2,065 matches
-
pe care se vedea sărăcia, trăgându-și fiul de mână și îndreptându-se către biserica aceea, l-a împiedicat pe prefect să-și îndeplinească sarcina. Prefectul, indignat, a poruncit să fie adusă la el femeia și i-a spus: „«Femeie nenorocită, încotro alergi fără rușine?» Ea spuse: «Unde se grăbesc și alții». Iar el: «N-ai auzit că prefectul are să-i omoare acolo pe toți pe care îi va găsi? Am auzit și de aceea mă grăbesc ca să mă aflu acolo
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
sentimentul de singurătate, pierderea locului de muncă de către părinți. La momentul respectiv, inspectoratul școlar din Vrancea vorbea de "campanii politice împotriva românilor"114. S-ar putea obiecta (și se obiectează, într-adevăr din multe părți): dar de ce atunci românii ăștia nenorociți nu fac toți precum copii din Vrancea? De ce nu se întorc în țara lor? Răspunsul este atât de simplu, aproape elementar: deoarece mulți dintre aceștia și-au construit în Italia o viață proprie, și-au cumpărat o casă (9 % dintre
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
important, iar episcopul său Teodor a participat la conciliul de la Aquilea (septembrie 381), prezidat de episcopul Ambroziu din Milano (n. 339; 374-397), care i-a condamnat pe ereticii arieni Palladius și Secondianus. Bagauzii erau un amestec de lume săracă și nenorocită: sclavi, păstori, țărani, militari dezertori, flămânzi fără ocupație, lucrători cu ziua prost retribuiți, care, răsculați împotriva celor bogați, cereau dreptate socială. Autorul unui panegiric scria cu o oarecare dezamăgire: Cezar, nu știu dacă împins de curaj sau îmblânzit de bunătate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-l acuză. Și eu cred că e specific nu numai timpului meu, ci și perioadei precedente și e dovadă de cea mai înaltă demnitate atât a-i acuza pe cei necinstiți, cât și a-i apăra pe cei săraci și nenorociți, pentru că acuza era cel mai bun mod de a servi și salva patria: Nu există o mai mare salvare a statului decât ca cei care acuză pe altcineva să se teamă nu mai puțin pentru cinstea, demnitatea și renumele lor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe deplin legitimă, în condițiile favorizării inamicului sovietic, deja în postura de ocupant - pentru viitorul României. De altfel, se impune atenției constatarea realistă a lui Pamfil Șeicaru în sensul că „tot ce s-a abătut, după 23 august [1944], asupra nenorocitei noastre patrii era virtual cuprins în actul loviturii de stat”. V. 1. Mareșalul I. Antonescu și „variabilele” lui 23 August 1944 Cu mai multe luni înainte de-a se fi ajuns, în luna august 1944, la situația critică în problema
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
aprilie, nu-ți mai aparține. Dacă alde Boc au confiscat data de 1 aprilie, nici BOR (Biserica Ortodoxă română) nu se lasă mai prejos. De când se scoală în fiecare dimineață, ca să se pieptene cu cărare la mijloc, în timp ce țara aceasta nenorocită arde, au găsit și ei ceva ce să confiște: iepurașul de Paști, (noii dobitoci lingviști zic în loc de Paști, Paște, de unde dracu o fi scos asta, doar academicieni de alde Băsescu & Comp știu). Acum, Dumnezeu să mă ierte dacă greșesc eu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care cam sună a zeamă de clopot, este clară, FMI dorește scumpirea alimentelor, a energiei de orice fel și a utilităților pe care Boc și ai lui, o vor aduce la îndeplinire în aceste zile. Așa că, puteți vedea încă odată nenorocit popor român, că ați ales, nu mărul mai mic, ci nimic! Biblia a scris-o popa? Să nu credeți că nu avea dreptate fufa aia lui Băsescu, pe care a pus-o în capul Camerei Deputaților. Am scris eu atunci
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Dar nu este așa, „băieții deștepți" de la conducere știu ei prea bine ce fac și trag nădejde că „la o casă mare, nu se cunoaște". Iată cum aderarea României la Uniunea Europeana a devenit o afacere extrem de proastă, pentru poporul acesta nenorocit. Interesant este că în perioada de preaderare, românii au fost mult mai eficienți în accesarea de fonduri. Bunăoară, în cursul anului precedent aderării, România, prin fondurile Phare, Sapard și Ispa, a beneficiat de 1,6 miliarde de euro, față de contribuția
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
marș. Dar un scurtcircuit în Parlament a oprit să se înfăptuiască visul lui Igaș. Totuși, cred că mai toată lumea știe, că nu capul plăpând a lui Igaș a funcționat aici, vorbă să fie, fiindcă el nu-i decât un pion nenorocit și precar, așezat câș pe harta cotrocenistă. De când polițiștii au strigat la Cotroceni, „Ieși afară, javră ordinară și au trecut la însămânțările de toamnă, semănând cu caschete curtea onorabilului președinte, acesta nu a mai avut liniște, până nu-i va
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sforicică invizibilă, de chiar brăcinarul Domnului de Sus, mai degrabă auzi prin presă cum a călcat strâmb prin cele străchini, cu vreo preacredincioasă, încurcându-se prin cele pidosnice, cu persoane de același sex ori, cum a snopit în bătaie vreun nenorocit, care a îndrăznit să treacă pe terenul bisericii, sau lucru de ultimă oră, își fac radiouri și televiziuni cioplite din dragostea de a fi vedete. Dacă popii ar fi în fruntea luminării maselor, dacă ar lupta pentru ridicarea credincioșilor din
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ar vrea să-i mănânce coliva, de se poate, chiar mâine. A ajuns bătrânelul pe la grădina zoologică, tocmai prin zona animalelor periculoase, în speță leii. E vorba de fioroșii, și foarte musculoșii lei africani, nu de leii amărâți, costelivi și nenorociți ai lui Isărescu, de la Banca Națională. Un copil neastâmpărat și băgăreț, ca și cel care a luat-o peste bot de la Băsescu, a trecut de gărdulețul de protecție și s-a apropiat de cușca leului, până aproape de zăbrele. Atunci leul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
tu, cată-ți de grijă. Furtună nu mă lasă să gîndesc Ce m-ar lovi mai mult. Dar voi intra. (Bufonului) Băiete, -ntîi. Tu sărăcie fără casă, Dar, intră. -Am să mă rog, și-apoi adorm. (Bufonul intra) Bieți despuiați nenorociți, oriunde-ați fi, -Ndurînd lovirea crîncenei furtuni, Cum capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
neîncredere în sine. Un anume Contici, repetentul clasei, haimanaua, nu se sfiește să-și mărturisească pornirile belicoase ("Te urăsc, neamțule!"), spre nedumerirea inocentului Bizu, care "nu ajunsese să priceapă inexplicabila putere de atragere sau de repulsie stabilită irațional între oameni". Nenorocit, incapabil să înțeleagă cum de putea fi urât fără ca el să se fi făcut vinovat de ceva, copilul se îndreaptă cu pași hotărâți spre "iazul Călugărului", cu gândul de a-și lua viața. E împiedicat însă de moartea neprevăzută a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de l'Empereur 1324. Când eu am avizat direcția Muntelui de Pietate chiar la 13 Mai / 900 și când lucrurile s'au petrecut în fața ochilor directorului de degajament, știind directorul prea bine ca având nevoie de a-mi aduce pe nenorocita mea soție la București, unde a și murit; pentru a nu muri acolo, am fost nevoit a da Dlui Suykens 200 procent pentru 200 capital dându-i un bilet de 200 [...] am scris 200 lei, iar când am venit îndărăt
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
vrea săi mănânce coliva, de s-ar putea, chiar mâine. A ajuns bătrânelul pe la grădina zoologică, tocmai prin zona animalelor periculoase, în speță leii. E vorba de fioroșii, carnivorii și foarte musculoșii lei africani, nu de leii amărâți, costelivi și nenorociți ai lui Isărescu, cel de la Banca Națională. Un copil neastâmpărat și băgăreț, ca și cel care a luat-o peste bot de la Băsescu la Ploiești, a trecut de gărdulețul de protecție și s-a apropiat de cușca leului, până aproape de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bașca pomeni și alte venituri de la biserică. Acum, dascălii iau doar șuturi din toate părțile, de la autorități, de la elevi, de la părinți, de la presă și de la viața asta câinoasă care ia blestemat să ajungă în această meserie. În aiuritoarea și nenorocita degringoladă post- decembristă, statutul dascălului în general și al celui din mediul preuniversitar în special, a căzut într-un adânc derizoriu. Ceea ce este mai crud, e că poate cea mai importantă meserie pentru evoluția ulterioară a unei națiuni - aceea de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu este așa, „băieții deștepți” de la conducere știu ei prea bine ce fac și trag nădejde că „la o casă mare, nu se cunoaște”. Iată cum aderarea României la Uniunea Europeană a devenit o afacere extrem de proastă, pentru poporul acesta nenorocit. Interesant este că în perioada de preaderare, românii au fost mult mai eficienți în accesarea de fonduri. Bunăoară, în cursul anului precedent aderării, România, prin fondurile Phare, Sapard și Ispa, a beneficiat de 1,6 miliarde de euro, față de contribuția
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
menținut linia clasic-umanist-democratică, linia Cehiei. Cartea lui, Platon și Europa, este o capodoperă, mi se pare că în România nici nu s-a tradus. S. A.: Nu știu dacă s-a tradus. Același sindrom al ignorării reciproce... V. N.: Același sindrom nenorocit al ignorării vecinilor, când gânditori maghiari din secolul XIX, extraordinar de serioși, cum ar fi Széchény, apoi Eötvös, Deák, rămân necunoscuți. Ei corespondau cu Tocqueville, erau la același nivel, ar trebui să fie cunoscuți și să servească drept model sau
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
parcursul drumului, de strigat nu a strigat nici o lozincă însă, odată ajuns, a aruncat în apropierea Ambasadei cu mânie și sete chiar cu un sentiment de satisfacție, s-ar putea spune, cu aceeași satisfacție pe care o au acești copii nenorociți, care aruncă în tren cu pietre. De ce or fi ei așa de îndârjiți împotriva trenului? Probabil, cei din tren au ceva ce ei nu au, ceva după care jinduiesc, ceva ce și-ar dori și ei mult de tot. Poate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ar fi fost cândva o artistă de mare valoare, o divă renumită, o stea a Teatrului de Revistă din capitală, cunoscută și apreciată și în străinătate. Soarta însă a fost vitregă cu ea, nu a avut noroc. În urma unui incident nenorocit a fost scoasă din lumea scenei, pe care cu dăruire și pasiune o slujea, și aruncată în unul din coșurile de gunoi din spatele grandioaselor teatre, adică transformată în deșeu scenic, iar acum se înfrupta cu amintiri și imagini din trecut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
clădirii, elevii se despărțeau; fetele ocupau aripa dinspre dreapta, iar băieții pe cea din partea stângă. Incidentul a avut loc chiar pe data de 29 iunie, ziua Sfântului Petre, o zi însorită a unui an sărac de după un război lung și nenorocit, urmat de o secetă nemiloasă și mai întinsă ca de obicei. O zi de bilanț, cu care prilej se încheia în mod oficial anul școlar. Se anunțau rezultatele la învățătură și se împărțeau premiile elevilor merituoși. Ca de obicei, după
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
li se scurge în cont orice fel de valută, inclusiv lire sterline. Am înțeles, ei sunt șamanii, precum Marele Angakok la noi, însă nu pricep cine sunt creaturile chiar din fața noastră, slăbănogii aceia mulți, palizi și sfrijiți, mai amărâți și nenorociți decât toți? Aici e aici. Ăștia sunt urmașii lui Șmel și ai lui Bolovan: fizicieni, astronomi, cercetători, profesori, doctori, muzicieni, poeți, scriitori, într-un cuvânt intelectuali, victimele tale. Aici tu ești principalul vinovat, din acest motiv te-am și adus
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
următoarea secundă își mută privirea spre propriile lui picioare. Incredibil! O rușine mai mare nici că se putea. Om în vârstă, intelectual cunoscut și răscunoscut, capul unei familii onorabile îmbrăcat cu niște veșminte atât de caraghioase, încât și celui mai nenorocit boschetar sau cerșetor i-ar fi rușine cu ele. Într-un suman de blană de sub care ieșea la iveală un gen de rubașcă strânsă pe corp, zdrențuită și grosolan peticită, dintr-un fel de piele de animal necunoscut, în jurul căreia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
l-ar fi făcut de râs chiar și în fața propriei sale familii, de care atârnau o pereche de schiuri rudimentare și cu care nu ar fi îndrăznit să se arate nici măcar în fața prietenilor de joacă pe timpul zbuciumatei sale copilării. Așa nenorocit cum se prezenta, mai stătea și expus ca "August Prostu", în văzul tuturor, pe cea mai măreață și mai reprezentativă clădire din țară. Un sentiment de silă și de rușine îl învălui. Ce vor spune cei din familia lui, vecinii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
totul s-a spulberat. Suntem în 2008, gândi Bidaru. S-au mai scurs încă douăzeci și trei de ani de la trecerea lui în lumea celor drepți. Fericirea familiei Gârleanu ar fi continuat și astăzi dacă... Dacă în după amiaza acelei nenorocite zile de sfârșit de noiembrie, nu ar fi sunat telefonul să o anunțe pe doamna Gladiola, asistentă șefă la una din secțiile spitalului, să se prezinte de urgență pentru a rezolva o problemă de serviciu ce nu suferă amânare... Datorită
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]