1,869 matches
-
corelează cu o diferență de statut sintactic (specificator vs centru): nu este un cuvânt autonom 66 (poate apărea independent, ca pro-frază; poate purta accent focal etc., v. și Isac și Jakab 2004; Hill și Alboiu 2016), fiind un adverb de negație INSERAT în [Spec, NEGP]; în schimb, ne- este un centru, generat direct în NEG0. În aceste condiții, să analizăm propozițiile imperative și gerunziale, pozitive și negative. Reamintim că lucrăm sub ipoteza că verbul românesc se deplasează ca grup (XP-movement) (§§2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
qp tVP MOOD' qp Mood0 .... În schimb, în cazul imperativului negativ, deplasarea verbului în domeniul C nu are loc: imperativul negativ (surogat sau propriu-zis) este caracterizat prin procliză pronominală (122a), configurația enclitică fiind exclusă (122b). În această situație, adverbul de negație nu, situat în [Spec, NEGP], creează efecte de intervenție care blochează deplasarea verbului la C; spre deosebire de centrul PERS0, care este înzestrat cu trăsături [+N], centrul NEG0 este înzestrat cu trăsături [+V] (derivabile din trasăturile sale de selecție, NEGP>IP) (v.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în deplasarea verbului. Trăsătura [+directiv] din C0 se verifică prin ACORD la distanță (opțiune posibilă pentru imperativ, vizibilă în coordonare prin aceea că encliza pronominală nu este obligatorie la al doilea conjunct: Mergi și spală-te / te spală!). Elementul de negație nu este un adverb plin (nu un semiadverb/adverb clitic ca mai, prea, tot, cam, și) și ocupă o poziție de specificator, deci cliticizarea sa sintactică și deplasarea odată cu verbul nu este o opțiune (122c); doar semiadverbele / adverbele clitice se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
u)C0 PERSP qp P PERS' 4 qp -te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP0 ... Spre deosebire de imperativul negativ, care se caracterizează prin procliză pronominală, gerunziul negativ se caracterizează prin encliză pronominală și prefixarea mărcii de negație ne- (125a); reamintim că negarea prin ne- a gerunziului este o formă de negație propozițională (v. (119) supra). Inventarul de proiecții sintactice din propoziția gerunzială negativă și specificarea lor cu trăsături categoriale este identică: NEGP are trăsături [+V], deci tranzitarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
tVP T/ASPP' qp T/ASP0 ... Spre deosebire de imperativul negativ, care se caracterizează prin procliză pronominală, gerunziul negativ se caracterizează prin encliză pronominală și prefixarea mărcii de negație ne- (125a); reamintim că negarea prin ne- a gerunziului este o formă de negație propozițională (v. (119) supra). Inventarul de proiecții sintactice din propoziția gerunzială negativă și specificarea lor cu trăsături categoriale este identică: NEGP are trăsături [+V], deci tranzitarea [Spec, NEGP] este obligatorie; marca de negație ne- este însă un centru (X0) și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ne- a gerunziului este o formă de negație propozițională (v. (119) supra). Inventarul de proiecții sintactice din propoziția gerunzială negativă și specificarea lor cu trăsături categoriale este identică: NEGP are trăsături [+V], deci tranzitarea [Spec, NEGP] este obligatorie; marca de negație ne- este însă un centru (X0) și se generează în NEG0(125i), specificatorul proiecției de negație nefiind blocat și fiind obligatoriu tranzitat de VP în deplasarea acestuia către C (125ii). Fiind un centru, deci având aceleași trăsături ca semiadverbele / adverbele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din propoziția gerunzială negativă și specificarea lor cu trăsături categoriale este identică: NEGP are trăsături [+V], deci tranzitarea [Spec, NEGP] este obligatorie; marca de negație ne- este însă un centru (X0) și se generează în NEG0(125i), specificatorul proiecției de negație nefiind blocat și fiind obligatoriu tranzitat de VP în deplasarea acestuia către C (125ii). Fiind un centru, deci având aceleași trăsături ca semiadverbele / adverbele clitice, ne- se încorporează în structura verbului întocmai ca mai aspectual (v. derivările din (82) supra
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aceleași trăsături ca semiadverbele / adverbele clitice, ne- se încorporează în structura verbului întocmai ca mai aspectual (v. derivările din (82) supra): prin adjuncție la stânga (125iii). Dacă verbul la gerunziu conține deja încorporat un centru adverbial aspectual (e.g. mai), marca de negație ne- se va încorpora la stânga acestuia prin adjuncție, obținându-se astfel gerunzii cu o structură internă din ce în ce mai complexă (125b). (125) a. neducându-te b. nemaiducându-te (i) NEGP qp NEG' qp NEG0 PERSP [+V] qp P PERS' 4 qp ne-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP ... (iv) CP (VP la [Spec, CP]) qp VP C' 4 qp neducând C0 NEGP nemaiducând qp tVP NEG' qp NEG0 PERSP qp P ... 4 -te Relevanța fenomenului examinat • negația propozițională reprezintă proiecția cea mai înaltă din domeniul flexionar: NEGP selectează IP (NEGP > IP {PERSP > MOODP > TP > ASPP}) și este selectat de CP (CP {FORCEP > ... FINP}> NEGP); astfel, la setul de diagnostice sintactice care indică diviziunea CP / IP (encliză / procliză
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniul flexionar: NEGP selectează IP (NEGP > IP {PERSP > MOODP > TP > ASPP}) și este selectat de CP (CP {FORCEP > ... FINP}> NEGP); astfel, la setul de diagnostice sintactice care indică diviziunea CP / IP (encliză / procliză), putem adăuga și poziția față de adverbul de negație propozițională nu: plasarea la dreapta negatorului nu indică (i) apartenență la domeniul flexionar și (ii) proiectarea domeniului flexionar IP71; apariția la stânga negatorului nu indică apartenența la domeniul CP (126); și ne-, ca marcă de negație propozițională (nu ca formant lexical
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și poziția față de adverbul de negație propozițională nu: plasarea la dreapta negatorului nu indică (i) apartenență la domeniul flexionar și (ii) proiectarea domeniului flexionar IP71; apariția la stânga negatorului nu indică apartenența la domeniul CP (126); și ne-, ca marcă de negație propozițională (nu ca formant lexical al antonimelor) în structura gerunziului, indică proiectarea unui domeniu flexionar (într-adevăr redus) pentru această formă nonfinită (126) CP > NEGP > IP • efectele de blocare sunt induse de natura mărcilor de negație: ne- este un centru
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ne-, ca marcă de negație propozițională (nu ca formant lexical al antonimelor) în structura gerunziului, indică proiectarea unui domeniu flexionar (într-adevăr redus) pentru această formă nonfinită (126) CP > NEGP > IP • efectele de blocare sunt induse de natura mărcilor de negație: ne- este un centru și se încorporează în aceeași manieră ca alte centre (mai, cam, prea, tot); nu este un adverb plin, se proiectează ca specificator, astfel că lexicalizează [Spec, NEGP] și blochează tranzitarea acestei poziții de către verb • efectele de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prioritate față de orice fel de alte argumente. În primul rând, poziția lui să în raport cu negatorul nu și cu cliticele pronominale este un prim argument pentru interpretarea drept complementizator: spre deosebire de elementele din domeniul flexionar, să precedă cliticele pronominale și marca de negație nu (127a), întocmai precum complementizatorii (127b), spre deosebire de elementele din domeniul flexionar (verbe sintetice, auxiliare), care sunt precedate de cliticele pronominale și de nu (127c-d): (127) a. sănu îl văd b. că / dacănu îl văd c. nu îlvăd d. nu l-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a domeniului flexionar (i.e. a spațiului dintre domeniile IP și CP), am identificat proiecțiile funcționale (și elementele care le lexicalizează) care ajută la stabilirea apartenenței unui element la domeniul flexionar și, respectiv, la domeniul complementizator; astfel, apariția unor elemente la stânga negației și/sau a cliticelor pronominale le califică drept aparținând domeniului complementizator: elementele care proiectează grupuri (nominale, prepoziționale etc.) complexe sunt elemente deplasate pragmatic în proiecțiile de topic sau de focus din periferia stângă; elementele X0 sunt complementizatori lexicalizând fie FIN0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Alboiu și Motapanyane (2000), a fuzionează centreleFORCE 0 și FIN0 într-o proiecție C0 nescindată 77; astfel, deși proiectează o propoziție nonfinită, infinitivul verbal precedat de a nu dispune de o periferie stângă propozițională; cu excepția elementelor care închid domeniul flexionar (negația și pronumele clitice) (138a-b), domeniul preverbal nu poate găzdui constituenți dislocați, întrucât statutul elementului a nu permite proiectarea unei periferii stângi (138b)78 - domeniul în care sunt găzduiți constituenți deplasați A-bar în propoziția finită (138) a. dorința de [CP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este scindat într-o serie de proiecții funcționale verbale (MOODP > TP > ASPP), dominate de proiecții de persoană (PERSP) care găzduiesc cliticele pronominale. Din punct de vedere tipologic (Rivero 1997), pronumele clitice românești sunt orientate spre flexiune, nu spre complementizator. (iv) Negația propozițională ocupă cea mai înaltă poziție în ierarhia domeniului flexionar, reprezintând limita dintre domeniul flexionar IP și domeniul complementizator CP. Poziția față de adverbul de negație nu (și față de clitice, v. (iii)) este un diagnostic sintactic pentru încadrarea în domeniul CP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vedere tipologic (Rivero 1997), pronumele clitice românești sunt orientate spre flexiune, nu spre complementizator. (iv) Negația propozițională ocupă cea mai înaltă poziție în ierarhia domeniului flexionar, reprezintând limita dintre domeniul flexionar IP și domeniul complementizator CP. Poziția față de adverbul de negație nu (și față de clitice, v. (iii)) este un diagnostic sintactic pentru încadrarea în domeniul CP sau în domeniul IP. Negația propozițională poate avea două realizări: adverbul nu și afixul ne-. Rămâne deschisă problema analizei generale a afixului ne-, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
înaltă poziție în ierarhia domeniului flexionar, reprezintând limita dintre domeniul flexionar IP și domeniul complementizator CP. Poziția față de adverbul de negație nu (și față de clitice, v. (iii)) este un diagnostic sintactic pentru încadrarea în domeniul CP sau în domeniul IP. Negația propozițională poate avea două realizări: adverbul nu și afixul ne-. Rămâne deschisă problema analizei generale a afixului ne-, mai ales întrebarea dacă se poate da o interpretare unitară formativului ne-, atât în ipostaza sa de afix sintactic în structura propoziției
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbul se deplasează prin specificatori), fie le elimină ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, cum este cazul eliminării lui să în inversiunea subjonctivală; - tot în favoarea distincției centru / grup se poate aduce în discuție situația marcatorilor de negație: fiind centru, ne- (ca marcator al negației propoziționale în propoziția nonfinită gerunzială) se încorporează în structura verbului, permițând deplasarea verbului la C; fiind un cuvânt autonom și proiectându-se ca [Spec, NEGP], nu (ca marcator al negației propoziționale) blochează deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
elimină ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, cum este cazul eliminării lui să în inversiunea subjonctivală; - tot în favoarea distincției centru / grup se poate aduce în discuție situația marcatorilor de negație: fiind centru, ne- (ca marcator al negației propoziționale în propoziția nonfinită gerunzială) se încorporează în structura verbului, permițând deplasarea verbului la C; fiind un cuvânt autonom și proiectându-se ca [Spec, NEGP], nu (ca marcator al negației propoziționale) blochează deplasarea verbului, inducând efecte de Minimalitate Relativizată. (viii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
situația marcatorilor de negație: fiind centru, ne- (ca marcator al negației propoziționale în propoziția nonfinită gerunzială) se încorporează în structura verbului, permițând deplasarea verbului la C; fiind un cuvânt autonom și proiectându-se ca [Spec, NEGP], nu (ca marcator al negației propoziționale) blochează deplasarea verbului, inducând efecte de Minimalitate Relativizată. (viii) Un rezultat colateral este o schiță de descriere a sintactică a două forme nonfinite românești (în configurațiile în care generează propoziție nonfinită), gerunziul și infinitivul, discutate prin comparație ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1999); Gallego (2012) că ordonarea VOS obținută prin strategia de object shift, familiară și altor limbi romanice, este dictată de factori pragmatici: defocalizarea obiectului și atribuire de interpretare rematică (de focus) subiectului. De asemenea, analiza complementizatorului să și a statutului negației propoziționale arată în mod direct că domeniul preverbal reprezintă periferia stângă a propoziției, deplasarea în acest domeniu fiind deci o formă de deplasare A-bar; constituenții preverbali sunt deci marcați informațional (ca topic sau focus). Probleme deschise. Sugestii pentru cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dintre contextele de apariție a gerunziului verbal, se observă că aceeași formă apare în contexte sintactice diferite și are proprietăți diferite. În exemplul (145a), gerunziul apare în structura prezumtivului prezent și se ridică până la [Spec, TP]; în structura acestei forme, negația propozițională se realizează prin nu, iar pronumele clitice sunt proclitice. În exemplul (145b), gerunziul proiectează o propoziție nonfinită și se ridică la [Spec, FINP]; negația este afixală, iar pronumele clitice sunt enclitice. Cele două forme nu au deci aceeași sintaxă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
apare în structura prezumtivului prezent și se ridică până la [Spec, TP]; în structura acestei forme, negația propozițională se realizează prin nu, iar pronumele clitice sunt proclitice. În exemplul (145b), gerunziul proiectează o propoziție nonfinită și se ridică la [Spec, FINP]; negația este afixală, iar pronumele clitice sunt enclitice. Cele două forme nu au deci aceeași sintaxă, în ciuda aceleiași realizări morfofonologice. (145) a. Nul-o fi văzând de aici. b. Nevăzându-l de aici, s-a mutat mai încolo. La fel se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai vechi ale limbilor romanice, mai rar (însă sistematic) atestat în traduceri și în texte originale, este dislocarea nucleului verbal (/ interpolare / scrambling, v. §II.1.1.2): elementele funcționale din nucleul verbal (complementizatorii a (infinitiv) sau să (subjonctiv), marca de negație nu, pronumele clitice, auxiliarele) pot fi nonadiacente la verbul lexical, elemente cu statut de grup (XP) "interpolându-se" în structura nucleului verbal. Capitolul se încheie cu o scurtă discuție privind influența traducerilor asupra textelor originale; vom arăta că atestările care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]