15,934 matches
-
legătură cu cei cu coadă. Vorbele tatălui său au avut darul să-l deconecteze pe Valerică de la starea de teamă și melancolie dureroasă și cum acesta nu putea rămâne deconectat, a măturat cu privirea de aproape și până departe, priveliști necunoscute. Pe stânga, drumul era mărginit de o pădure Încă verde, tânără sau Întinerită, pentru că era mai deasă și mai joasă ca pădurea de la Poiană, acolo unde sufletul său Încă va mai cutreiera aproape zilnic. Când Victor a coborât un pic
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În parte, iar fetelor mai frumușele le ținea frunza cu mâna sa, cu care-o Înconjura pe după umeri și pe după mijloc. Fata preocupată să Învețe, nici nu simțea când mâna „profesorului” aluneca așa ca din Întâmplare, atingând În treacăt ținuturi necunoscute și complet nepermise. După o selecție riguroasă, Va a ajuns șeful unei fanfare bunuțe, știau cântecele și intrările, „țâganii” cântau după principiul șoferului, „Nu vezi sau nu știi, nu te bagi!”. Casa Maricuței era ea mică, dar În spatele ei se
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
șoptit sacadat: -Prostule, facem... facem ... prostii frumoase, na, acu’ ai Înțeles?! Băiatul a spus, tot În șoaptă, un „da” complet neconvingător. A trecut la locul său, de cealaltă parte și fata Îl surprindea adesea trăgând cu ochiul spre același punct necunoscut. Apoi, ușor-ușor fata a intrat Într-un joc pe care fetele Îl perfecționează mereu și-l aplică ori de câte ori au chef, și-a tras câte un piculeț marginea de jos a rochiței peste un genunchi, ochii lui Va creșteau și străluceau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și cunoscuți... Iată însă că de curând a fost pus în circulație și adjectivul „doclinian“, de la Octavian Doclin, un poet cu o operă modestă, din județul Caraș-Severin. Încercarea de a acredita acest termen o face Doru Timofte, un autor aproape necunoscut, care de curând a scris o carte întreagă despre Octavian Doclin și a găsit și o editură dispusă să o publice (Apologia lui Esau, eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Marineasa, Timișoara, 2001). Adjectivarea numelui unui poet fără mare valoare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
rămîn împietriți, doar Pantelimon rîde nestăpînit: El a fost! N-am nici un dubiu! Băi, te fac fotbalist! Gînduri alandala Părăsesc locul de muncă la orele 14 și, profitînd că este vineri (duminică votăm) și mă las dus într-un loc necunoscut mie și cred că și domniilor voastre. Mașina aleargă pe lîngă Motel, taie pădurea în lat și la ieșirea din satul Poieni o apucă spre stînga pe un drumeag forestier. Pădurea își arată coloristica fascinantă de toamnă și încep a visa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
drumul de întoarcere, zdruncinat ca laptele cînd i se scoate untul, gîndeam în frînturi scurte despre "ce este lumea aceasta și care este rostul ei pe pămînt". Eram într-o campanie atipică, cu o arie vastă și în mare parte necunoscută. Față de campaniile pe care le-am dus pînă acum aceasta este cea mai dificilă și cu rezultate imprevizibile, mă plîng amicului meu. Nu prea cred, îmi spune amicul care se transformase în umbra mea. Orașele dau tonul și acolo stăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
curajoși atacau muntele pe acea potecă și se opreau la fîntîna lui Gavril să bea puțină apă și chiar vărsau apa minerală din recipientele lor ca s-o înlocuiască cu ceva mai bun. Aneta se bucura mult de acești oaspeți necunoscuți și insista să se mai răcorească un pic. Dacă șervetul era folosit, avea grijă să-l schimbe imediat. Cei de la Ocolul Silvic au angajat-o în locul lui Gavril din omenie, dar au constatat că Aneta făcea o treabă la fel de bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dealuri masive și se contorsionează în curbe care pun la încercare șoferii. Pămîntul este mănos și compensează lucrările, invariabil tîrzii, de calitate îndoielnică, pe care visătorii oameni ai locurilor se învrednicesc să le facă. Sub pădure la Guranda un gospodar necunoscut a făcut o fîntînă cu roată și acoperiș, cum doar pe la sfintele mănăstiri mai vezi. Apa era rece ca gheața, curată și, culmea, fără nitriți, fosfați și alte otrăvuri folosite în agricultură. Pe o latură, scrisă în creion, era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a regretat arderea nimicului. Jertfelnicul gol sfida iluziile sfinților, vițelul gras tropăia stingher deasupra cenușii. În ziua a șaptea, ostenit de atâta căutare, cu fața în cenușa iconostasului, Petru și-a împăturit viața ca pe o scrisoare (veștile către destinatari necunoscuți motivau obscuritățile): Dragii mei, aflați despre mine că în ultimii 33 de ani m-am cules din toate cele care mi-au găzduit absența. (Posibil, după ce veți citi aceste rânduri, le veți înapoia expeditorului pe motive de incompatibilitate.) Dacă totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
13. Era îngerul său albastru. Cămașa albastră cu mânecuțe suflecate marea împăturită la țărm, sarafanul albastru aripi pătate cu zbor, bentița albastră o fâșie de cer peste codițele blonde, ochii albaștrii zâmbetul umplea fântânile, mâinile albastre stelele, după o hartă necunoscută, întregeau îmbrățișările, picioarele albastre pe aleile parcului, sfinții și-au scuturat așternutul. Era îngerul primei zile, abia pe seară Dumnezeu s-a gândit să facă pământul. El, un copil uscățiv, mărunt, ochi căprui, păr negru, creț, sprâncene stufoase, împreunate, obraji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
părinte! Astăzi este ultima mea zi din moarte, 18 ani m-a îngăduit Dumnezeu lumii, 18 ani m-a abandonat în afara ei. A înjumătățit Mântuitorul paharul preaplin, ceea ce nu am primit avea gustul însetărilor setea, precum o absență de mamă necunoscută. De mâine, nu voi mai fi strigată pe nume și nici după urmă sau după păcat nu o să mă identifice cerul. De mâine, timpul meu se va șterge precum amprenta desenată cu cretă pe asfalt. Știu, cărțile tale așezate cuminți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să intre, fără mască, pe orice scenă politică, indiferent de timp și de loc. Cărțile testamentare ale bizantinilor, concepute strict pentru uzul urmașilor în linie ereditară, precum Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon, par să-i fi rămas necunoscute. De asemenea, și scrierea lui Pseudo Isocrate, Sfaturi către Demonik venită din antichitatea greacă. Nu același lucru se poate spune despre De administrando imperio a lui Constantin Porfirogenetul, o carte aproape în întregime dedicată interesat doar tacticii militare de apărare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
noi, pe care i-ar putea avea, procedînd astfel aproape la fel ca niște iscusiți muzicieni, care preferă să cînte la instrumente cărora le cunosc și părțile bune și părțile rele, decît la unele noi, a căror capacitate le este necunoscută. CAPITOLUL XXIII [Cum trebuie să te ferești de lingușitori] Nu este carte de morală sau de istorie în care să nu fie dur sancționată slăbiciunea principilor în privința lingușirilor; vrem ca regii să iubească adevărul, vrem ca urechile lor să se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ar fi putut probabil să numere două sau trei milioane de "nativi" în plus pe la 1930... Apoi a survenit marea criză internațională din 1929. Aceasta a provocat o destabilizare (creșterea șomajului de o amploare și de o durată până atunci necunoscute) care s-a prelungit până în 1940 și s-a combinat cu noile amenințări ale războiului, scufundând populația, ceea ce e ușor de înțeles, într-un profund pesimism: ea a devenit malthusianistă, în sensul curent al termenului, cu alte cuvinte anti-natalistă. "Criza
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nemînjit de ulei. S-a răstit la noi: — Mă! CÎnd vă văd și pă voi aci, Îmi vine să mă omor mai iute! Împrăștiați vă, dracului, odată! Glasul lui a fost urmat de altele mai lătrătoare și de cîteva mutre necunoscute, cu șepci de oraș, ieșite din dosul morii. Înainte de a strînge din dinți de indignare, ne-am risipit și ne-am ascuns pe unde-am nimerit ca să nu ni se audă suspinul. Ne-am pierdut pe rîturi, pe sub răchițile Văii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dacă În locul ei ar fi fost, tot așa, sclipitor și de aramă, dar Încă mai Înalt, un bărbat, nu s-ar fi ținut nenorocul de ei. Că lucru știut este că, atunci cînd pășești pentru Întîia oară Într-un loc necunoscut, bine-i să-ți iasă Înainte un om, nu o muiere. În așa-zisa temniță, au mai fost ținuți o noapte. — Unde ne-ai adus, nană dragă, se văicăreau din cealaltă Încăpere ceasornicarii, ce-ai făcut cu noi? — Io v-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de Înger! Mă mai Întrerupsese de cîteva ori, rugîndu-mă să reiau explicațiile. Exclama uimită din cînd În cînd. — Să nu vrei să vii tu În Germania și să scrii toate astea acolo?... Te-ar asculta toată lumea, sînt chestii ciudate și necunoscute! — Acolo cred că au fost spuse demult. Au centre de cercetare În ambele Germanii, un institut de studii superioare la Marburg, o bibliotecă braille uriașă la Leipzig, au investigat și ochii, și creierul de la un capăt la altul. Se știe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cuvînt coerent, acte asupra lui nu s-au găsit, iar de la ofițerii trupei, sătenii nu-i reținuseră numele. L-au Îngropat În locul În care Își dăduse sufletul, adică În curtea bisericii, așezîndu-i casca pe cruce. Încă un mormînt al eroului necunoscut, poate ultimul din campania de eliberare a Ardealului. Ei bine, lîngă mormîntul acestui necunoscut, trecînd razant cu casca lui de soldat, la miezul nopții de 5 spre 6 august 1953, a căzut o lumină mare. — Ce-a fost asta? tresări
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a scoate ea pîinea, că omul tocmai se gătea s-o pornească la coasă. Plăcintele aburinde stăteau așezate una peste alta Într-un vas Încăpător de lut. CÎnd să iasă În curte, iaca, dă să intre o cățea mare, albă, necunoscută. — Numa’ ce o văd, nană dragă, că deschide gura și o aud grăind: Bună demineața, nană! Hie-ți milă și dă-mi și mie o plăcintă că tare-s flămîndă! — Doamne, Măicuță Sfîntă! făcu fata Nodului. Așa strigase la ceasul Întîmplării
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-i tragă de limbă și să-i prindă cu vreo vorbă proastă despre țar și Împărăție. Bănuiala s-a răspîndit și rușii nu s-au mai arătat la fel de prietenoși cu dînsul. Îi puneau Întrebări ciudate despre zăpadă și despre jivine necunoscute ori despre unele pe care chiar ei i le arătaseră pentru Întîia oară. Nu știa ce să le răspundă, iar ei păreau că nu-l cred că nu știe. Ba i-au luat și robota de curier și i-au
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
apocrifelor populare (denumirea aceasta nu acoperă tot spectrul, dar mi se pare cea mai adecvată pentru dezamorsarea falselor tensiuni) seamănă cu rețeta de fabricație a „ciorbei de bolovan” descrisă de Vasile Voiculescu într-una dintre prozele sale moralizatoare: uneori, autorul, necunoscut, pleacă de la un amănunt intrigant, alteori, de la o lacună provocatoare și, pe parcursul textului său, încearcă să explice narativ amănuntul ori să umple lacuna respectivă. Așa au luat naștere capodopere precum Apocalipsa lui Pavel, Protoevanghelia lui Iacob sau Evanghelia lui Nicodim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
îi întâmpină o lumină extrem de puternică; Abraham se simte sfârșit, părăsit de vlagă. În interiorul acestei lumini se află o mulțime de figuri cu chip omenesc, modificându-și însă necontenit forma și aspectul, închinându-se și cântând într-o limbă total necunoscută. Apoi, un foc înaintează către ei. Iar din foc țâșnește un glas „asemenea glasului unui noian de ape, asemenea glasului mării în furtună” (XVII, 2). Abraham vrea să facă proskynesis (să se arunce la pământ în semn de salut respectuos
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
singură. Eu știu unde e și de aceea am venit." "Mă dau bătut, nu știu cine ești, lasă-mă să te ating", zise copilul și-i căută mâna. Și atunci străinul se aplecă, îl luă în brațe și copilul simți un miros necunoscut: miros de soare, de clopoței albaștri, de trandafiri de dulceață, de levănțică și gutui coapte de la bunica, de zăpadă proaspătă și de țurțuri strașnic de buni și-și spuse că numai un cioban tare frumos putea să miroase așa. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
În <Luceafărulă lui Eminescu reflectarea celor spuse de mine. Eu nu m-am gândit să fac filozofie sau poezie, ci doar să mi exprim o scuză pentru că nu l-am numit pe cel de al treilea erou”... ― Care-i eroul necunoscut? Îl bănuiești? ― Cu Îngăduința dumneavoastră, aș Îndrăzni să afirm că ați făcut atâția ani de război și... ― Câți nu au făcut războiul de la capăt la sfârșit și nu au ajuns eroi? ― Da. Dar dumneavoastră ați salvat atâtea vieți și pentru
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Această „Enciclopedie” a sufletului omenesc ar avea valoare dacă ar cuprinde trăirile omenești - În condițiile amintite de tine - numai dacă ar fi culese de la vlădică până la opincă... Atunci am avea În față o lume nouă. O lume nebănuită. O lume necunoscută. O lume care ar clipi des din cauza luminii prea puternice pentru ea... Și dacă am reveni la realitate, am constata că aseară, la „Hanul cercetașului”, s-a scris deja Începutul acestei „Enciclopedii”. ― Da, domnule profesor. S-a scris doar... prima
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]