2,174 matches
-
arătate, trebuie precizat că autorii sesizării omit faptul că în Legea nr. 18/1991 s-a prevăzut, prin art. 14 alin. (3), că nu sunt afectați de cota de reducere deținătorii de suprafețe mai mici de un hectar, ceea ce reprezintă, neîndoielnic, o măsură de protecție a celor mai defavorizați beneficiari. 5. Următoarea critică de neconstituționalitate are în vedere art. 6 din lege, cu privire la care autorii sesizării consideră că, depasindu-se domeniul reglementărilor îngăduite legii, s-ar stabili, "preordinat și indiferent de
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
-o în acest termen, pot cere Notariatului de Stat competent, potrivit art. 1, să li se elibereze certificatul de moștenitor, chiar dacă Notariatul de Stat nu a întocmit inventarul bunurilor. Articolul 19 Dacă moștenitorii sînt cunoscuți, au acceptat moștenirea și este neîndoielnic că nu există alți moștenitori, notarul de stat poate elibera certificatul de moștenitor și mai înainte de împlinirea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii. De asemenea notarul de stat poate elibera de îndată certificatul moștenitorilor rezervatari. Articolul 20 În cazul
DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 (*republicat*) privitor la procedura succesorală notarială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127410_a_128739]
-
asemenea redeschisă, dacă, moștenitorii, în urma înțelegerii intervenite între ei, renunță la acțiune și sînt de acord să ceară eliberarea certificatului de moștenitor." 7. Articolul 18 va avea următorul cuprins: "Art. 18 Dacă moștenitorii sînt cunoscuți, au acceptat moștenirea și este neîndoielnic că nu există alți moștenitori, notarul de stat poate elibera certificatul de moștenitor și mai înainte de împlinirea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii. De asemenea notarul de stat poate elibera deîndată certificatul de moștenitor, în temeiul unui testament, dacă
DECRET nr. 378 din 14 octombrie 1960 pentru modificarea unor dispoziţii, în legătură cu reorganizarea activităţii Notariatului de Stat, din Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, Decretul nr. 2142/1930 pentu funcţionarea cărţilor funduare centrale pentru căile ferate şi canaluri, Decretul Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Decretul Lege nr. 511/1938 pentru punerea în aplicare în Editura Bucovina a legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Legea nr. 163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu cărţi de evidenta funciară a cărţilor funciare distruse, sustrase sau pierdute, Legea nr. 241/1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii din vechiul regat în cărţi de publicitate funciară, Codul de procedură civilă şi din alte acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127508_a_128837]
-
iar recipisa de consemnare, va fi înaintată spre păstrare, aceleași instanțe; b) Vor preda neîntârziat sub luarea de dovadă, instituțiilor sau întreprinderilor comerciale, ori industriale ale Statului, sau cooperativelor ori gospodăriilor agricole colective, bunurile ce se vor constata, în mod neîndoielnic au fost sustrase, în mod dela acestea; ... c) Vor consemna la C.E.C., potrivit punctului a) de mai sus, sumele ridicate și vor trimite spre conservare tribunalului valorile aflate; ... d) Vor aplica cu autorizația parchetului un sechestru asupra bunurilor nevandute sau
DECRET nr. 405 din 20 octombrie 1949 (*republicat*) pentru identificarea bunurilor supuse confiscării, în baza diferitelor dispoziţiuni legale şi pentru punerea în circulaţie a celor necesare circuitului economic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126098_a_127427]
-
iar recipisa de consemnare, va fi înaintată spre păstrare, aceleași instanțe; b) Vor preda neîntârziat sub luarea de dovadă, instituțiilor sau întreprinderilor comerciale, ori industriale ale Statului, sau cooperativelor ori gospodăriilor agricole colective, bunurile ce se vor constata, în mod neîndoielnic au fost sustrase, în mod dela acestea; ... c) Vor consemna la C.E.C., potrivit punctului a) de mai sus, sumele ridicate și vor trimite spre conservare tribunalului valorile aflate; ... d) Vor aplica cu autorizația parchetului un sechestru asupra bunurilor nevandute sau
DECRET nr. 405 din 20 octombrie 1949 (*republicat*) pentru identificarea bunurilor supuse confiscării, în baza diferitelor dispoziţiuni legale şi pentru punerea în circulaţie a celor necesare circuitului economic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126105_a_127434]
-
de către reclamanta se ajungea să se atace o măsură de urmărire penală. În consecință, ea a considerat că această cauză nu intră în competența instanțelor civile și că doar Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș putea să soluționeze această cerere. Totuși este neîndoielnic - și toate părțile sunt de acord - că acțiunea reclamantei intră sub incidența art. 6 în ceea ce privește raportul juridic de drept civil, atâta vreme cât prin acțiune se cerea restituirea bunurilor de care a fost deposedata reclamanta (paragraful 14 de mai sus). Curtea arată
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
afilierea, altruismul, curiozitatea, supunerea, căutarea hranei, repulsia, sentimentele paterne, materne sau filiale. Care sînt însă achizițiile identitare "date", particularizante? Un destin aparte în acest registru l-a jucat conceptul de "rasă". Mai poate fi astăzi susținut însă un asemenea concept? Neîndoielnic, există caracteristici fizice vizibile diferite ale unor populații distincte, care au îngăduit realizarea unor taxonomii rasiale. Cele mai uzuale diferențiază între "negroizi", "mongoloizi" și "caucazieni" sau (pentru a prelua o distinctivitate cromatică) între "negri", "mulatri", "galbeni", "roșii" și "albi". Toate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
complexe sînt puternic reconfigurate de imersarea subiectului într-un mediu cultural și social anume. Procesele cognitive reprezintă activitățile psihologice prin care se tratează și gestionează informațiile din mediul extern și intern. Nevoia de a prelucra cognitiv informațiile din mediu constituie, neîndoielnic, o nevoie universală. Mecanismele specifice angajate sînt însă semnificativ interferate de către variabilele culturale. Oamenii valorifică informațiile care parvin de la organele senzoriale în mai multe etape: percepția stimulului (procesăm informația care ne parvine de la analizatorii senzoriali), urmată de categorizare (atașăm atribute
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în care speranța socială este deficientă (Gavreliuc, 2008) în care, la nivelul opiniilor, subiecții apreciază sociologic majoritar că "nu are rost" să te lansezi într-o solidarizare comunitară și să te angajezi public în favoarea unei cauze (iar România se încadrează, neîndoielnic, în acest registru) ar manifesta o rezervă importantă în valorificarea eficientă a discuției de grup. 5.9. Polarizarea de grup Polarizarea de grup reprezintă un tip particular al deciziei de grup, și anume exprimarea opțiunii în condiții de risc și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1992). Argumente în acest sens au fost aduse și de către Levy (1973, 1984, 1998), care a constatat că subiecții investigați din Tahiti nu au cuvinte în vocabularul limbii proprii pentru a exprima verbal "tristețea", în schimb, exteriorizează expresii ce evidențiau neîndoielnic "tristețea". Diferențele interculturale au putut fi observate atît în structura limbajului și în modul său de funcționare, precum și în stabilirea regulilor privind manifestarea și perceperea emoțiilor. S-a constatat de asemenea că de cele mai multe ori ne modificăm expresia feței bazîndu-ne
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
A provoacă mai multe accidente, claxonează și frînează brusc mai des, depășesc alte autovehicule mai frecvent. Așadar, și această tipologie, care și-a probat validitatea atît în culturi colectiviste, cît și în cele individualiste, are un grad ridicat de "universalism". Neîndoielnic însă, cele mai des utilizate modele ale personalității sînt cele propuse de H. Eysenck și S. Eysenck, fie individual, fie în colaborare (1982, 1985, 1992a, 1992b, 1994, 1997), în jurul dimensiunilor "extraversie"-"intraversie", precum și cel construit de R. McCrae și P.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele mai cunoscute specii ale agresivității sînt crima și insulta, care cunosc o importantă variație interculturală. De exemplu, crima a fost abordată din perspective diverse, fie privită ca fiind de natură instinctual biologică, fie provocată de factori sociali și istorici. Neîndoielnic, există diferențe marcante interculturale din punctul de vedere al indicatorilor specifici agresivității, iar probele cele mai cunoscute eșuează uneori în cuantificarea precisă a acestor diferențe (Lai Chu, Fung, Yu, Raine, 2009; Fossati et al., 2009). De exemplu, s-a constatat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Hr.), unde o aflăm folosită fie În legătură cu organizarea comunitară a polis-ului grec (ca la Platon), fie ca model pentru diferitele componente („corpuri”) ale statului roman (precum la unii autori latini, cel mai cunoscut din acest punct de vedere fiind, neîndoielnic, Titus Livius, care, Într-una din cărțile binecunoscutei sale Ab urbe condita, ne povestește celebra parabolă, pusă În seama lui Menenius Agrippa, a răzvrătirii membrelor corpului Împotriva stomacului). Dar, În forma În care avea să fie În repetate rânduri enunțată
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
adică Hristos - n. mea] a numit Biserica trup unic, din pricina unității credinței, a tainelor și a milosteniei Bisericii... Prin urmare, există un singur trup și un singur cap al Bisericii, una și unică - nu două capete, ca ale unui monstru - neîndoielnic Hristos și Petru, vicarul lui Hristos și urmașul lui Petru, de vreme ce Domnul i-a spus El Însuși lui Petru: „Paște oile mele”, vrând să spună toate oile mele, nu pe acestea sau pe acelea...”. Scopurile de legitimare ale acestui enunț
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Lesnea, Radu Boureanu. După război, criticul a semnat pagini generoase și aplicate despre Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Mihai Beniuc, iar la vârsta senectuții s-a apropiat de creația tinerilor (pe atunciă Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Neîndoielnic, Vladimir Streinu ar fi putut elabora oricând o istorie a literaturii române moderne și contemporane din perspectivă estetică și cu o cumpănită scară a valorilor. Lectura atentă a cronicilor, recenziilor și articolelor sale dezvăluie un excepțional critic al poeziei. Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
poeme care sunt tot atâtea guri de foc, de calibru neobișnuit, în continuă deflagrație”6Ă, Esenin, al cărui scris era „un act patetic neîntrerupt”, Hemingway (cel care dorește să-l informeze permanent pe cititor despre „aspectele explozive ale vieții”Ă. Neîndoielnic, citind paginile lui Vladimir Streinu consacrate literaturii universale avem la ce medita. Dacă ar fi scris într-o limbă de largă circulație s-ar fi bucurat, poate, de o notorietate și o audiență europene. 1 op. cit., p. 163-164 2 Pagini
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literară să rețină lirismul social, tenebros și formalist ca direcții certe ale întinsei lui activități de versificator”2, dacă despre Costache Stamati - observă Vladimir Streinu - se poate spune cu dificultate că e poet, „putem reține de la întâiul Alecsandri ca semn neîndoielnic al participării lui la fizionomia lirică a epocii un exotism îndeosebi turcovenețiano-iberic, exotism nomenclatural, topografic și onomastic...”3 Exotismul este nota definitorie și a liricii lui D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase „o mică liră și filantropică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Vladimir Streinu i se acordă 8 rânduri. Se cuvine apreciat excepționalul efort de concentrare a materiei critice până la dimensiunile judecății aforistice, cvasi-paradoxale: „Vladimir Streinu se află la mijloc: între aplicația lui Pompiliu Constantinescu și harul expresiv al lui Perpessicius. E neîndoielnic un stilist, dar mai puțin consecvent decât primul. Curios, poate, opera lui capitală e o culegere de eseuri despre Clasicii noștri, una din primele încercări de a aplica domeniului clasic criteriile criticii moderne, cu multe reușite excepționale.”2 În Dicționarul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine, iar art. 13 alin. (4) statornicește că mijloacele de informare în masă șunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. În aceste condiții este neîndoielnic că dreptul la replică are valoarea unui drept constituțional colectiv celui la libera exprimare a opiniei, indiferent în ce formă ar fi exercitat. El poate fi considerat, de altfel, în strînsă legătură chiar cu prevederile art. 30 alin. (8) din
DECIZIE Nr. 8*) din 31 ianuarie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113882_a_115211]
-
din 10 noiembrie 1998 și în Decizia nr. 161 din 10 noiembrie 1998, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 11 ianuarie 1999. Prin aceste decizii, acceptandu-se că noțiunea de "acuzație în materie penală" include, neîndoielnic, și domeniul contravențional, s-a arătat că totuși scopul interpretării date de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului "a fost acela de a asigura aceleași garanții procesuale celor învinuiți de săvârșirea unei infracțiuni (cazul Lonroth contra Suediei - 1982; cazul Ozturk contra
DECIZIE nr. 148 din 27 octombrie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123152_a_124481]
-
prerogativelor sale de tutelă administrativă, ci, dimpotrivă, reprezintă un stimulent și o garanție a examinării, cu celeritate, a actelor administrative emise de autoritățile publice locale, în vederea luării măsurilor legale de desființare a celor date cu încălcarea dispozițiilor legii. Totodată, este neîndoielnic că numai prin stabilirea unor termene de decădere pentru introducerea acțiunii în contencios administrativ de către prefect, se asigura stabilitatea raporturilor juridice izvorâte din aceste acte și, implicit, siguranța juridică a cetățenilor care sunt părți în aceste raporturi juridice. În acest
DECIZIE nr. 66 din 27 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (2) şi (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124651_a_125980]
-
nu este prezent la judecarea procesului; aceasta, desigur, doar în măsura în care asemenea apărare nu este formulată împotriva voinței inculpatului absent, care, de exemplu, la un termen anterior ori printr-un înscris depus la dosar sau pe orice altă cale, a arătat, neîndoielnic, că nu dorește ridicarea excepției de neconstituționalitate. Așa fiind, instanța judecătorească, luând act de excepția ridicată de avocatul legal angajat, trebuie că, pe cale de încheiere, potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
prin dispozițiile art. 174 din Codul de procedură penală nu permite aplicarea acestor dispoziții speciale la atingerea unui alt scop decât acela al procesului penal, si anume garantarea supremației Constituției. (4) Caracterul constituțional ori neconstituțional al unei dispoziții legale reprezintă, neîndoielnic, o problemă a cărei importantă este, pentru societate, mult mai mare decât aceea referitoare la necesitatea că, în cauzele penale privind săvârșirea unor infracțiuni sancționate cu pedepse mai mari decât amendă sau închisoarea pentru un an, să fie asigurată prezenta
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
unei norme legale exprese care să dispună realizarea acesteia, este condiționată doar de o cerință care se referă la însăși substanță actului normativ, si anume necesitatea că acel act normativ să fi fost adoptat "în vederea organizării executării legii" - cerință care, neîndoielnic, este îndeplinită în cazul ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului prin care, în baza art. 107 alin. 1 din Codul silvic și a art. 5 din Legea nr. 81/1993 , se stabilește prețul mediu al unui metru cub de
DECIZIE nr. 27 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 şi 4 şi ale art. 98 alin. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124416_a_125745]
-
enumerarea condițiilor cuprinse în art. 6. Contestarea validității intrării în proprietatea statului a unor bunuri în condițiile enumerate la art. 6 din lege duce, fără nici un temei, la golirea de continut a patrimoniului statului, de vreme ce în această enumerare sunt cuprinse, neîndoielnic, toate modurile de dobândire a dreptului de proprietate al statului în perioada avută în vedere de lege. 9. Astfel cum s-a mai arătat, prevederile art. 6 din lege sunt în deplin acord cu jurisprudența Curții Constituționale în materia trecerii
DECIZIE nr. 136 din 21 octombrie 1998 cu privire la constituţionalitatea art. 6 al Legii privind proprietatea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122261_a_123590]