3,901 matches
-
al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, prin care s-a statuat că scopul acestei proceduri este de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile și dificile de drept generate de interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții. ... 71. De asemenea, s-a stabilit că, în cadrul procedurii hotărârii prealabile, interpretarea urmărește cunoașterea înțelesului exact al normei, clarificarea sensului și scopului acesteia, așa încât procedura prealabilă nu poate fi
DECIZIA nr. 12 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281942]
-
dificile de drept. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie efectuată, conform art. 475 din Codul de procedură penală, doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții (Decizia nr. 16 din 22 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015; Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 12 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281942]
-
a observat, în Decizia nr. 671 din 30 octombrie 2018, că autorul excepției - în mod similar prezentei cauze - susține că sintagma „la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neclară, fiind, totodată, contrară dispozițiilor constituționale invocate. Față de susținerile autorului, Curtea a observat că, anterior, legea procesual penală din 1968 prevedea că partea responsabilă civilmente poate fi introdusă în procesul penal la cerere sau din oficiu, actualul cod stabilind că
DECIZIA nr. 627 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282429]
-
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. ... 8. De asemenea, se invocă neconstituționalitatea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, pentru lipsa de claritate și predictibilitate, autoarea excepției apreciind că aceste dispoziții, referitoare la calea de atac a recursului, sunt neclare în privința sferei de aplicare, legiuitorul omițând să precizeze, în urma adoptării modificărilor operate de art. II din Legea nr. 212/2018, dacă recursul prevăzut de art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 se referă doar la cauzele administrative sau
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
de cuantumul creanțelor bugetare, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, neexistând nicio justificare a unei situații deosebite - sau cel puțin nu reiese din expunerea de motive - care a condus la adoptarea normelor criticate. Totodată, învederează că, drept urmare a caracterului neclar al normei criticate și al destinatarilor acesteia, prin Decizia nr. 49 din 14 octombrie 2019 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea prevederilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 479 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284135]
-
avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. ... 24. Curtea reține că, prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, legiuitorul a eliminat caracterul neclar și imprevizibil al sintagmei „orice alte operațiuni privind aceste materii“ din cuprinsul prevederilor art. 280 alin. 1 din vechiul Cod penal, această sintagmă fiind circumstanțiată în dispozițiile art. 346 alin. (1) din noul Cod penal la circulația materiilor explozive - „orice
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
alin. (1) - Traficul de produse sau substanțe toxice. ... 26. Revenind la dispozițiile art. 37 lit. a) din Legea nr. 126/1995, criticate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea conțin sintagma „orice operațiuni cu articole pirotehnice“, care este, în mod evident, neclară și imprevizibilă, așa cum se va arăta în cele ce urmează. ... 27. În acest sens, Curtea reține că prevederile art. 37 din Legea nr. 126/1995 incriminează fapta de nerespectare a regimului articolelor pirotehnice în trei variante normative simple. Astfel, în
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că pentru a fi considerată reală chestiunea de drept trebuie să privească posibilitatea unei interpretări diferite sau contradictorii a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete ori, după caz, incerte sau incidența unor principii generale, al căror conținut sau sferă de aplicare sunt discutabile (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 16 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283200]
-
2 alin. (1^4) din Legea nr. 192/2010, se mai susține că, în lipsa stabilirii unor criterii și condiții obiective de realizare a transferului dreptului de proprietate, cu titlu oneros, către persoane fizice și/sau juridice, textul criticat prezintă un vădit caracter neclar și neprevizibil, iar această omisiune legislativă are valențe constituționale, cu consecința nerespectării principiului legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 13 februarie 2018, paragraful 51. ... 12. În conformitate
DECIZIA nr. 149 din 20 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283335]
-
prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, dat fiind faptul că lipsa stabilirii unor criterii și condiții obiective de realizare a transferului dreptului de proprietate, cu titlu oneros, către persoane fizice și juridice, conferă textului criticat un vădit caracter neclar și imprevizibil. ... 16. În consecință, Guvernul apreciază că schimbarea prin lege a regimului juridic al imobilelor vizate, act ce ține de autoritatea legislativă, cu incidență, însă, într-un domeniu care ține de administrație și autoritatea executivă, aduce atingere art. 1
DECIZIA nr. 149 din 20 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283335]
-
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. În dosarele nr. 217D/2022, nr. 2.044D/2022, nr. 2.187D/2022 și nr. 2.188D/2022, apreciază că modul de redactare al textelor de lege criticate este neclar și imprecis, iar în lipsa normelor metodologice nu poate fi pus în aplicare. Se mai apreciază că textul de lege criticat nu este nici corelat cu dispoziții din alte acte normative care reglementează dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilanul
DECIZIA nr. 605 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283308]
-
mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. ... 17. Astfel, Curtea observă că dispozițiile
DECIZIA nr. 45 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283191]
-
Într-o altă formulare s-a apreciat că problema de drept trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare a acesteia poate fi reținută numai în împrejurarea în care norma legală supusă analizei este îndoielnică, lacunară sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 41. Este de reamintit, totodată, faptul că art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează în sensul că încheierea de sesizare trebuie
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
directă a cauzei aflate pe rol și neutralizând atribuțiile instanței legal învestite, circumscrise judecării efective a procesului, consacrate constituțional. ... 45. Deopotrivă, definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca fiind incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a normei legale incidente în proces, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
preîntâmpinării generalizării practicii neunitare. ... 48. Astfel, deși curtea de apel a înțeles să inițieze demersul de față, aceasta nu a justificat, în concret, în ce constă dificultatea de aplicare a dispozițiilor art. IV din Legea nr. 42/2020, neargumentând caracterul îndoielnic, neclar ori susceptibil de mai multe interpretări al acestora. ... 49. De altfel, distinct de împrejurarea că din încheierea instanței de trimitere lipsește orice argument referitor la ambiguitatea, neclaritatea sau plurivalența textului legal a cărui lămurire se solicită, se remarcă, deopotrivă, faptul
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
vedere (atașat prezentei acțiuni ca anexa 5) se aduc critici grave acestei părți din standardele minimale, critici care întăresc, prin forța funcției în cadrul CNATDCU, dar și onorabilității opinentului, în sensul că: standardele minimale și obligatorii sunt, în parte, incorecte, neclare, imprevizibile, excesive și imposibil de îndeplinit pentru mulți tineri și (unele) de natură a constitui o piedică nedreaptă pentru avansarea acestora în grade didactice și de cercetare. În ceea ce privește caracterul prejudiciabil al celei de-a doua și a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
ei cu încălcarea unor prevederi legale privind conflictul de interese și incompatibilitatea, și anume cele de la art. 42 alin. (1) pct. 9 și alin. (13) din Codul de procedură civilă. Astfel, a arătat că prevederile atacate sunt incomplete - deci neclare și lipsite de previzibilitate - deoarece se referă numai la un anumit conflict de interese, care conflict este doar o situație particulară de incompatibilitate, inexistența incompatibilității fiind un principiu de bază al funcționării CNATDCU, conform art. 5 lit. b) din Regulamentul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
iar justițiabilul trebuie să aibă „o oportunitate clară, practică de a contesta un act care constituie o ingerință în drepturile sale“ (Bellet c. Franței § 36; Nunes Di as c. Portugaliei). În ultimul rând, reclamantul a subliniat că nu doar normele neclare și imprecise, dar și condițiile excesive au fost considerate într-o decizie de speță a Curții Constituționale a României ca fiind neconstituționale: „36. o atare condiție, în sine, este excesivă, depășind cadrul constituțional referitor la exercitarea căilor de atac (...). Legiuitorul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
reclamantul a reiterat că nici membrii CNATDCU nu se pot pune de acord între ei cum se interpretează standardele privind participarea în programe de cercetare și în comisii de redactare a unor acte normative, ceea ce înseamnă că acestea sunt neclare și neprevizibile. Referitor la afirmația MEC cum că membrii comisiei de evaluare întocmesc rapoarte individuale tocmai pentru a înlătura orice urmă de subiectivism, reclamantul a apreciat că aceasta este contrazisă chiar de realitatea propriei situații. Astfel, a arătat că, primind
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
în care a fost formulată întrebarea de către instanța de trimitere, rezultă că, deși se solicită dezlegarea unei chestiuni de drept aparent esențiale pentru soluționarea pe fond a cauzei, în realitate, sesizarea nu se referă la lămurirea unor dispoziții legale neclare, care să impună o interpretare in abstracto de către instanța supremă, obligatorie pentru instanțele judecătorești, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. ... 10. A menționat că, prin intermediul întrebării, instanța de trimitere încearcă să lămurească dacă noțiunile
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
2020). ... 83. De asemenea, s-a apreciat că problema de drept trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare a acesteia poate fi reținută numai în împrejurarea în care norma legală supusă analizei este îndoielnică, lacunară sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 84. Este de reamintit, totodată, faptul că art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează în sensul că încheierea de sesizare trebuie
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
directă a cauzei aflate pe rol și neutralizând atribuțiile instanței legal învestite, circumscrise judecării efective a procesului, consacrate constituțional. ... 88. Deopotrivă, definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a normei legale incidente în proces, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
de procedură civilă, în vederea preîntâmpinării generalizării practicii neunitare. Astfel, deși Tribunalul Bacău a înțeles să inițieze demersul de față, aceasta nu a justificat, în concret, în ce constă dificultatea de aplicare a dispozițiilor legale anterior menționate, neargumentând caracterul îndoielnic, neclar ori susceptibil de mai multe interpretări al acestora, limitându-se, așa cum s-a arătat, la reluarea unor considerații ale părții. ... 90. De altfel, distinct de împrejurarea că din încheierea instanței de trimitere lipsește orice argument referitor la ambiguitatea, neclaritatea
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
evidentă a acestora în aplicarea textului legal. ... 93. Prin urmare, instanța de trimitere dispune de suficiente repere de analiză care să îi îngăduie interpretarea corectă a chestiunii de drept care face obiectul sesizării, nefiind vorba, în mod real, de dispoziții neclare sau incomplete care să reprezinte un veritabil obstacol pentru judecătorii căii de atac. ... 94. Or, în absența unei reale dificultăți a chestiunii de drept, prin întrebarea formulată se urmărește, practic, determinarea modalității de aplicare, în cauză, a dispozițiilor legale relevante
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]