5,468 matches
-
poveste) Cred că o cunoașteți cu toții, pentru că a încercat mereu să vă fie aproape. Nu este cunoscută de lume ca o vedetă deoarece a trăit toată viața pentru cei pe care i-a iubit. Asta nu înseamână că dacă un necunoscut întâlnit în drumul vieții ei, a avut nevoie nu l-a ajutat. Iubește mult oamenii, dar mai presus de ei natura pe care o asociază cu,, Cel de sus,,. Vorbește adesea cu pomii ,cu florile, cu firul de iarbă, cu
FATA CU SUFLET DE AUR de SILVIA KATZ în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364778_a_366107]
-
pungași Ce țin lumea-n colivie, O mână de actorași Manevrați de o regie De demenți bătrâni și grași... Ce vă țin în sărăcie Să le fiți, români, codași, Carne tunurilor vie, Planetarii cercetași Ce muri-vor în urgie, Bravi necunoscuți ostași Lăsând lumea-n veci pustie Ca pe un tărâm incaș Cotropit cu barbarie De un Dumnezeu iabraș Lăcomit la avuție... Avuție face-le-aș Și mormânt dintr-o cutie! Cui te las și cui mă lași Mamă sfântă Românie
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
pe care îl știm toți de când ne naștem pe acest pământ, fiind și singura noastră certitudine. Toată viața însă așa ne-a fost dat ca să nu ne gândim deloc la moarte, chiar dacă viața este o luptă de unul singur cu necunoscutul pentru a amâna Moartea. Până la urmă toți părăsim arena pentru că toți pierdem această luptă. Suntem învinși toți pe acest pământ, dar nu toți dezonorați. Nu sunt dezonorați dintre noi cei care au încercat să-și facă datoria. Aceste rânduri dovedesc
LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349491_a_350820]
-
-aș fi putut-o, celor dragi face. Pentru că mereu și mereu îmi ofer doar ce-mi place. Iartă-mă, pentru viața veșnică ce de la naștere mi-ai oferit Pentru nesăbuința că eu că un om mereu Ți-am greșit, Pentru necunoscutul în care să pășesc nu am îndrăznit Pentru tot ce-aș fi putut iubi și nu am iubit, Pentru cărțile bune pe care-aș fi putut să le citesc, să le scriu Pentru că nu am forță să lupt ca să fiu
RUGĂCIUNE DE IERTARE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349548_a_350877]
-
erau ticsite cu lipoveni, oamenii deltei. Unul din noi păzea bagajele, pe teugă[vi], la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă[vii]vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în apa tulbure a brațului, ne și imaginam ce locuri bune de pescuit se găseau
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
devreme, întotdeauna este prea târziu. • Eu pun lucrurile la loc, dar de fiecare dată în alt loc... • Sunt de acord că nu esti vinovat, dar măcar simte-te și cere-ți scuze (Vlad Nicolau). • Când eram tânăr mă temeam de necunoscut... Acum, mă tem de necunoscuți. • Ți-e milă de dracu'?! Îl porți în traistă (aproape folclor). • Napoleon a pierdut campania din Rusia pentru că nu s-a uitat la știrile și buletinul meteorologic de la televizor. LOZINCI • Un om a disprețuit inteligența
PROBA ORALĂ & LOZINCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349694_a_351023]
-
Eu pun lucrurile la loc, dar de fiecare dată în alt loc... • Sunt de acord că nu esti vinovat, dar măcar simte-te și cere-ți scuze (Vlad Nicolau). • Când eram tânăr mă temeam de necunoscut... Acum, mă tem de necunoscuți. • Ți-e milă de dracu'?! Îl porți în traistă (aproape folclor). • Napoleon a pierdut campania din Rusia pentru că nu s-a uitat la știrile și buletinul meteorologic de la televizor. LOZINCI • Un om a disprețuit inteligența... Și atunci, ea l-a
PROBA ORALĂ & LOZINCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349694_a_351023]
-
răspuns. "Aha... Mulțumesc...", am îngăimat în timp ce-i priveam cicatricea de pe obrazul stâng. Apoi m-am făcut nevăzut printre aleile parcului. Am alergat într-un suflet către eternul loc de întâlnire. Poate că nu m-aș fi îndreptat într-acolo dacă necunoscutul nu mi-ar fi indicat o oră atât de apropiată. Teoretic, mă aflam în cea de-a doua zi după ce avusese loc atentatul asupra fetei (cel al cărui martor fusesem inițial), dar, practic, numai Dumnezeu mai putea ști când și
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
vioară ei fermecata, își făcea numărul... Nu. N-am s-o întreb. Voi strică totul cu întrebările mele. Poate că și ea știe că e un joc... Dar unul care nu se poate hrăni decât din mister. Din magie a necunoscutului. Din taină nepătrunsa. La ce mi-ar folosi să știu adevărul? Aș proceda întocmai cu cei care se îneacă în bogățiile pământești, atât de efemere, încercând să se convingă că le aparțin... Că nu le vor pierde niciodată. A umplut
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
tremură-n priviri, Când farmecul iubirilor mai arde în simțiri? Sunt răbufniri ce-am adunat și stăruie în gânduri, Din clipele ce au plecat, lăsând aceste rânduri. Când ochi în lume am făcut, priveam atent în jur, Atras mult de necunoscut și-al steleleor contur. Mă învăța cu glas duios mămuca, să iubesc, Îmi arăta tot ce-i frumos și e. . . dumnezeiesc! Pe rând, cu ea am descifrat întâiul Alfabet, Sădind în sufletu-mi curat vibrații de poet Mi-a spus
ROUA AMINTIRILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350390_a_351719]
-
se știau din vedere. Dacă intrai o odată sau de două ori în COBRA, era imposibil să nu fii cunoscut sau știut de ceilalți care frecventau discoteca în fiecare seară. Arabul avea întodeauna grijă de acest lucru. Când apărea vreun necunoscut, imediat se apropia și se împrietenea cu el. Îi vorbea frumos și cu veselia sa dezinvoltă, într-o oră-două afla și cum o cheamă pe mama lui, dacă voia. De aceea se știa cine cu cine este prieten și se
PARTEA A TREIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350378_a_351707]
-
plecarea lui Mircea la Galați pentru a participa la examenele de corigență, Săndica rămasă singură trebuia să ia o hotărâre. Pleacă și își întemeiază o familie cu omul care i-a cucerit inima și încrederea, sau rămâne la țară în necunoscut și incertitudine? Desigur că odată ce se va hotărî să rămână la țară, Mircea nu o va mai aștepta și nici la cariera și viața de oraș nu va renunța pentru ca ea să-și vadă în continuare de junincile elvețiene. Era
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349133_a_350462]
-
în est. Confuzia între instituțiile UE, decalajul de democrație, faptul ca Parlamentul European nu are atribuții similare cu el național (până nu va exista o națiune europeană) sunt atotprezente. Greu de spus, cât este o formă subtilă de rezistență în fața necunoscutului, a eternului hegemon și cât e propagandă antioccidentală motivată religios. În ciuda tuturora, România a făcut în anii de apartenență la Europa un salt înainte remarcabil. Moldova merge pe aceiași cale. O reunificare într-o Europa Unită, care depășește Marea Schisma
ROMÂNIA ŞI MOLDOVA ÎN EUROPA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349186_a_350515]
-
Mistral și spiritul Mediteranei (1964) Dante și universul spiritual medieval (1964) Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală (1966) Civilizația română sătească. I - Forme și funcțiuni, II - Forme și valori (1969) Popas în grădina neumblată (poeme în proză, 1971) Lumini în necunoscut (poeme în proză, 1971) Destinul civilizației. I - Dialectica spiritului modern (1974) Sociologia - știință concretă și experimentală (1974) Legenda trandafirului alb (sau Un om caută pe celălalt, roman, 1975) Meditații. Note pentru o filosofie inactuală (1975) Cultură și educație. În lumina
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
era deschisă. Madame Mia le-a luat și i le-a adus Nonei. Știa că ești la petrecere. - Adineauri?, am întrebat, cu vocea gâtuită de emoție, căci eu uitasem cheile, cu mult înainte. Asta însemna că după ce îmi lăsase sandalele, necunoscutul ce pătrunsese în casă, a dus cheile înapoi. Adineauri?, am repetat eu, nedumerită. - Da. Îmi cer iertare că am intrat, dar... - Dar nu-i nimic, l-am întrerupt, bucuroasă să văd un chip ce avea pentru mine o familiaritate neutră
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
patrimoniul statului! - N-aveți grijă! Va ajunge la loc sigur în deplină siguranță!- îi asigură Prințișor. Și într-adevăr într-o noapte întunecată când nori fioroși se rostogoleau peste dealuri, iar fulgerele spintecau întunericul anunțând furtună, se treziră cu un necunoscut bătând insistent la poartă. - Au venit comuniștii! - exclamă disperat Paul. - Ăștia ne omoară că n-am semnat hârtia! - se sperie Margareta. - Fiți pe pace! - interveni calm Prințișor. Cunosc acest semnal. Bunicul meu a venit să ia caleașca de aur și
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
știe, poatede la fumul de țigară ce învăluia ca într-un nor de ceață siluetele celor din jur. Dumitru Sinu ridică privirea și la fel de mirat ca și prietenii săi, așteaptă ca străinul să le spună ceva: Vorbiți italiana? - a întrebat necunoscutul, care se pare că-i auzise vorbind și i se păruse că dialogau în italiană. „Da!” - răspunse nea Mitică pentru că învățase destul de bine această limbă de la italienii cu care lucra de o bună bucata de vreme. Află astfel că insul
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
sulfetul aud Aud și vânt Aud și soare, Aud și nori Ausi și ploi, Aud copiii Aud și plâns, Aud cu sufletul atât de mult Aud și înălțare Aud și rătăcire Aud și arta Și blestem Aud divine rugăciuni Aud necunoscutul Și mă tem Aud și coruri Aud și îngeri Aud și șoapte Aud și stelele în noapte Atât de mult, atât de mult Atât de mult cu ochii văd Văd peisaje Văd și cerul Ce lumea mângâie cu norul Văd
ATAT DE MULT de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349276_a_350605]
-
sunt: Biserica ortodoxă greacă Sf. Arh. Gavriil - situată în apropierea izvorului Buna Vestire care a fost construită în anul 1750 pe ruinele celei mai vechi biserici. Minunatul ei iconostas a fost dăruit în anul 1767 de un negustor grec, rămas necunoscut. Biserica - Sinagogă a greco - catolicilor a fost înălțată pe ruinele unei clădiri din perioada romană. Se consideră că aceste ruine aparțin sinagogii nazarinene din epoca lui Hristos. Biserica Catolică a Bunei - Vestiri a Maicii Domnului a fost construită pe locul
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
și schimbă, nimic nu rămâne vreodată la fel. În acest sens intervine imaginația coregrafilor, dar și a dansatorilor. Unii nu acceptă, nu se simt în siguranță decât dacă lucrurile rămân așa cum sunt, schimbarea le produce teamă, pentru că deschide ușa spre necunoscut. Artiștii însă sunt oameni creativi, sclipitori, cărora le vin idei noi în minte și mai sunt plini de curaj. Pentru originalitatea spectacolului și performanța dansatorilor care este de necontestat, merită felicitări Compania și Directorului Festivalului - Jodee Nimerichter. Referință Bibliografică: PILOBOLUS
2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349324_a_350653]
-
îi va aduce pe bunici, toate acestea până în ora zece seara. Era stabilit ca ceilalți invitații să sosească la ora douăzeci și unu treizeci, să aibă timp să socializeze între ei, să se cunoască, pentru a dispărea stânjeneala dintr-un grup de necunoscuți. Cris, în afara lui Marian și Andrei și-a mai invitat câțiva prieteni și colege mai apropiate sufletește. Cum nu știa fiecare cu cine va veni la banchet, era și el curios cum va arăta grupul său de petrecăreți. A vizitat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
face așa cum suntem obișnuiți cu aceste scene în filmele de duzină care ne-au invadat viața, ci printr-un dificil proces de asumare a responsabilităților, în primul rând de cei doi soți, doi evrei puși în fața unei realități brutale, niște necunoscuți în fond cărora li se adresează fata și care, de bună voie, își iau o uriașă răspundere înfruntând riscurile deloc de neglijat ale unei posibile răzbunări din partea șatrei. Apoi, prin intervenția unui rabin, om înțelept și bun cunoscător al modului
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
sinistre ale animalelor sălbatice răzbat din dosul copacilor și se pierd în depărtări. Alteori liniștea este sfâșiată de țipetele stridente ale păsărilor răpitoare ce țâșnesc speriate din tufișuri. Această atmosferă ciudată creează confuzie în mintea tinerilor împletită cu frica de necunoscut. Pulsul li se acceleră inima părea că vrea să spargă cutia toracică. Se deplasează fără nici o orientare în această junglă, iscodiți de ochii fioroși ai fiarelor sălbatice sau se feresc de șerpii care se preling pe ramurile stejarilor și de
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
că poezia de cea mai profundă spiritualitate românească s-a născut în închisoare și credem că și alte opere importante au fost fructul meditației din această perioadă de grele suferințe a multor spirite alese ale poporului român. Născut ca un necunoscut, venit parcă din negura istoriei, cenzurat înainte de a se stinge, ignorat dar indispensabil culturii și teologiei românești, Nichifor Crainic își așteaptă încă o imparțială judecare, contribuția sa la fenomenul neopatristic ce lua naștere în sânul revistei ”Gândirea” și strălucea prin
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
îmbrățișării E timpul arcuitelor-străvezii-albastre- zbateri din ziua bucuriei. Fără formă dar cu fond, fără chemare dar cu sosire, fără mal, doar o continuă curgere într-o clipocitoare, totală detașare, a mea de mine, a ta de tine, într-un nou necunoscut viețuirii noastre, crâmpei de dragoste-fluture, libertății totală ofrandă dincolo de orice dogmă sau definire! Referință Bibliografică: Vară / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1279, Anul IV, 02 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate
VARĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349777_a_351106]