5,135 matches
-
conducere ori la partid, să fie „policalificați”. Acest lucru însemna să meargă în secția de prelucrări mecanice, la trei schimburi, și să facă o altă operație până va învăța altă meserie decât cea pentru care fusese deja pregătit, respectiv munci necalificate. Cei care veniseră cu pile, plocoane și bani urmau să se califice în secția montaj, la locul de muncă. Invenția machiavelică era păguboasă pentru cei care trebuiau să se supună și să meargă la un loc de muncă mai rău
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
alte locuri să muncească și s-au stabilit acolo, construindu-și casele pe marginea șoselei, unii cu autorizație de la primărie, cei mai mulți fără. Erau românizați și încercau să trăiască la fel ca românii. Unii lucrau prin orașe, pe șantiere, la munci necalificate, iar alții la fermele viticole sau în C.A.P.-uri. Profesorii de la școală mergeau adeseori pe la casele lor pentru a-i aduce pe copiii acestora la școală. Adeseori refuzau să-și înscrie copiii la școală pe motiv că sunt săraci
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care a urmat după revoluția din 1989 a dus la prăbușirea economiei, dezorganizarea instituțiilor, decăderea așezămintelor culturale și deteriorarea gravă a relațiilor interumane. Sărăcia a silit largi categorii sociale să caute un loc de muncă peste hotare. Angajați În prestări necalificate adesea În condiții nelegale ei creează o imagine nefavorabilă poporului român În mare parte și cu concursul mass-media din țară, vădit tendențioasă. Din cele patru exoduri de-a lungul unui veac și jumătate, ultimul val, cel de după 1989 este cel
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
arătat mulțimii precum omul care înghite foc și săbii. Individul cu numărul 23 de la Real Madrid are foarte puține puncte comune cu șeptarul lui Sir Alex. Joacă rolul unui prinț deghizat în hamal, pentru că la galactici trebuie să facă muncă necalificată. Dă cam două goluri pe an, centrează o dată la trei luni și pasează în principiu o dată primăvara și o dată toamna. Rupe peluzele de la 11 metri, asta în cazul în care nu-și pune în pericol hemoroizii, căzînd în fund după
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Mihalache), funcționară, și al lui Ion Tănase, economist. Face liceul la București, absolvit în 1971, și urmează tot aici cursurile Facultății de Istorie-Filosofie, pe care le termină în 1977. Un timp, înainte de a deveni student, încearcă mai multe ocupații: muncitor necalificat, funcționar. După obținerea licenței va fi profesor de științe sociale și metodist la o casă de cultură, impresar al unor formații de jazz și rock. După 1989 se numără între inițiatorii Grupului de Dialog Social și ai Alianței Civice, între
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
politice anticomuniste. Încă din 1945 figura printre membrii fondatori ai asociației de rezistență culturală „Mihai Eminescu”. Între 1948 și 1951 se îmbolnăvește de plămâni și i se face o toracoplastie. După ce se însănătoșește, câțiva ani se va întreține din munci necalificate: paznic și ghid al muzeelor din parcul bucureștean „I. V. Stalin”, muncitor mozaicar. Din 1955 va fi angajat cercetător științific principal la Institutul de Lingvistică al Academiei RPR. Dar în septembrie 1959 va fi arestat „pentru săvârșirea crimei de uneltire
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
care era manipulată de noua guvernare. La alegerile din 1946 candidează pe listele partidului. Condamnat la temniță grea și confiscarea averii, va rămâne în închisoare din 1949 până în 1955. Eliberat din detenție, e nevoit să lucreze un timp ca muncitor necalificat, apoi ca bibliotecar. Își reia cu greu colaborarea în revistele de specialitate, cu recenzii și succinte contribuții de istorie literară, semnând articole mai întâi în „Biserica Ortodoxă Română”, „Glasul Bisericii”, apoi în „Limba română”, „Limbă și literatură” ș.a. Reintegrat în
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
cărțile În comun și trebuia fiecare să-și facă spovedania și-acolo, Într-un fel... Se pregătea, cum zic, eliberarea, care s-a și-ntâmplat, Începând cu ianuarie... Ei, după ce-am ajuns și-aici la șantier, tot ca muncitor necalificat, Într-o bună zi am fost recrutat iar la biroul tehnic. Acolo erau o grămadă de ingineri, dar mai vechi În pușcărie, și nu se pricepeau, iar eu eram mai proaspăt, să zic așa, și am fost recrutat acolo. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În sfârșit, am ajuns la Brăila. Am fost la o mătușă de a mea care, mi-aduc aminte, că m-a primit foarte bine. Era o femeie bătrână, Îi murise bărbatu’... Cum v-ați reintegrat? Am Început-o ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Construcții și m-a trimis la Făureni. Și, În sfârșit, Încet, Încet, du-te Încolo, du-te Încolo, cam asta a fost... Și m-au ajutat, În sfârșit, unii, mi-au dat niște bani... Și, În sfârșit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Întâmplat? Vă mai aduceți aminte? Era În ’64, spre toamnă, așa ceva, mă rog. Am fost mai prin urmă... că eliberările s-au făcut În etape... Ați reușit să vă reintegrați? Când am ieșit a doua oară din pușcărie, din muncitor necalificat și din asta nu m-au scos... Scria pe foaia de eliberare „va presta numai munci necalificate” și, când am scăpat, nu m-a primit nimeni. De la tovarășu’ maistru, inginer sau ce am fost, am ajuns ca un an de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
urmă... că eliberările s-au făcut În etape... Ați reușit să vă reintegrați? Când am ieșit a doua oară din pușcărie, din muncitor necalificat și din asta nu m-au scos... Scria pe foaia de eliberare „va presta numai munci necalificate” și, când am scăpat, nu m-a primit nimeni. De la tovarășu’ maistru, inginer sau ce am fost, am ajuns ca un an de zile să lucrez la Teliuc, ca figurant. Și după aia am mers să mă calific din nou
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al ziarului Unirea democratică: În urma necalificatelor calomnii aduse asupra României și tuturor românilor, în general, de către ziarele străine răuvoitoare acestei țări, subsemnații, în numele tuturor coreligionarilor noștri din România, cari suntem foarte indignați de neadevărurile inventate de nu știm cine, cum că am fi maltratați de români
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
umiliți de medici și tratați ca infirmierele și femeile de serviciu. Salariile noastre sunt de mizerie, de la 1.200 la 1.600 de lei, când ai deja o vechime de 15-20 de ani. Concediu 14 zile pe an. Un muncitor necalificat are un salariu mai mare ca noi. Medicii au toate ciubucurile, iar noi modestul salariu și desconsiderare din partea lor. Din aceste motive, primul fiind anularea denumirii de asistent medical, cât și din alte motive, în toate unitățile sanitare munca merge
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu forță de muncă dislocată din fabrici și din uzine. Indicația s-a aplicat, căci de-asta era indicație, dar prețioasă a devenit mai ales prin felul în care a fost aplicată. În loc să fie orientată spre agricultură forța de muncă necalificată, oamenii care nu s-au adaptat muncii industriale, cei fără randament, fără case, fără mutații etc. au fost scoși forțat, cei fără pile, cei considerați ca povară deși făceau treabă bună, cei fără rubedenii cu poziție și, mai ales, cei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-o și o duc pentru respectarea drepturilor omului în România, au fost aruncați în pușcărie, iar după eliberarea lor nu li s-a mai permis încadrarea în profesiune, fiind obligați, forțați, pentru a nu muri de foame, să presteze munci necalificate. Putem cita aici cazul celor trei persoane cu studii superioare din grupul celor 12 persoane judecate și condamnate la 3 ani închisoare pentru îndrăzneala de a fi deschis, în fața opiniei publice mondiale, problema nerespectării, de către autoritățile românești, a unor tratate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
onoreze încrederea ce i s-a dat prin acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate, precum și la nerespectarea pactelor internaționale privitoare la drepturile omului și a Actului final de la Helsinki. Aceste persoane, toate din București, sunt: Proca Mircea, economist, actualmente muncitor necalificat; Panait Romeo, jurist, forțat să lucreze ca zilier, și Constantin Lucian, geolog și specialist în relații internaționale, care nu poate profesa niciuna dintre cele două diplome universitare ce le posedă, regimul comunist refuzându-i un loc de muncă corespunzător studiilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
internaționale, care nu poate profesa niciuna dintre cele două diplome universitare ce le posedă, regimul comunist refuzându-i un loc de muncă corespunzător studiilor. Și Constantin Lucian a fost forțat de către regim să accepte un loc de muncă ca muncitor necalificat. Familiile lor trăiesc în neagră mizerie. Un alt caz este cel al medicului Ionescu Cristina, tot din București, care, cu toate că nu a făcut pușcărie, este hărțuită, regimul hărăzindu-i o soartă amară. Meseria nu și-o poate profesa, fiind obligată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
era și acela de a presta orice fel de muncă. Dar aceasta nu la nesfârșit, așa cum se întâmplă aici, ci numai ocazional. Dar vremea a trecut și noi încărcăm și descărcăm la ciment în permanență, fără ca întreprinderea să angajeze muncitori necalificați migranți, pe motiv spun ei că nu au valută. Ei bine, dacă nu au valută, cum se face că din țară sosesc noi cadre și acestea sunt numai de sex feminin, de obicei soțiile de ingineri, maiștri, care vor să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a CAP-ului local. Deci, o concentrare mare de complexe zootehnice care determina lipsa mâinii de lucru și o mare fluctuație a ei. Deci, din punct de vedere demografic, era greșit amplasat, pentru că trebuiau făcute niște concesii inadmisibile unui personal necalificat, corupt și răuvoitor care șantaja continuu cu părăsirea locului de muncă. Din punct de vedere fizico-geografic, situația era la fel de gravă. Grajdurile erau concepute modern, cu evacuarea dejecțiilor pe pânză de apă. Aceasta presupunea stabulația tăurașilor pe grătare de beton sub
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
opinii personale. Ci numai... oficiale. Cazul Țopescu nu a rămas izolat. Recent, tot la televiziune, s-au operat numeroase concedieri de personal. Câteva zeci de lucrători ai acestei nefericite instituții au fost concediați. Și nu dintre cei mai neînsemnați ori necalificați: Andrei Bacalu, Alexandru Stark, Ruxandra Garofeanu, Vartan Arachelian, Ștefan Dimitriu etc. Criteriul a fost: rude în străinătate. Prin urmare, deși Ceaușescu afirmă peste tot că asemenea discriminări (sau altele) nu se fac în România, iată că ele se fac. De ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de cauciuc și pumni la plex. Cu prilejul acestor bătăi, preoților Liviu și Viorel li s-au scos și dinții. Actualmente, preotul Ionel Vinchici locuiește cu familia într-o colonie de țigani în strada Caransebeșului nr. 3, Lugoj. Ca muncitor necalificat la o întreprindere textilă câștigă circa 1.000 de lei pe lună, din care suportă următoarele cheltuieli: chiria plătită la țigani: 300 de lei; curentul combustibil, încălzire, hrana copiilor etc. Pot patru persoane să trăiască cu un asemenea salariu de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu este eficientă, a cerut să fie înlocuită cu plata unei taxe. „La noi munca de folos obștesc n-a dat rezultate pentru că jidanii s-au învârtit și tâlharii noștri s-au pretat. Au fost puși jidanii la o muncă necalificată, la o muncă ce nu era în raport cu puterile și prepregătirea lor. Nu vreau să mai stăm în această situație. Eu vreau să îi pun la contribuție față de neamul românesc. Evreii sânge nu varsă pentru neamul acesta, șoselele ni le uzează
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
asupra tuturor repartiză rilor de evrei și a se acorda prelungiri numai acelor autorități sau întreprinderi care dovedesc că au absolută nevoie. În acest fel, nu va exista un regim privilegiat, ci vor beneficia, pe rând, de meseriași sau muncitori necalificați evrei, toate unitățile, instituțiile și întreprinderile indicate la paragraful 5, de mai sus. 9. Instituțiile și întreprinderile care au absolută nevoie de prelungirea termenului de folosință al evreilor, să ceară aprobarea cu cel puțin 10 zile înainte de expirare. În caz
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
instituțiuni de stat, județ sau comună, pe baza planului de lucru, stabilit de comun acord între comandanții și șefii autorităților locale, prin grija cercurilor de recrutare respective. 5. Meseriașii evrei se vor bucura de aceleași drepturi ca și muncitorii evrei necalificați constituiți în detașamente și în aceleași condițiuni prevăzute de titlul D, cap. 1, paragraful 6, punctul c. 6. Esențialul este ca munca aceasta să fie bine organizată și supravegheată. Detalii în această privință, se găsesc în Ordinul Marelui Stat Major
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au fost soluționate. 9. Se va da atenție deosebită cererilor de evrei necesari întreprinderilor care lucrează în folosul armatei sau economiei naționale, cerându-se avizele necesare și copii legalizate depe acte. 10. Cererile diferitelor instituții pentru evreii meseriași sau muncitori necalificați, vor fi bine examinate, întrucât există tendința generală de a se exagera nevoile. 11. Cercurile teritoriale vor menține legătura cu polițiile orașelor respective, pentru a fi trimiși în detașamente exterioare de lucru evreii suspecți, internabili; ei vor fi folosiți la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]