52,706 matches
-
unui număr de relatări eronate despre sponsori care s-au retras de la Olimpiadă - compania americană care furnizează produse farmaceutice, Johnson&Johnson, nu a mai semnat o scrisoare preliminară de intenție înaintea alegerii din diferite motive nerelatate de a pune capăt negocierilor cu Comitetul de organizare al JO de iarnă de la Salt Lake din 2002. Mark Lewis, vice-președinte al Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 143 departamentului marketing și licență al SLOC ului a declarat că acesta a fost
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de marketing internațional” cu companiile din 11 țări care au donat valori în forme de produse, categorizare a mâncării pentru sportivi. 1952 JO de la Helsinki / 1956 Melbourne: Nici una din aceste ediții ale Jocurilor n-a colaborat bine cu veniturile din negocierile de televizare. Televiziunea de atunci a devenit o mare afacere, dar au izbucnit discuții în timpul negocierilor privind transmisiunea Jocurilor pe piețe importante precum cea din USA. Anul 1952 a marcat de asemenea începutul contractului privind drepturile de negocieri pe care
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
categorizare a mâncării pentru sportivi. 1952 JO de la Helsinki / 1956 Melbourne: Nici una din aceste ediții ale Jocurilor n-a colaborat bine cu veniturile din negocierile de televizare. Televiziunea de atunci a devenit o mare afacere, dar au izbucnit discuții în timpul negocierilor privind transmisiunea Jocurilor pe piețe importante precum cea din USA. Anul 1952 a marcat de asemenea începutul contractului privind drepturile de negocieri pe care noi le cunoaștem azi. 1956, JO de iarnă la Cortina. Pentru prima dată, JO au fost
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
veniturile din negocierile de televizare. Televiziunea de atunci a devenit o mare afacere, dar au izbucnit discuții în timpul negocierilor privind transmisiunea Jocurilor pe piețe importante precum cea din USA. Anul 1952 a marcat de asemenea începutul contractului privind drepturile de negocieri pe care noi le cunoaștem azi. 1956, JO de iarnă la Cortina. Pentru prima dată, JO au fost transmise în direct. Ultimul curier al torței s-a împiedicat și a dat peste cablul de TV plasat pe suprafața de gheață
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de marketing și este condus de directorul marketing Gerhard Heiberg Activitățile de marketing directe cu sponsorii, emisiunile de TV, CNO-urile și OCOG-urile sunt: De a dezvolta noi programe, precum Programul de sponsorizare TOP, introdus în 1985; Să susțină negocierile pentru drepturile de televizare ale JO și să dezvolte contracte care sunt compatibile cu obiectivul de transmitere liberă; Să reflecte accesibilitatea Jocurilor cât mai multor oameni din lume posibil; Să supravegheze OCOG-urile în dezvoltarea programelor lor de marketing în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
săptămâni și, la termen, mi-a înmânat cecul, cu o sumă considerabilă în valută; și-a luat comorile și nu l-am mai văzut! Banii i-am depus la o bancă, pentru "zile negre"! Stranie apariție, mi-am zis, stranie negociere, straniu cumpărător! La deschidere, printre cei prezenți, deși nu-l invitasem, l-am zărit pe domnul Argatu Ștefan. Părea mulțumit de munca mea. Mi-a făcut, de la distanță, un semn de aprobare. Eu i-am răspuns cu un alt semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
spiritul timpului, cu modelele culturale sau/și cu structurile stabile ale culturilor naționale. Brandurile au puterea de a structura realitatea socială. Prin ele individul se valorizează ca actor social, adică își atribuie legitimitate. Altfel spus, legitimarea individului se bazează pe negocierea simbolică a pro-priului orizont de viață cu brandul. Care este mecanismul acestei legitimări? Pentru a-l explica, facem apel la modelul teoretic al sociologului și economistului Thorstein Veblen 25, numit teoria emulației pecuniare. Potrivit acesteia, pattern-ul consumerist al societății
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
orientarea spre aspectele de branding ale resurselor umane în organizații. Iată un decupaj al portofoliului semantic: cultura organizațională, relațiile de putere, managementul performanței, comportamentul organizațional, sursele individuale și organizaționale ale puterii, competențe multiple, cunoștințe în domeniul științelor comportamentale, capacitate de negociere, resursa umană capital de investiții, evaluare, capital cognitiv, sisteme informaționale ale resurselor umane, managementul resurselor umane internațional, competențe multiculturale, cultură de mentoring, coaching, business coaching, life coaching, inteligență emoțională, leadership, externalizarea serviciilor de resurse umane, training, consultanță, contract psihologic, contract
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fel în care desfacem un colet pe care tocmai l-am primit. Atunci când trimitem un colet, suntem siguri că el va ajunge la destinatar cu exact conținutul pus de noi. Însă decodificarea mesajului reprezintă mult mai mult: un proces de negociere de semnificații, în cazul nostru o negociere între două enciclopedii de semnificații: a creatorilor mesajului și a angajaților, în calitate de receptori. Umberto Eco evocă o poveste pe care John Wilkins o spune în Mercury, or the Secret and Swift Messenger din
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
care tocmai l-am primit. Atunci când trimitem un colet, suntem siguri că el va ajunge la destinatar cu exact conținutul pus de noi. Însă decodificarea mesajului reprezintă mult mai mult: un proces de negociere de semnificații, în cazul nostru o negociere între două enciclopedii de semnificații: a creatorilor mesajului și a angajaților, în calitate de receptori. Umberto Eco evocă o poveste pe care John Wilkins o spune în Mercury, or the Secret and Swift Messenger din 1641, poveste care explică foarte sugestiv subtilitățile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mare măsură autoimpusă, unde ierarhiile sunt definite lax și unde granițele sunt neclare, angajații înșiși sunt aceia care reprezintă cultura corporatistă. Ei nu vor să fie asistați sau, cum ar spune-o ei, dădăciți, și nu sunt foarte interesați de negocieri colective în numele lor, negocieri purtate de sindicat. Iar ultimul lucru pe care și-l doresc este un angajator paternalist. Mulți nu mai așteaptă sau nu mai doresc o relație pe termen lung cu organizația pentru care lucrează. Nu numai că
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ierarhiile sunt definite lax și unde granițele sunt neclare, angajații înșiși sunt aceia care reprezintă cultura corporatistă. Ei nu vor să fie asistați sau, cum ar spune-o ei, dădăciți, și nu sunt foarte interesați de negocieri colective în numele lor, negocieri purtate de sindicat. Iar ultimul lucru pe care și-l doresc este un angajator paternalist. Mulți nu mai așteaptă sau nu mai doresc o relație pe termen lung cu organizația pentru care lucrează. Nu numai că munca pe care o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
al companiilor? Așa cum am văzut până acum, deciziile economice nu sunt nici pe departe străine de influențele unor factori socio-culturali complecși. Culorile unei companii, logo-ul, design-ul produselor și serviciilor, imaginea internă și externă a unei organizații, modul de negociere și articularea întâlnirilor de afaceri, protocoalele culturale, toate acestea sunt conectate la valori, simboluri, rutine, obiceiuri etc115. Așadar, pe lângă structură, procese economice, oameni (lista ar putea continua), un punct de relief al organizării este cultura organizațională. De fapt, cadrul normativ
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Marcu, Rui Bareira Zink, Philip Meersman, Aleksandar Sajin, Varujan Vosganian, Dan Cristea, Nicolae Prelipceanu, Dinu Flamand, Adrian Ălui Gheorghe, Ion Mureșan și Alexandru Vlad) au păstrat un bun echilibru între opinia fermă, uneori în răspăr cu a majorității, și disponibilitatea negocierii argumentate a acestei opinii. Chiar rezumate, contribuțiile și polemicile din sala de conferințe a Hotelului President din Mangalia ar umple, din păcate, prea multe pagini. De la rostul atitudinii critice până la extremele corectitudinii politice, de la istoria nefast ideologizată odată cu instaurarea regimurilor
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
performantă, capabilă să gestioneze, prin simulări succesive, orice eveniment supus sistematic hazardului a fost creată deja de echipa lui de cercetători. Rezultatul extragerii următoare îi e, pe cale de consecință, cunoscut. Aici se încheie misiunea științifică a profesorului Flamm. Restul e negociere la nivel înalt. Tăcerea lui contra agrafei de pe bicornul lui Napoleon. (Despre aceasta se spunea că ar conferi posesorului său puteri imperiale. Lucru plauzibil, din moment ce îi aparținuse, cândva, lui Charlemagne.) În fața unei astfel de utopii scientiste, îi revine unui jurnalist
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
influențe culturale în lirica română actuală. Întemeiate sau nu pe o noțiune la care tânăra autoare ține - vădit și pe bună dreptate - mai mult ca la orice: metatranzitivitatea. Cum s-ar defini aceasta, pe scurt, fără volutele istorice presupuse de negocierea problematicii realului și pe treptata transmutare dinspre naturalețea empirică înspre medierea culturală - și literară - a percepției ? Iată, abia la pagina 88 a studiului, accepțiunea impusă chiar de Catrinel Popa: În ceea ce privește poezia ultimei jumătăți de secol, nu este nevoie de foarte
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
trei contrabasuri în cap. Dar păstrasem pe dumneaei. Așa am scăpat cu cinste." (pag. 348) Din această zonă stenică a unor coduri comportamentale așezate - și tocmai de aceea ușor de reținut - și a unor jonglerii inteligente cu limbajul, care exclud negocierile prea îndelungate mi se pare că vine formula compozițională a unei cărți cum e Troica amintirilor. Explozive sau colerice, dar niciodată vulgar-imprevizibile, personajele lui Jurgea-Negrilești par să fi obținut, pe cale organică - iar nu în sinteze de laborator - o formă de
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
poeziile lui (...) a fixat Ťprima imagine durabilăť a poetului și (...) alături de alte elemente a stat la baza emergenței mitului eminescian, așa cum s-a configurat el, într-o primă etapă, până la finalul deceniului doi al secolului XX" (p. 152). Cărții Eminescu. Negocierea unei imagini de Iulian Costache i se pot găsi tot felul de cusururi, de la multele și inexplicabilele greșeli de tipar, la formulări confuze și chiar lipsite de logică ("Dar se poate spune, în cazul lor, că a nu fi înțeles
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
e memorabilă. Rezum două-trei texte. În prima parte a volumului, Niculae Gheran scrie pornind de la diferite secvențe biografice rebreniene. Un episod evocă dialogul epistolar al tânărului Rebreanu cu foarte tânărul său editor din Orăștie, Sebastian Bornemisa (p. 13-25). Detaliile de negociere sunt extraordinare: "Târgul să zicem că s-a făcut numai pentru 200 de pagini și nu pentru 240. Atunci ar fi să primești de fiecare pagină lei 1,50+1 ezemplar. Manuscrisul trimis, mai mult de 8 coli=128 pagini
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
fatală, pare din ce în ce mai oscilant. Din susținătoare necondiționată a lui Băsescu, ea începe să povestească amintiri din ce în ce mai incomode pentru fostul primar general al Capitalei. Semnalele confuze din ultimele zile sînt cea mai bună dovadă că, pentru ieșirea din criză, au loc negocieri în care PSD-ul a devenit vioara întîi, din cauză că între președinte și premier nu mai e cale de întors. Dacă luăm din nou la despicat firul alianței dintre PD și PNL, premierul Tăriceanu pică prost, moralmente, dintr-o asemenea analiză
Ce se alege din ce-am ales by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9827_a_11152]
-
Ioanei Nicolaie le stabilește cu memoria, cu tangibilul, cu delicatețea și cu o anumită formă de orgoliu. Toate mulându-se pe scheletul biografic care traversează fie copilăria claustrantă, fie dragostea abia descoperită, fie tragediile cu mii de pliuri, fie măruntele negocieri religioase, fie - ajungem și-aici - moartea. Deoarece mecanica, în definitiv simplă și clasică, a scriiturii din Cenotaf se întemeiază pe coborârea în trecutul personal, îndepărtat și friabil al vocii poetei și deopotrivă al cuvintelor. Artificiile de stil sau de manieră
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
subiectul nu este el „însuși” în raport cu sine, cu consilierul și cu situațiile de viață. Subiectul consilierii educaționale poate fi „el însuși” dacă se respectă condițiile stabilite (climat afectiv, încredere, optimism) pe care le-am prezentat. Tranzacția Procesul de tranzacție sau negociere pentru a fi eficient trebuie să îndeplinească anumite condiții: inițiativa subiectului (atunci când subiectul vine singur la consilier și nu este trimis); receptivitatea profesională a consilierului; clarificarea de comun acord a „problemei”; identificarea unor obiective proprii subiectului; descoperirea soluțiilor optime pentru
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
Antal-Cucoșu', cu gesturi mici, cu un du-te vino fin de priviri, de subînțelesuri, de sensuri ce se rostogolesc unele după altele este acel taifas bărbătesc dintre cei doi. Șueta masculină. Încurcătura bietului moș. Absurdul situației însăși. Scărpinarea pe după ceafă. Negocierea. Inițial, pașnică. Precipitarea acțiunii și părăsirea dialogului. Sînt secvențe de film, care, prin succesiunea lor, prin accelerarea ritmului nasc, într-un timp foarte scurt, alte zeci de povești. Paranteze, drumuri lăturalnice, capete de alte istorii. Ca în filmul mut, distanța
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
Valeria - și o la fel de veche pasiune devorantă - legendele. Ca adolescent, înregistra pe casete sute de întâmplări de necrezut istorisite de ciobani bătrâni sau de bețivi șarmanți pe care îi momea adeseori cu țuică. Devenit matur și irosit în industria semipublicitară negocierilor pentru uși dotate cu detectoare de tot felul, decide să-și lămurească trecutul tulbure: o despărțire neanunțată (neprovocată de fapt) și un ritual de arhivar al smintelilor bătrânești. Trece prin chinurile cozilor de la graniță, prin mirosul de usturoi al unui
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
mai bine decât minerii, muncitorii de la IGMB sau femeile de la APACA dificultatea vremilor prin care treceam. E drept c-au și fost puternic infiltrați cu lideri sindicali ce jucau la două capete: pe de o parte, mimau intransigența în procesul negocierilor cu potentații politici, pe de alta, o dădeau cotită, "reconciliindu-se" în vilele de protocol ale ministerului. Ce-a ieșit din această farsă se vede astăzi: un învățământ harcea-parcea, nici cal, nici măgar, întizând mâna tremurândă după frânghia unei spectru
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]