1,416 matches
-
ar fi dus la controlul total al Londeri asupra bazinului Mării Mediterane. Pe 27 august, Castellano s-a reîntors în Italia și, trei zile mai târziu, l-a informat pe Badoblio cu privire la invitația făcută de aliați pentru o întâlnire a negociatorilor în Sicilia. Badoglio credea că poate obține condiții favorabile în schimbul capitulării. El i-a ordonat lui Castellano să insiste că orice capitulare a Italiei este condiționată de o debarcare aliată de proporții în peninsulă. În acel moment, Aliații ocupau doar
Armistițiul dintre Italia și forțele armate Aliate () [Corola-website/Science/310848_a_312177]
-
Katerina. Primul său fiu, Timofii, s-a născut în 1632, iar cel de-al doilea, Iuri în 1640. În acest timp, Hmelnițki și-a administrat proprietatea și a avansat în ierarhia militară. El a dat dovadă de certe calități de negociator, motiv pentru care a fost inclus în delegația care a pledat cazaul cazacilor la Varșovia în fața regelui Poloniei, Władysław al IV-lea. Îndeplinindu-și serviciul militar sub comanda magnatului polonez, marele hatman Stanisław Koniecpolski, el a participat la campania victorioasă
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
o amenințare la adresa credinței ortodoxe. Abuzurile frecvente la adresa clerului ortodox a adăugat o dimensiune religioasă a conflictului. Această răscoală putea fi una dintre nenumăratele alte revolte ale cazacilor, dar prezența în fruntea mișcării a unui războinic matur, priceput militar și negociator precum Hmelnițiki a făcut ca soarta rebeliunii să fie diferită. Hmelnițki și-a încheiat la sfârșitul anului peregrinările sale în sud, ajungând la vărsarea Niprului. Pe 25 ianuarie 1648, datașamentul său de maxim 500 de oameni, ajutat de unii cazaci
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
conflicte care mocniseră până atunci, de exemplu amestecul rușilor în finanțele Hetmanatului și a Belarusului, eliberat de cazaci cu puțin timp în urmă. Hatmanul a fost înfuriat peste măsură de pacea separată de către ruși cu polonezii la Vilnius în 1656. Negociatorii lui Hmelnițki nu au avut nici măcar dreptul să fie martori la negocieri. Hatmanul a scris cu această ocazie o scrisoare plină de mânie adresată țarului, pe care l-a acuzat că a rupt înțelegerea de la Pereiaslav. În scrisoarea sa, Hmelnițki
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
puțin o conversație cu un opozant cunoscut - ministrul de finanțe al Prusiei, Johannes Popitz -, implicat în rețeaua lui Goerdeler. Lui Himmler i s-a oferit șansa să se alăture opoziției și să-l înlăture pe Hitler și să asigure securitatea negociatorilor de pace. Această întâlnire s-a încheiat fără vreun rezultat, dar Popitz nu a fost arestat, și se pare că Himmler nu a făcut nimic pentru descoperirea restului rețelei care opera în birocrația de stat. Este posibil ca Himmler, care
Atentatul de la 20 iulie 1944 împotriva lui Hitler () [Corola-website/Science/310615_a_311944]
-
prin care i se permitea Germaniei să ocupe militar regiunea Sudeților. Cehoslovaciei, care la acea vreme mobilizase peste un milion de soldați și era gata să lupte pentru integritatea sa teritorială, nu i s-a permis să participe la negocieri. Negociatorii francezi și britanici l-au informat pe președintele Edvard Beneš că, dacă Cehoslovacia nu va accepta cedările teritoriale, regatul Unit și Franța vor considera că Praga este vinovată pentru declanșarea războiului, iar Parisul nu-și va îndeplini obligațiunile asumate prin
Evenimente care au precedat al Doilea Război Mondial în Europa () [Corola-website/Science/310813_a_312142]
-
1978, Trump a terminat negocierile pentru construirea turnului Trump ("Trump Tower"), un zgârie-nori cu 58 de etaje și 202 metri înălțime, în cartierul de afaceri Midtown din districtul Manhattan, iar ziarul The New York Times a menționat „persistența” lui și „aptitudinile sale de negociator”. Construirea turnului a fost terminată in 1983, și el găzduiește reședința primară a lui Donald Trump care este un apartament de tip „"penthouse"” (apartament de lux cu terasă situat la ultimul etaj) și sediul organizației Trump. Turnul Trump a fost
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
jumătate a anilor ‘70 s-a ocupat de relațiile cu băncile corespondente, în principal de băncile anglo-saxone și de negocierea contractelor de credite externe sindicalizate acordate României. Între anii 1981-1983, după intrarea României în încetare de plăți, este unul din negociatorii aranjamentelor de reeșalonare a datoriei externe cu creditorii reuniți în Clubul de la Londra și Clubul de la Paris. După Revoluția din decembrie 1989, a fost numit în funcția de vicepreședinte, apoi în decembrie 1990 devine președinte al Consiliului de Administrație al
Dan Pascariu () [Corola-website/Science/308954_a_310283]
-
Protocolul de la Kyõto, chemând celelalte țări să adereze la el pentru a reduce până în anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Până la sfârșitul anului 2000 Protocolul de la Kyõto nu fusese încă ratificat de mai multe țări; negociatorii încercau încă să ajungă la un consens în legătură cu regulile, metodele și penalitățile care ar trebui să fie folosite pentru a aplica tratatul. Regulamentul și legislația au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului și apelor în țările dezvoltate
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
afacerile și turismul, ducând la noi contacte și uneori și la conflicte între germanofonii din toată Europa Centrală. Modelul sferelor de influență creat de Congresul de la Viena din 1814-1815 după Războaiele Napoleoniene a stabilit dominația austriacă în Europa Centrală. Totuși, negociatorii de la Viena nu au ținut cont de forța crescândă a Prusiei în rândul statelor germane, neprevăzând că Prusia avea să conteste supremația Austriei printre acestea. Acest dualism german a prezentat două soluții la problema unificării: așa-numita "Kleindeutsche Lösung", soluția
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
Elveția, Canada, Statele Unite ale Americii, Anglia, Egipt, Republica Zair, Congo Brazaville, Gabon, Finlanda, Republica Populară Chineză, Pakistan, Japonia, Mongolia, ș.a.m.d. În anul 1984, revista engleză „"Euromoney"” i-a acordat ministrului de Finanțe român, calificativul de „"cel mai bun negociator al anului”." 6. Dar Petre G. Gorun cochetează permanent cu poezia, proza și memorialistica, ca a doua sa pofesiune. Până în prezent, Petre G. Gorun a scris și tipărit 39 de cărți diferite, din care unele în câte 2 volume, însemnând
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Doi istorici comuniști, Bouvier și Gacon, susțin teza inversă. Stalin nu dorea decât victoria democrațiilor occidentale, iar Ribbentrop, presat de Hitler, și-a intensificat acțiunile diplomatice. Interesul lui Stalin era să evite războiul, dar neavând de-a face decât cu negociatori occidentali fără putere de decizie a optat pentru răul cel mai mic: semnarea unui pact de neagresiune cu Reichul. Teza celor doi istorici se sprijină pe documente false, fuznizate de Andre Guerber într-un articol din „La Nouvelle Republique” din
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
prefigura, iar Stalin nu avea alt scop decât să întârzie cât mai mult intrarea țării sale în conflict, pe care o considera insuficient pregătită de luptă. În aceste condiții au avut loc negocierile germano-sovietice din 1939. În tot acest timp, negociatorii ambelor tabere au ținut seama doar de indicațiile lui Hitler și Stalin, care doreau să obțină cât mai mult pentru națiunile lor. Hitler dorea să declanșeze războiul. Toate celelalte țări consideratu iminentă declanșarea conflictului armat, dar încercau să câștige timp
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
au jucat un rol major în divizarea continentului și că [[Conferința de la Ialta]] "a urmat tradiția nedreaptă a pactelor Molotov-Ribbentrop și de la München. (...) încă odată, atunci când guvernele puternice au negociat, libertatea micilor națiuni a fost jertfită" . De fapt, în cazul negociatorului șef american de la Ialta, [[Alger Hiss]], s-a descoperit mai târziu că ar fi lucrat în secret pentru sovietici. Primul ministru al guvernului polonez în exil, [[Władysław Sikorski]], a murit într-un accident aviatic deasupra [[Gibraltar]]ului în iulie [[1943
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
Odată cu îmbunătățirea situației sale pe front, Imperiul Țarist și-a mărit din nou pretențiile, cerând cedarea întregului teritoriu dintre Prut și Nistru (ulterior numit Basarabia, nume care până atunci desemnase doar teritoriul numit de Turci „Bugeac”). În această ultimă fază, negociatorul otoman a fost prințul fanariot Dumitru Moruzi (1768-1812, fiu al domnitorului Moldovei Constantin Moruzi și Mare Drogman al Imperiului Otoman din 1808), iar negociatorul rus a fost prințul francez emigrat Alexandre-Louis Andrault de Langeron (1763-1831, în slujba Rusiei din 1790
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
Basarabia, nume care până atunci desemnase doar teritoriul numit de Turci „Bugeac”). În această ultimă fază, negociatorul otoman a fost prințul fanariot Dumitru Moruzi (1768-1812, fiu al domnitorului Moldovei Constantin Moruzi și Mare Drogman al Imperiului Otoman din 1808), iar negociatorul rus a fost prințul francez emigrat Alexandre-Louis Andrault de Langeron (1763-1831, în slujba Rusiei din 1790). Tratatul de pace a fost semnat pe 16/28 mai 1812 la București, în hanul agentului rus Manuc Bei. Tratatul avea 16 articole publice
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
la Washington DC (1992-1994), reacordarea acestui privilegiu comercial pentru România, într-o perioadă în care această țară era considerată instabilă din punct de vedere democratic. În perioada decembrie 2000-decembrie 2004, Vasile Pușcaș a fost Ministru Delegat în guvernul Adrian Nastase, Negociator Șef al României cu Uniunea Europeană. Sub coordonarea să, Delegația Națională de Negociere pentru Aderarea României la Uniunea Europeană a încheiat toate capitolele de negociere până în 17 decembrie 2004, la Consiliul European de la Bruxelles. Pe baza rezultatelor negocierilor de aderare conduse de
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
putin 50%) și pentru o facilitate de tranziție (sume care pot fi folosite acolo unde este nevoie). Suma aceasta se adaugă fondurilor obținute de România pentru perioada 2007-2009 (aprox. 11 miliarde euro angajamente și aprox. 6 miliarde plăti). Calitățile de negociator ale lui Vasile Pușcaș, precum și meritele sale în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană sunt recunoscute în mediile comunitare, iar în România este considerat cel mai valoros expert în problematică integrării europene. Vasile Pușcaș este membru al Partidului Social
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
american, școala de științe politice din Cluj, împreună cu un colectiv de tineri universitari clujeni. În anul 1995 a fost primul decan al nou înființatei Facultăți de Științe Politice și Administrative de la UBB. Până decembrie 2000, când a preluat mandatul de Negociator Șef al României cu Uniunea Europeană, Vasile Pușcaș a creat Institutul de Studii Internaționale din Cluj-Napoca (al carui director este din 1999 până în prezent), Centrul de Jurnalism și Trening al Comunicării. În același timp, a inaugurat și Programul de Master în
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
sediul la Paris (2006-2008). Președinte-Director General și fondator al Casei de Licitații ”Artmark” și al Galeriilor Art Society și Point Contemporary (2008-2010). Organizator și Președinte al ACOAR, Asociația Comercianților de Opere de Artă din România, membră a Asociației Internaționale a Negociatorilor de Obiecte de Artă, CINOA ( 2009 ). Administrator al Galeriei European Art Gallery alături de Mihai Covaci și Jan de Maere (2010 - prezent). Președintele Institutului Cultural Român (de actualitate in septembrie 2015). Se alătură PNL odata cu reînființarea sa. Vicepreședinte fondator al
Radu Boroianu () [Corola-website/Science/305335_a_306664]
-
olandeze, dacă armata olandeză ar fi continuat să refuze să capituleze. Olandezii, care își pierduseră încă de la începutul luptelor majoritatea avioanelor militare, și-au dat seama că nu mai pot opri bombardierele germane și au capitulat. Cu toate acestea, în timp ce negociatorul olandez, care semnase deja înțelegerea pentru încetarea focului, se întorcea acasă, bombardierele germane zburau pe deasupra capului lui spre Rotterdam, oraș pe care aveau să-l distrugă în acea zi. Soldații olandezi care au căzut în lupta pentru apărarea patriei lor
Rezistența olandeză () [Corola-website/Science/314051_a_315380]
-
comanda, el a decis să capituleze. Toate marile unităti au fost informate la ora 16:50 prin telegraf despre această decizie și le-a ordonat să își distrugă armele, după care să capituleze în fața celei mai apropiate unități militare germane. Negociatorul german din Haga a fost informat despre această decizie la ora 17:20. În jurul orei 19:00, Winkelman a ținut un discurs radiodifuzat prin care informa poporul olandez cu privire la decizia de capitulare. Prin intermediul emisiunii radio au aflat și comandanții germani
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României (http://www.mae.ro/node/24602 ). De atunci este cunoscut în spațiul public drept “eroul de la Haga” (http://www.mediafax.ro/politic/biografie-bogdan-aurescu-eroul-de-la-haga-noul-ministru-de-externe-13631990 ). În perioada 2010-2011 a fost negociator-șef pentru România al "Acordului româno-american privind apărarea antirachetă (http://www.mae.ro/node/1517)" și al "Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și SUA (http://www.state.gov/p/eur/rls/or/172241.htm). "Implicarea
Bogdan Aurescu () [Corola-website/Science/314901_a_316230]
-
Internațională de Justiție, coordonând - pe tot parcursul procedurilor - activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009. În perioada 2010-2011 a fost negociator-șef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă și al Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și SUA. Pe 4 februarie 2009 a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe
Bogdan Aurescu () [Corola-website/Science/314901_a_316230]
-
copii greci au căzut prizonieri și au fost transformați în sclavi, iar grecii care au rămas în oraș au hotărât să se arunce în aer cu încărcături de praf de pușcă pentru evitarea luării în sclavie. Ibrahim a trimis un negociator în regiunea Mani, cerându-le locuitorilor să se predea, altfel aceștia fiind amenințați cu distrugerea, în același mod în care fusese devastat și Peloponezul. Manioții, în loc să accepte termenii egiptenilor, au răspuns plini de mândrie că refuză capitularea și sunt gata
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]