un zmeu zbârnâitor. Un alt pastel chinez are un aer factice de paravan falsificat. Oricum, tăind plictisitoarele dulcegării, desenul rămâne interesant: Pe-un canal îngust ce curge ca un șerpe cristalin Se înșiră chioșcuri albe cu lac luciu smălțuite... Pe sub nalte coperișuri care-n margini s-albiesc, Galerii cu mari lanterne și cu sprintene coloane Au comori de plante rare ce la umbră înfloresc Și-n ghirlande parfumate se revarsă pe balcoane... Iar în fund, peste desimea de pagode azurii, Ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cu sprintene coloane Au comori de plante rare ce la umbră înfloresc Și-n ghirlande parfumate se revarsă pe balcoane... Iar în fund, peste desimea de pagode azurii, Ca un bloc de porcelană, falnic, sprinten se ridică Un turn nalt cu șapte rânduri și cu șapte galerii, Unde ard în casolete flori de plantă-aromatică. Mai departe, în Legende, prinzând cu ușurință maniera lui V. Hugo, fără a pătrunde în subtilitățile ei, Alecsandri trece de la porcelana fină la fantasticul monstruos și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de scântei și de cenușe, Grinzi cădeau arzând pe drumuri și cădeau ferești și ușe, Urlete de biruință în al chinurilor vaier, Glas tremurător de clopot se amesteca prin aer, Trec prin fum și bălți de sânge, trec prin stâlpii nalți ai scării, Și prin țipetul mulțimii sună vaietele mării. În proza lui Eminescu se văd două direcții: una sociologică și evocativă cu ceva din C. Negruzzi și încă mai mult din W. von Kotzebue, al cărui Laskar Viorescu stă la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fluturilor și izbucnirea ierbii. Efectul euforic al germinației universale este jalea. Toate poeziile lui Eminescu exprimă încetarea rezistenței individuale, pasul lunatec către lac și codru: Prin a ramurilor mreajă Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă De sub teiul nalt și vechi. Iată sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept, Nu mai cugeți înainte Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se plâng. Natura este edenul, locul sexualității, ea ațâță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Parc-am murit de mult. Eminescu e un poet de concepție și asta stânjenește pe unii critici. Dar poetul nu filozofează ci construiește vizionar. Bolta e o catapeteasmă spartă prin care curge nimicul, poetul stă sub "arcurile negre, cu stâlpi nalți suiți în stele" și întoarce marinărește "uriașa roat-a vremii". Eminescu tinde în opera mai târzie spre un lirism interior bizuit pe sentimentul de ieșire din cursul zgomotos al timpului. El se îneacă în grosimea tăcerii absolute: În odaie prin unghere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ea, Kogălniceanu o dă la lumină și o analizează, Negruzzi "șterge colbul de pe cronice bătrîne", Asachi, chiar, o recomandă ca limbă literară, deși face, în alte privințe, greșeli mari; ziarele, cum e Gazeta de Moldova, o analizează, o ridică în naltul cerului); când, cu un cuvânt, moldovenii culți sunt captivați și plini de literatură veche, atunci la urma, de care vorbeam mai sus, de care vorbește și Russo, adăugîndu-se influența actuală a paginilor pline de "limbă veche și-nțeleaptă", adăugîndu-se și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Dacă un inel de aur de 14 carate sar mândri neștiind că lângă el se află o tonă de aur de 22 de carate, ar fi asemeni celor care se mândresc pentru că sunt bogați, pentru că au o poziție socială ̀ naltă, pentru că dețin poziții sociale de mare cinste, pentru că au trecut prin multe școli și au obținut multe diplome; oameni care nu iau în seamă omul de lângă ei, sau chiar îl disprețuiesc, disprețul, socotind ei că-i ridică și mai sus
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-a Varianta I -2013 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră Citește cu atenție textul următor și răspunde cerințelor mai jos formulate: „O văz, ca prin vis. O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca și caierul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
acțiunii: „La poalele codrului, / În mijlocul câmpului”. Freamătul codrului însoțește însingurarea eroului, care ospătează dorind tovărășia cuiva. El închină plosca, pe rând, calului, armelor și codrului. Doar pădurea vibrează la vorbele voinicului. Atmosfera în care se desfășoară dialogul dintre haiducul mândru - „Nalt la stat, / Mare la sfat / Și viteaz cum n-a mai stat” - și natură este preponderent lirică. Acțiunea se precipită dramatic odată cu apariția lui „Manea, slutul și urâtul, / Manea, grosul și-arțăgosul”, pornit pe cruntă răfuială cu străinul care a
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
ca personificarea regimului conservator. În ziarele liberale regimul era numit întotdeauna regimul lui Popa Tache. Prin anul 1884 l-am cunoscut și eu. Era un om de o statură herculeană. Rar am văzut un român cu o asemenea construcție atletică. 'Nalt, spătos, cu gâtul taurului, fălcos, cu părul și barba creață, de altfel nu urât bărbat și nici antipatic, avea o înfățișare de masivitate care impunea. Înțelegeai că te afli în fața forței. Când l-am cunoscut, deși avea aproape de 70 de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lipschii pentru Dația” (1827), a impulsionat efortul lui Heliade și a obținut autorizația pentru „Curierul românesc” (1829), cea dintâi publicație periodică românească apărută în țară. O Adunare de tractaturile ce s-au urmat între prea puternica împărăție a Rusiii și Nalta Poartă era tipărită în 1826, iar „Curierul românesc” îi anunța în 1830 o lucrare statistică și o hartă a Țării Românești. I s-a atribuit și o transpunere, din 1826, după o versiune franceză, a unui capitol despre Țările Românești
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
început ademenită de bogatul negustor, cu daruri scumpe. Respins de fată, arapul o răpește prin înșelăciune. Prinzând de veste, frații Chiralinei aleargă în urmărirea lor, îi ajung și îl ucid pe răpitor. Întoarsă acasă, Chira se căsătorește cu un tânăr „nalt și sprâncenat”. Alte variante prezintă un final tragic. Tânăra fată, bănuită de către Din și Constandin - câteodată apare și un al treilea frate, Marin - de fugă premeditată cu străinul, este, în ciuda justificărilor ei disperate, omorâtă cu multă cruzime (arsă sau tăiată
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]