3,927 matches
-
recitate sau citite de asistenți. Această formă de birocratizare și de depersonalizare a Învățământului dusese la uniformitatea cursurilor și la dispariția prestațiilor „strălucitoare” care marcaseră conferințele inaugurale la vremea lor. Câteva amintiri erau În mod manifest negative: participare prin constrângere, neîncrederea față de Învățământul politic. Unii participaseră „cu urechile Închise”. La urma urmelor, sunt totuși mulțumit de a fi fost constrâns să mă ocup de bazele dezânvățământului (Irrlehre). Am putut să citesc În aceste circumstanțe istoria scurtă a PCUS(b), ca și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mă excludă”. Era Încă În viață În momentul În care am realizat această cercetare la Berlin. „Capricioasa? E prea amabil spus...” Hanna Wolf avea o personalitate puternică, era Înainte de toate un funcționar al partidului, deși avea o pregătire de istoric. Neîncrederea permanentă În ceilalți, stilul autoritar și arbitrar al Hannei Wolf era ilustrat de expresia ei cea mai frecventă - „Eu habar n-am, dar...!” (Ich habe keine Ahnung davon, aber...!). Planul de Învățământ, responsabilitățile, totul era făcut după mintea ei (Else
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fi o „istorie a exilului”, e favorabilă perpetuării miturilor și fantasmelor legate de exil, mai putin adevărului istoric. Accesul la surse este Îngreuiat de absență sau indisponibilitatea arhivelor, de caracterul puțin fiabil al unor mărturii, de tăcerea unor actori (din neîncredere, din culpabilitate), contribuind În cele din urmă la o investiție științifică modestă În contrast cu suprainvestiția politică de care a avut parte același obiect. Apropiate că semnificație, noțiuni precum cele de „exilat”, de „refugiat”, „azilant” ori „imigrant” dispun de un statut juridic
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În 1989, scriitori din exil Încercaseră să fondeze o Societate a Scriitorilor Români, alternativa Uniunii, a cărei funcționare era blocată În România, dar această inițiativă nu reușise datorită rivalităților interne ale celor din exil. Vechea emigrație anticomunista manifestă o mare neîncredere față de scriitorii care reprezentaseră, Într-un moment sau altul, «literatura socialistă». Mircea Dinescu, președinte ales și poet tradus, admirat pentru fronda să, În vizită la Paris În ianuarie 1990 cu o Întreagă delegație de reprezentanți ai României eliberate, a trebuit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
timp, să atragă și să păstreze un mare număr de colaboratori. L. și a. r. a căutat să se definească prin opoziție cu „Convorbiri literare”, socotind că revista junimistă, depășită de mersul vieții literare, ar fi introdus o stare de neîncredere a scriitorilor față de propriile posibilități. Se considera, în consecință, că este neapărat necesară o acțiune fermă de încurajare a oricărui talent, spre îmbogățirea patrimoniului literar național. Revista își propunea să acorde o mai mare importanță tradiției autohtone, pentru a pune
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
de efortul de a anticipa reacția lor la întrebările puse. • Trebuie evitate întrebările redundante, fiindcă a întreba ceea ce ai mai întrebat, fie direct, fie indirect, înseamnă ori lipsă de memorie, ori dezinteres față de pacient (ori, bineînțeles, amândouă), ceea ce duce la neîncredere și, prin urmare, la probabilitatea de a rata terapia. • Trebuie excluse întrebările-clișeu, vagi, lipsite de conținut, de felul celor: „Ce ați mai putea spune?”, „Și ce ați simțit atunci?”, despre care cu ironie W. Griffin (1993) spune că sunt utilizate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poeziei și mulți, foarte mulți autori privesc fără speranță viitorul ei, Ioanid Romanescu continuă să scrie Poezie cu majusculă și s-o adore ca pe o mare divinitate. Nici instrumentul poeziei (cuvântul) nu este contestat. Poetul ieșean nu cunoaște boala neîncrederii în limbaj, răspândită în generația lui. Cuvintele, ideile i se supun cu docilitate. Inspirația vine repede, cel puțin așa ne lasă să înțelegem acest poet ce nu trece prin starea de umilință a așteptării. Singura umilință, transformată ușor într-o
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
industrializate)27. Americanii sunt atât de obișnuiți cu stereotipuri despre comunitatea de afaceri franceză, ca fiind prea ierarhizată și birocratică, iar lucrătorii francezi sunt considerați oarecum diletanți și neserioși, Încât atunci când sunt confruntați cu evidența, ei scutură din cap cu neîncredere. Care este mesajul despre comunitatea de afaceri americană și lucrătorii americani, dacă Franța și alte cinci națiuni europene sunt mai bune În domeniul afacerilor decât noi? Trebuie să avertizez că productivitatea americană a crescut simțitor În 2002 - cea mai mare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
centrul și estul Europei, speranța medie de viață e puțin mai mică decât cea din Statele Unite ale Americii. Totuși, faptul că speranța de viață În Europa de Nord și Vest este mai mare decât În America ar fi cu siguranță privit cu neîncredere de majoritatea americanilor. Chiar mai rău, după cum arată Organizația Mondială a Sănătății (WHO), Statele Unite ale Americii sunt În prezent pe un jalnic loc 24, dacă speranța de viață este ajustată pentru disabilități, cu mult În urma prietenilor noștri europeni 68. WHO
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
regândirea modului În care Statele Unite ale Americii definește progresul economic 92. Într-adevăr, este probabil corect să spunem că dacă unii dintre consilierii economici ai președintelui ar fi Încercat să introducă subiectul, aceștia ar fi fost primiți cu exclamații de neîncredere de către colegii lor. Totuși, În Europa cei aflați la putere par să fie Înclinați, chiar doritori, să pună sub semnul Întrebării vechile șabloane și să schimbe presupunerile de bază a ce este progresul economic. Ce legătură au toate acestea cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
personal, emoțional și chiar metafizic. Chiar majoritatea europenilor, atunci când sunt Întrebați, nu sunt siguri În ce s-au băgat. Părinții fondatori americani trebuie că s-au simțit la fel. Dar chiar dacă există dubii și crize, un sentiment de frustrare și neîncredere, toate acestea sunt de așteptat de la oameni care se află În procesul rescrierii istoriei umane. Este adevărat că Europa este pe cale să devină un nou tărâm al oportunității pentru milioane de oameni din toată lumea aflați În căutarea unui viitor mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
liber? Comerțul de rețea are consecințe care se extind dincolo de modelul de afaceri. Presupunerile sale cu privire la optimizarea bunăstării individuale sunt Într-o contradicție profundă cu definiția noastră dată comportamentului acceptabil și vieții bune, În era modernă. Piețele sunt bazate pe neîncredere, rețelele pe Încredere. Piețele sunt bazate pe urmărirea interesului personal, rețelele pe interese comune. Tranzacțiile pe piață se realizează prin relații distante, rețelele se bazează pe intimitate. Piețele sunt competitive, rețelele cooperative. Schimbarea modului În care gândim relația noastră cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de Eficiență, Competență și Competiție; eroarea fundamentală a constat în mijloacele propuse, în reaua-credință și minciună, în nerecunoașterea enormei prăpăstii dintre vorbe și fapte, dintre ideologie și realitate; „socialismul real” s-a bazat pe ipocrizie și „gândirea dublă” orwelliană, pe neîncredere și spaimă. Am fi însă la rândul nostru ipocriți dacă am susține că și în derularea vieții cotidiene totul era fals și artificial, că nu existau cinste, dragoste, adevăr. Probabil că, la nivel de masă, efectele cele mai negative în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în conținutul mesajului și a unor argumente favorabile pentru poziția contrară celei propuse de sursă mărește în principiu influența în schimbarea de atitudini, întrucât sursa apare mai informată și mai obiectivă. Argumente de acest fel pot sădi în audiență și neîncredere și dubii, putând opera și mecanismul inoculării. Alături de tăria logică a argumentării, inducerea prin mesaj a unor reacții emoționale și a fricii crește efectul persuasiv, însă numai dacă acestea nu depășesc o anumită valoare. Reacții emoționale foarte puternice și cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socială și, prin reîntărire, practică în continuare acte de ajutorare; încrederea interpersonală apare, de asemenea, asociată comportamentelor prosociale, indivizii cu un scor mare la itemii ce identifică această trăsătură ajutându-și în mai mare măsură semenii decât cei ce manifestă neîncredere; în special la școlari, comportamentul prosocial este corelat pozitiv cu „a fi prietenoși” și apare în asociație negativă cu agresivitatea și instabilitatea emoțională. Cercetările pe această temă au arătat încă o dată însemnătatea, pentru predipoziția altruistică, a formării la copii, încă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
determină o și mai mare satisfacție profesională (Winstead et al., 1995). Prieteniile îți conferă o anumită siguranță în relațiile interpersonale în general, un mai pronunțat optimism în legătură cu moralitatea celorlalți, pe când lipsa prieteniilor e asociată cu o mai accentuată prudență și neîncredere față de alții. Dar chiar simpla întrerupere de prietenii, cum se întâmplă, de regulă, la terminarea unui ciclu școlar, face ca tinerii absolvenți să manifeste stresuri emoționale în raport cu crearea de noi prietenii (Fredrickson, 1995). Deși în prietenia autentică nu contează condiția
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pot apărea ca diametral opuse. Există pentru aceasta necesitatea identificării și dezvoltării a ceea ce putem numi perceperea fondului comun. Pe de altă parte, trebuie să ținem seama de faptul că, în contextul unui conflict social, schimbările psihologice ca ostilitatea și neîncrederea se amplifică atunci când sunt implicate grupuri; iată câteva puncte sensibile în demersul nostru de utilizare a conflictului educațional în echipe de elevi/studenți pentru a crește eficiența învățării. Când două astfel de echipe se angajează într-un conflict puternic, adesea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îndeplinește scopul. Atunci când vom trata metoda construirii de echipă (team-building), vom aduce în atenție ceea ce în literatura de specialitate se numește „dilema prizonierilor”; această fază presupune, la rândul ei, mai mulți pași, dintre care primul este cel de confuzie și neîncredere în partenerul comunicațional. Rezultatul unui astfel de joc ne oferă și concluziile acestei prime etape: participanții tind să aibă un răspuns cooperativ până ce percep oponenții ca fiind închiși la o atare formă de exprimare, și atunci încep ciclul escaladării și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
totodată îmbunătățirea relațiilor între parteneri. Acest din urmă deziderat este deosebit de util, deoarece putem observa că, în ceea ce privește incidența conflictului asupra echipei în care a apărut, se identifică mai multe aspecte cu incidență directă asupra metodelor de interacțiune educațională: - climat de neîncredere, de suspiciune; - fiecare persoană va încerca să-și realizeze, în primul rând, propriile interese; - apare lipsa colaborării între membrii grupului; - persoanele își simt interesele amenințate și devin defensive; - creativitatea și originalitatea sunt mult diminuate; - apar stări psihologice negative ca apatia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
filozofie; dacă, începînd din 423, a folosit timp de cîțiva ani concepte filozofice, aceasta s-a întîmplat din cauza exigențelor impuse de polemica împotriva eunomienilor (susține G. Jouassard). în rest, n-a crezut în filozofie, pe care a practicat-o cu neîncredere, deși, în multe cazuri, afirmațiile sale referitoare la filozofie sînt mai degrabă niște întorsături retorice. După părerea sa, Origen a meritat să fie condamnat pentru că a ascultat „palavrele grecilor” și nu a gîndit ca un creștin (scrisoarea 81). Ca scriitor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exercită dreptul de a ierta păcatele în calitatea lor de „duhovnici”, un principiu ce va fi foarte răspîndit în Biserica din Orient. în schimb, este aproape absentă - cu excepția schimbului de scrisori privitoare la origenism - problematica teologică propriu-zisă, fapt ce dovedește neîncrederea călugărilor în speculație, legată evident de acutizarea controversei origeniste, ca și de hotărîrea lor de a evita tensiunile într-un mediu și așa agitat de controversele monofizite. Speculația cristologică și raportarea la Calcedon lipsesc, însă spiritualitatea centrată pe figura lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Maitreyi al lui Mircea Eliade și, în general, tonul ironic al referirilor la unii tineri intelectuali de valoarea lui Eliade însuși, a lui Emil Cioran, Petru Comarnescu, I.I. Cantacuzino sunt mărturii ale lipsei oricăror prejudecăți în această privință. E grăitoare neîncrederea autorului în funcțiile criticii: „Nu poate fi adevărat ceea ce spune un critic de vreme ce judecă operele literare după criterii arbitrare care, de altminteri, pot fi schimbate între ele după plac și acoperă în mod egal, exterior și nesemnificativ, realitatea literară și
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
I. ia în glumă realitățile literaturii românești contemporane cu el. Găsește jignitoare, de exemplu, „fața veșnic întoarsă modelelor străine”, care „ar trebui să fie o acceptare francă, integrală, a învățămintelor Occidentului”. Fără slăbiciunea entuziasmului, dar și fără slăbiciunea revoltei, „fără neîncredere, trebuie să continuăm să învățăm”. Și cu o formulă ce îndeamnă la meditație, „deocamdată, trebuie să fim cât mai pașoptiști cu putință. Iar despre autenticitatea noastră, să nu avem nici o grijă, căci ea se creează sau nu - dacă vrea ea
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
și morții se-ntâlnesc”, reafirmarea neostoitului nesațiu pentru febrile interogații, nostalgia, mai accentuată acum, provocată de trecerea vremii, conștiința apropierii orizontului morții coexistă cu liniștea durerii („Lacrima curăță noaptea de noapte”, Frunză cu ochii de pasăre), cu alternanța încrederii și neîncrederii în capacitatea cuvântului de a descifra tainele universului, dar și cu mărturisirea imposibilității de a renunța la cuvântul poetic. Se face, de asemenea, elogiul clipei (Copacul pâinii), concomitent însă (cu vagi ecouri din Mihai Eminescu: „Același verde cântă-n altă
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
teamă (V, 30, 1). Anticristul va purta un nume, ca orice ființă omenească. Exegeții vanitoși de care vorbește Irineu propun însă o serie de nume, fapt care, în loc să simplifice, complică și mai tare lucrurile. Diversitatea ipotezelor contradictorii atrage prudența, chiar neîncrederea exegetului, căci ea amintește de diversitatea opiniilor și a teoriilor, adesea la fel de contradictorii, ale filozofilor păgâni. El prezintă deci câteva soluții posibile, dar nu îndrăznește să aleagă una. Poziția sa nu este totuși cea a unui sceptic, cum s‑ar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]