2,115 matches
-
și așa cum timpurile istoriei însoțesc preferențial pronumele EL/EI, EA/ELE și EU (subiectul enunțului) și adverbele nondeictice, prezentul PR de definiție și PR gnomic însoțesc de preferință pronumele subiect TU cu valoare generică, CUTARE sau CINE a cărui valoare "nedefinită" se întinde la indivizi generici. Evidențierea acestei forme de distanțări și natura particulară a PR de definiție (cele din T82, de exemplu), și a PR gnomice (primul vers din T84 și primul paragraf din T16) ne incită să considerăm un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acuzată de așa ceva. Încerc să renunț la complexe, nu am suferit niciodată de narcisism și totuși tare mi-ar plăcea să mă uit într-o oglindă și să spun: Da, ești așa cum mi-am imaginat că vei deveni”! Sunt produsul nedefinit al unei entități venite dintr-o altă epocă, aici și acum. Sunt ceea ce am devenit, modelată de propriile mele sentimente și slăbiciuni. Sunt un capitol dintr-un roman scris într-o epocă când toate contau. Nu am ce căuta în
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
permis să-l modificăm, să-l regularizăm și să-l simplificăm. Căci timpul care separă aceste momente este vid, iar toate părțile sale se pretează la cele mai variate diviziuni: e ca o tablă pe care putem trasa un număr nedefinit de linii paralele. Nimic nu ne împiedică deci să imaginăm simultaneități intercalate într-un punct oarecare de pe linia temporală și abstractă care unește două momente (și pe care o putem reprezenta prin imaginea unei mișcări 92 sau a unei schimbări
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
amintirea) era doar o reprezentare colectivă incompletă și trunchiată? Astfel ar putea fi interpretat, fără îndoială, într-un sens nou, vechiul paradox metafizic al lui Leibniz, știind că durerile fizice și senzațiile în general nu sînt decît idei confuze și nedefinite. Durerea nu pierde, treptat, din intensitate în unele cazuri numai pentru că ne reprezentăm distinct natura și mecanismul, părțile și raportul lor: ci, mai degrabă, imaginîndu-ne că ea poate fi simțită și înțeleasă de mai multe persoane (ceea ce ar fi imposibil
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu se situează în nici un moment definit. Însă, în afară de societatea matematicienilor sau a savanților care studiază mișcările corpurilor inerte, toate grupurile umane sînt interesate de evenimentele care își modifică natura și efectele în funcție de momentul în care se produc. Un timp nedefinit, indiferent față de toate evenimentele plasate în el, nu le-ar ajuta cu nimic memoria. Fără îndoială, se pare că recurgem la o reprezentare de acest tip atunci cînd divizăm timpul în intervale egale. Zilele, orele, minutele, secundele nu se confundă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
spațiul oferă amintirilor cadrul dublu, în paralelism cu timpul. Pe de o parte, spațiul este spațiul trăit, identic spațiului trăit transtemporal din experiența amintirii, iar acest spațiu trăit transtemporal este spațiul material. Spațiul ma-terial asigură, prin chiar materialitatea sa, caracterul nedefinit al amintirii. Pe de altă parte, spațiul, ca izolare, separare, zid al unei biserici, diferențiază un grup de altul și asigură identitatea grupului, adică nu mai este un spațiu transtemporal, ci spațiul unei temporalități colective, servind ca barieră față de alte
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
contradictorii la același nivel: continuitatea și discontinuitatea. Pe de o parte, iterația delimitează un ansamblu de procese surprinse global, pe de altă parte, ea presupune analiza acestei totalități în unități discrete. Cu excepția unei specificări punctuale, iterația trimite la o pluralitate nedefinită de procese: de exemplu, în fragmentul din Proust, este imposibil de precizat de câte ori "Albertine știa...". Oricum, nu este vorba despre repetiția aceluiași proces (nu există niciodată două la fel), ci de rezultatul unui efort de abstractizare. În romanul clasic, după cum
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în finalitatea scriiturii flaubertiene, hărțuită de utopia unui univers omogen pe alocuri. Pentru Proust, tocmai "acest etern imperfect, în parte alcătuit din spusele personajelor" face posibil "marele Trotuar Rulant care sunt paginile lui Flaubert, într-o derulare continuă, monotonă, abătută, nedefinită"204. În schimb, în Gervaise, recurgerea la discurs indirect liber permite rezolvarea problemei puse de revendicarea naturalistă. Pe de o parte, Zola caută să redea "realitatea" socială, iar pe de altă parte, dorește să creeze un roman eficient cu o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
negative, acestea din urmă prin dovedirea faptelor pozitive contrare 378. Așa, de exemplu, moștenitorii subsecvenți în clasă trebuie să dovedească, pentru a culege moștenirea, că moștenitorii din clasa superioară nu au acceptat-o. Dar, dacă faptele pozitive ori negative sunt nedefinite, ele nu pot forma obiect al probei fiind imposibilă dovedirea lor ca atare. Instanța se poate folosi în pronunțarea soluției de un fapt notoriu, adică de un fapt cunoscut de un mare număr de persoane. În cazul acesta, se va
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sine demitizant căci peste tot pare să se pună pecetea tristeții și a morții, iar ironia stârnește doar un zâmbet crispat, amar. Întoarcerea către sine, chiar raportarea la realitate, se face, în volumul Plantații, prin distanțare și proiectare în trecutul nedefinit al imperfectului. E, în cazul lui Constant Tonegaru, o modalitate de îndepărtare de realitate, de trecere într-un univers fictiv, imaterial. Călătoria imaginară rămâne una dintre marile obsesii ale acestui volum. "Eram cerșetori de la Nord, de la Sud,/ laponi și creoli
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
par a fi prelungiri ale arghezianismului ("Parcă s-a oprit cineva între câmpuri. Nu era umbră. Nu era om", Corespondență pe un arbore - caz în care se realizează un dialog cu "specia" inscripțiilor, e o scrisoare deschisă către un "tu" nedefinit, o scrisoare adresată generației sale, lipsește însă îndoiala argheziană, dacă acolo mai era loc de speranță, dacă oricât de pustiit și abandonat se simțea eul poetic mai avea puterea să caute un răspuns sau să ceară ajutor, protecție chiar și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o izbucnire a suferinței din adânc pentru că aprinde inima de durere. Nu e inspirație "divină", ci străfulgerare a spaimelor, a temerilor secrete, a dorințelor refulate (căci se pierde în "jocul învelit cu adânc"). Asocierile oximoronice menite să contureze universul de nedefinit în care se zbate sufletul creatorului sunt uneori facile "munții mării negre" (asociația este oximoronică, nu pentru că alăturarea munte-mare nu ar fi posibilă, ci pentru că intenția este vădit aceea de a sugera o astfel de coincidență a contrariilor, înalt-adânc, lumină-întuneric
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
De altfel, textul se constituie pe o anumită schemă dramatică - replicile (uneori patetice sau doar banale, standardizate) de spus pe scenă (ca într-o melodramă ieftină) și indicațiile regizorale: "Te-am întrebat de ce ai râs (acum un an!)". Ezitările exprimă nedefinitul din existența umană, dar sunt și replică ironică la adresa poeziei certitudinilor, a oamenilor care se cramponează de existența unor adevăruri absolute. Conștiința că subiectul abordat nu e nou îl apropie de viziunea postmodernă, se simulează însă inocența, prin ezitări, ambiguizări
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un prinț sau o umbră care a oftat". Retorica incertitudinii e și ea prezentă în aceste oscilații în definirea tabloului, reafirmându-se astfel inconsistența lumii. Aceeași tehnică a ironizării se regăsește și în Moment solemn. Se creează întâi un spațiu nedefinit, "undeva în China Meridională". Neprecizarea coordonatelor duce la anularea limitelor dintre ficțional și nonficțional. Totul e proiectat într-un fel de mitologie personală în care binele și răul se confundă. Exotismul este ironizat, nu e refugiu și nici nu provoacă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Figaro, 27 aprilie 2000. Astfel de gesturi au mai fost făcute de Moscova și anterior, Astfel, în septembrie 1996, Rusia semna Tratatul privind Interzicerea Testelor (Comprehensive Test Ban Treaty CTBT), alături de Marea Britanie, China, Franța, Statele Unite, act care interzice pe termen nedefinit toate exploziile nucleare, o ocazie pentru Kremlin de a-și afirma bunăvoința în speranța determinării Washington-ului să renunțe la modificarea tratatului ABM. De asemenea, un an mai târziu, printre domeniile de consultare și cooperare, Actul fondator NATO-Rusia, aprobat de către
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de ceea ce Bakhtin numește "imaginea distanțată a trecutului absolut". Fragmentul este remarcabil din mai multe motive. În primul rând, pentru Thomson, "morbide... obscenități" reprezintă chintesența jurnalismului batjocoritor si literar. În al doilea rând, "problemele fără soluție" sunt semnele unei lumi nedefinite, care face față sfârșitului critic. În al treilea rând, interesul arătat pentru "interpretarea istoriei", determinat de "premergători" pentru a prezice și a dicta "probabilitățile viitorului", pune în evidență o escapadă spre un teritoriu al istoriei, teritoriu împotriva căruia acțiunile întreprinse
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
are pentru lumea fenomenologică - oricât de problematică ar apărea această responsabilitate ca problemă epistemologică. Nitze, președintele MLA, avea dreptate când spunea că nu există nici un principiu integrator al ordinii în efortul subiectiv de a consemna relația unei persoane cu lumea nedefinită. Singurul motiv pentru care lumea este nedefinită este neputiința subiectivității de a ajunge la stadiul de omnisciență, care este aspectul primordial, sau cel puțin unul dintre cele mai importante aspecte, pentru jurnalismul literar narativ. Trebuie precizat încă o dată că, în funcție de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ar apărea această responsabilitate ca problemă epistemologică. Nitze, președintele MLA, avea dreptate când spunea că nu există nici un principiu integrator al ordinii în efortul subiectiv de a consemna relația unei persoane cu lumea nedefinită. Singurul motiv pentru care lumea este nedefinită este neputiința subiectivității de a ajunge la stadiul de omnisciență, care este aspectul primordial, sau cel puțin unul dintre cele mai importante aspecte, pentru jurnalismul literar narativ. Trebuie precizat încă o dată că, în funcție de gradul de reflexivitate în producerea declarației, jurnalismul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fost respins în cea mai mare parte a secolului al XX-lea. Teoreticienii jurnalismului și academiei de comunicare de masă s-au dedicat și la începutul secolului al XX-lea materializării conceptului de obiectivitate pe seama subiectivității, cât și excluderii lumii nedefinite și experimentale. Phyllis Frus a fost foarte atent și la acest aspect și a spus: "Jurnalismul are același scop - obiectivitatea, care corespunde scopurilor estetice promovate de moderniști" (Politică și poetică, 92). Imediat după Primul Război Mondial, acensiunea utilizării termenului de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
baza deducției sau inducției critice, însă nu și pe cea de tip empiric. De asemenea, ei neglijează faptul că toate textele, chiar și cele empirice științifice, sunt de fapt interpretative, având în vedere caracterul reflectant al limbii (dar și natura nedefinită a fenomenelor temporale). Într-adevăr, Rogers este probabil foarte aproape de adevăr, când recunoaște că studiul comunicării "a prins formă datorită faptului că științele sociale s-au inspirat din cuantificarea științelor naturale, motivate fiind de dorința unei demnități științifice". Remarca lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al XIX-lea. Parcursul narativ al acestui personaj în spațiul românului este sinuos, urmând meandrele intrigilor și pasiunilor ascunse. Românul secolului al XIX-lea privilegiază durată, el reprezintă o viață în totalitatea să și nu doar o perioadă de timp nedefinita sau o criză (că în nuvele). Acest model biografic, cel din Eugénie Grandet, Madame Bovary, Nana, Une vie, Bel-Ami, Fromont jeune et Risler aîné, Germinie Lacerteux, La fille Elisa și din majoritatea romanelor realiste, permite autentificarea personajului în dimensiunea integrală
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Argumentarea istorică a fost și este extrem de necesară în sociologie. Jacques Hamel, profesor universitar la Departamentul de Sociologie al Universității din Montreal, Canada, mărturisea într-un studiu că toată informația ce ține de cunoașterea sociologică rămâne "indexată în configurații istorice, nedefinite integral prin descrierea definită" (Passeron, 1993, p. 8). Citându-l, la rându-i, pe Jean-Claude Passeron, el spune că prin "definită", acesta înțelege acea calitate care are proprietatea de a indexa aceste contexte istorice unor noțiuni abstracte, care pregătesc o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sociale bazate pe un element comun participanților de obicei un simț al identității comune. El este, spre a-l parafraza pe Talcott Parsons, frecvent folosit pentru a denota o relație mai largă de solidaritate întinsă pe o zonă mai degrabă nedefinită de viață și de interese. Potrivit lui Robert Nisbet (The Sociologicul Trudition, 1966), a fost cea mai importantă și cuprinzătoare idee încorporată în fundamentele sociologiei, în special datorită faptului că preocuparea pentru pierderea comunității a fost esențială în sociologia secolului al
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
spori haosul cacofonic și eflorescența de manipulări care le însoțesc -, par a provoca totuși o serie de frisoane și nedumeriri care nu pot fi lăsate ca atare. Cea mai apăsătoare e spaima împărtășită de mulți comentatori și de un număr nedefinit de oameni simpli că ne vom întoarce la dictatură. Dar am ieșit oare complet din ea? Aș vrea, ca introducere la acest subiect fierbinte care agită mințile manipulatorilor de presă, să le împrospătez puțin memoria celor care, în decembrie '89
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Termenul a fost impus de Jean Moreas, În 1886, cu manifestul „Le Symbolisme”. Precursorul simbolismului Însă este considerat Charles Baudelaire, prin volumul „Corespondențe”. Trăsăturile simbolismului: - utilizarea simbolurilor; interpretări multiple; -cultivarea sugestiei; cu ajutorul acesteia sunt puse În evidență stări sufletești inedite, nedefinite, de melancolie și plictis; - cultivarea sugestiei muzicale, a sonorității verbale; - existența sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzații, auditive, vizuale etc.). Apărut ca o reacție Împotriva poeziei retorice a romanticilor și a impersonalității reci a parnasienilor, simbolismul dispune de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]