1,441 matches
-
În socotelile scelerate ale acestei femei, de viitor moștenitor unic al unei averi impo zante a lui taică-său, om de condei și de cultură, cum l-am prețuit și cultivat acum patru zeci de ani, dar și de afaceri necurate, cum l-am descoperit și urmărit mai târziu; ispă șind astăzi, greu de tot, calculele lui politice cu „mize“, puse, doar doar, când pe roșu și când pe verde, ca să le piardă la urmă pe toate. Uimit din prima zi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
auzite. Ne învață Biserica să cinstim pe Dumnezeu, să nu blestemăm, să mergem la sf. Liturghie în zi de duminică și sărbătoare? Să mergem! Ne învață să nu luăm numele Lui în zadar, să nu suduim, să nu facem fapte necurate? Să nu facem! Ne învață să ne împărtășim de Paști, să-i plătim simbria și celelalte datorii după legi și obiceiuri? Să le plătim! După cum vedeți cuvântul “îndeplinire” pretinde cam mult, dar trebuie să facem și acestea dacă vrem să
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
putut să improvizeze ceva atît de măreț și zadarnic cum este o piramidă. Pe ea s-ar putea săpa ambele inscripții de la Delfi, de pe frontonul templului, „Cunoaște-te pe tine Însuți”, și de deasupra porții de intrare, „Cel cu mîinile necurate să nu se apropie. Departe de aici”. Dealtfel, a doua poruncă e condiția celei dintîi. Și putem trece peste faptul că acum piramidele sînt goale. Nici o altă iluzie mai rezistentă la decepții n-a creat deșertul. Celelalte dansează scurtă vreme
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
în care se folosea dicteul automat, desi scrierea ar presupune și neutralitatea artistului, consemnarea obiectivă. Actul creației este resimțit că similar celui opus sacralizării, drumul spre cititor stând sub pecetea întunericului:,,(...) spuse de mai mulți, auzite de mine, împrăștiate de necuratul.” Cuvântul este resimțit că un gunoi, forma de pedepsire a greșelilor umane. Forță elementelor lexicale este năprasnica, violența:,, Cuvintele erau plesnete de bici, disprețul și frica aveau mirosul cămășilor și izmenelor purtate fără întrerupere trei și patru săptămâni.” Incipitul românului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
-lea eroul este sfătuit să se ferească de cei trei „oameni cu barba roșie, că nu-i lucru curat” ; până la urmă, aceștia se dovedesc a fi trei draci. Și pentru românii din Transilvania „omul roș” este „cel mai periculos duh necurat” <endnote id="(56, p. 121)"/>. „Oamenii cei Însemnați [...], cu barba roșie ca para focului, sunt foarte răi la inimă și primejdioși” sau „Oamenii cu părul roșu sunt răi”, sună credințe populare atestate În Moldova și Bucovina <endnote id="(34, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aveau părul și barba roșii și/sau pistrui pe față. Se credea că aceștia „sunt evrei” sau că „se trag din ei” ori că „au Însu șirile lor”. „Oamenii roșii” sau „cei cu părul roș” sunt „oameni Însem nați”, „răi”, „necurați sau diavoli”, „primejdioși”, „vicleni”, „abrași” sau „răi la piez” (aducători de ghinion), „cari de obiceiu deoache lumea” <endnote id="(32, pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(554, vezi ilustrații)"/>. Explicația realistă „Murdăria nu este consecvența sărăciei - scria Într-o «cărticică populară», Ruhălă și Mesia, din 1858 -, ci un vițiu propriu al poporului evreesc. Românul nu se Înșală când caracterizează pe evreu cu epitetul : Jidov necurat” <endnote id="(3, p. 20)"/>. Soluției „rasiste” i s-a opus alta, așa-zis „realistă”. Au fost savanți, inclusiv evrei, care au susținut teoria conform căreia viața de mizerie dusă de majoritatea populației evreiești În ultimele secole, precum și condițiile igienice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="cf. 363, p. 168"/>), Mihail Kogălniceanu În 1844 („bordeie acoperite cu paie, nevăruite, locuite de un roi de jidani stremțuroși” ; <endnote id="cf. 501, p. 59"/>), Dimitrie Bolintineanu În 1857 („Ne duserăm la un birt [evreiesc] ținut de acești necurați oameni, dar Îndată ce intrarăm În casa lor, furăm nevoiți a ieși, atât era aerul de stricat ; hotărârăm să dormim În trăsură” ; <endnote id="cf. 276, p. 122"/>) și Calistrat Hogaș la Începutul secolului XX : „Când pășirăm pragul [crâșmei evreului Avrum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Igienă a Primăriei București, semnala alarmat condițiile precare de locuit ale multor evrei În zona comercială a orașului, mai ales În hanuri : „Hanul Golescu are 122 de camere, ocupate de 118 familii cu 590 suflete, În majoritate săraci și necurați” <endnote id="(488, p. 60)"/>. Dar problema murdăriei „evreului real” și a mirosului neplăcut al acestuia trebuie pusă mai nuanțat. La argumentele ce confirmă starea de mizerie și de murdărie În care trăiau evreii din centrul și estul Europei pot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regulat În fiecare zi să se spele” <endnote id="(585, p. 255)"/>. „Dimineața, copilul [evreu] trebuie să-și spele mâinile - se spune Într-un roman al polonezului Julian Ursyn Niemcewicz (1758-1841) -, dar nu de dragul curățeniei, ci pentru a alunga duhurile necurate care, În timpul nopții, s-au așezat pe unghiile sale” <endnote id="(682, p. 55)"/>. Vorbind despre respectarea normelor de igienă rituală, despre tradiția „spălării cu Îmbăiare” În baia rituală, Pravila lui Matei Basarab (1640) consemnează starea de sănătate a evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În epocile posttraumatice, după mari expulzări sau pogromuri. În acest sens, sunt interesante cronicile ebraice scrise imediat după sălbaticele masacre Înfăptuite În centrul Europei În timpul primei cruciade, din 1096. Termenul „biserică” era desemnat prin sintagme precum „casa impurității” sau „loc necurat”, „creștinii” erau numiți „necircumcișii impuri”, iar verbul „a boteza” era redat prin „a murdări” sau „a stropi cu apă murdară” <endnote id="(455, I, pp. 84 și 281)"/>. Zicala poloneză „Îi este frică de apă ca unui evreu” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
botezați, nefiind deci „curățați” de apa baptismală și fiind stăpâniți de Diavol, evreii erau „păgâni”, deci o „liftă spurcată” <endnote id="(3, p. 14)"/> sau „jivine spurcate” <endnote id="(29, p. 7)"/>. La români, Diavolul era numit Necuratul sau „Diavole necurate și spurcate [...], cu rea Împuțiciune” ( Într-un blestem din 1794 ; <endnote id="cf. 679, p. 147"/>). Evreii erau „jidovi necurați” (ca Într-un manuscris românesc din secolul al XVII-lea ; <endnote id="cf. 19, II, p. 112"/>) și, ca atare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(3, p. 14)"/> sau „jivine spurcate” <endnote id="(29, p. 7)"/>. La români, Diavolul era numit Necuratul sau „Diavole necurate și spurcate [...], cu rea Împuțiciune” ( Într-un blestem din 1794 ; <endnote id="cf. 679, p. 147"/>). Evreii erau „jidovi necurați” (ca Într-un manuscris românesc din secolul al XVII-lea ; <endnote id="cf. 19, II, p. 112"/>) și, ca atare, miroseau urât. Evident, pentru mentalul creștin, apa din cristelniță elimină mirosurile evreului convertit. Și la țiganii din Transilvania există credința
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teologică a jucat În astfel de cazuri un rol important. Și eroii mitologiei grecești, „păgâni” fiind, au fost supuși unei valorizări negative asemănătoare. De pildă, Într-o versiune românească a Romanului Troiei (din 1766) se vorbește despre „spurcata Elena” și „necuratul Paris” <endnote id="(19, II, p. 409)"/>. Comentând În 1939 acest text, Mircea Eliade era surprins de „cât de mult se schimbă viziunea lumii și valorificarea vieții de la o cultură la alta” : „Tot ceea ce glorifica vechea Eladă - eroicul, destinul, frumusețea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
suna tranșant : „Nici un ac de la jidani”. Se pare că formula a fost preluată dintr-o poezie atribuită lui Ion Creangă, În care autorul Îi Îndemna pe oameni să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași) În 1937, Tit Simedrea (episcop de Hotin și viitor mitropolit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
economiile lor. Ei au valorificat câteva produse naționale. [...] Evreii acestei țări au moravuri deosebite, care Îi deosebesc de toți ceilalți evrei din Turcia și restul lumii. Lăcomia lor nu este atât de urâtă, nu sunt atât de pișicheri, atât de necurați și nu sunt atât de Înjurați ca În altă parte. Se pare că vecinătatea Poloniei le dă această emulație de bună purtare, care contribuie la buna lor stare În amândouă provinciile” <endnote id="(210)"/>. Cam În același spirit pozitiv va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi existat o asemenea legendă, n-ar fi ratat ocazia să o menționeze. În 1832, chiar În Regulamentul Organic al Moldovei, cârciumarilor evrei le erau impuse restricții la comercializarea vinului, pe motiv că aceștia „ar avea adeseaori un vin necurat sau stricat” și că, „prin darea orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
avea adeseaori un vin necurat sau stricat” și că, „prin darea orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii și mâncării „cușer” ca fiind ceva tenebros și spurcat. Într-un act din 1837, de pildă, se spunea că moldovenii din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că, „prin darea orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii și mâncării „cușer” ca fiind ceva tenebros și spurcat. Într-un act din 1837, de pildă, se spunea că moldovenii din Fălticeni „cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar au amplificat supersti țiile În discuție. Alte credințe populare românești (destul de confuze) susțin că solomonarii care intră În „școala de solomonărie” ies cu unul mai puțin. „Dintre ei, unul totdeauna piere acolo” ; acesta „dispare”, pentru că „Îl duce duhul cel necurat” <endnote id=" (35, p. 145)"/>. Astfel de eresuri au fost comutate și pe seama evreilor, asociindu-se (sau identificându-se) „jidovii” cu „solomonarii”, „sinagoga” (adesea numită În idiș shul = „școală” ; <endnote id="vezi 628"/>) cu „școala solomonarilor”, iar „sărbătoarea colibelor” (Sukot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
l-au prins, l-au pus să le binecuvânteze sinagoga („casa În care se Închinau jidovii”), dar Sfântul Gheorghe a sfințit-o cu „cădelnița pe care i-a dat-o Dumnezeu din cer”, astfel că au fost alungate toate „duhurile necurate” care zăceau În ulcelele Înșirate pe pereții templului. „Jidovii, văzând aceasta, se sfătuiră de ce moarte să moară Sf. Gheorghe. Și În urmă se hotărâră : să fie legat cu picioarele de picioarele dinapoi ale unui cal sălbatic, și apoi să dea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legendă similară, doar că, În locul miraculoasei icoane a Sfântului Gheorghe din cetatea siriană Ramel, apare miraculoasa „biserică a Sf. Gheorghe de la Ramlah”. „Nici un sarazin nu profanase biserica”, pentru că avea „putere magică” și toți mahomedanii care intrau În ea cu gânduri necurate „erau loviți de orbire”. Până la urmă, zic cronicile, biserica din orașul sirian Ramlah ar fi fost distrusă de sarazini, „asemenea multor alte biserici ale sfinților” <endnote id="(93, pp. 131-133)"/>. Frescele bisericilor ortodoxe din spațiul românesc erau și ele distruse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spurce” și „să se facă și ei păgâni”, mâncând „pâne spurcată, adecă amestecată cu sânge”. Atunci, Sfântul Toader i-a salvat pe creștini, Învățându-i „să nu mănânce nimic de la păgâni, că erau toate lucru rile de mâncare otrăvite și necurate”, ci să-și prepare o hrană rituală : „colivă, adecă grâu fiert și Îndulcit cu miere”. „Și de atunci se trage și obiceiul că duc oamenii, În fiecare an, În ziua de Sân-Toader, colivă la biserică” <endnote id="(113, I, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei arătau astfel. În 1857, de pildă, trecând prin „orașul evreu” Fălticeni (Bucovina), poetul Dimitrie Bolintineanu și Însoțitorii săi au vrut să rămână peste noapte Într-un han ținut de niște evrei : „Ne duserăm la un birt ținut de acești necurați oameni, dar Îndată ce intrarăm În casa lor, furăm nevoiți a ieși, atât era aerul de stricat ; hotărârăm să dormim În trăsură” (Dimitrie Bolintineanu, Călătorii, vol. I, Editura Minerva, București, 1915 ; apud 276, p. 122). Tot „clasica murdărie” și „duhoarea ciumată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu merge). Dacă s-ar pune problema să apară de acum, refuz categoric aceasta. Articolul a mai fost respins, în iunie trecut, la Cronica, pe motiv de spațiu (tov[arășul] C. ștefanache) și îmi vine să cred că e ceva necurat la mijloc și în noul refuz. în fine, mai notez încă o concluzie: aveam de gînd să trimit revistei („ca băcăuan, trebuie să sprijini cu orice preț revista Ateneu”, mi-a spus de mai multe ori dl Cîrneci) cîteva articole
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]