1,441 matches
-
ar fi fost posibile fără descoperirea microscopului de către HANS și ZACHARIAS JANSEN (1602) și introducerea lui În cercetare de către AN'TON VON LEEUWENHOCK (1632-1723) și MARCELLO MALPIGHI (16281694). Apar astfel În lumea cercetării microscopiștii Începutului secolului XX, care ne-au netezit calea și ne-au permis accesul la marile taine ale necunoscutului. Cum laude lui: LOUIS RANIER (1855-1922), WILHELM VON WALDAYER (1836-1921), ALBRECHT VON KOLLIKER (1817-1903), FRANZ LEYDIG (1821-1908) și multor slujitori pe altarul morfologiei normale și patologice, a căror operă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de câteva găuri de aerisire, pentru fermentare. După 60 de zile se scot din butoaie și se usucă, se pun în straturi, se presează și baloții se expediază la fabrici. Aici frunzele se umezesc, apoi se usucă, se sortează, se netezesc, li se extrag nervurile, sunt răsucite și lipite la capăt cu un lipici natural. Havanele obținute se învelesc într-o foaie superioară, aleasă din 18-20 clase de foi, se trec pe la o mică ghilotină și sunt tăiate în lungimea dorită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Constanța, Sinaia, de gloria de a inspecta un front ce se întindea de la Marea Nordului la Marea Neagră, de reluarea ofensivei în Moldova, de cucerirea Basarabiei. Se îmbătase atâta de propriile lui vorbe, încât, adresându-se mamei, așezată în fotoliul din față, netezindu-și barba cea lungă, cu ochii ridicați în extaz spre tavan, zise: „Nu te turmenta, doamnă, nu vor sta mult internate, intrăm în Moldova și se isprăvește cu războiul“. Când își lăsă privirea în jos și se uită la mama
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
văd eu aici, întrece orice regulă. Al cui este tabloul?” La întrebare a răspuns Vasile Savonea: -„E al pictorului de la Reșița”, arătându-mă cu mâna. Murariu privind în direcția mea a zis: ”Ah, te cunosc!” Și-a făcut un gest netezindu-și sacoul, zâmbind mi-a întins mâna zicând: ” Felicitări, dă-i înainte!” Pe domnul Murariu îl cunoscusem la Reșița, la un salon de toamnă. După vernisajul expoziției a urmat momentul discuțiilor amicale, protocolul. La masa de protocol, când am vrut
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
protocolul. La masa de protocol, când am vrut să umplu paharele cu vin, sticla de vin lipindu-se de fața de masă, a vărsat paharul domnului Murariu pe sacou și pe pantaloni. Eu îmi ceream scuze continuu, iar dânsul repeta, netezindu-i sacoul ca și acum: -„Nu-i nimic, nu-i nimic, doar soția o să spună că iarăși m-am bețivit.” Aici am avut plăcuta surpriză să-i reîntâlnesc pe unii colegi, să-i cunosc personal pe cei despre care auzisem
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
-mi căzut. Iar când mă trezii din farmec, luna nopții răsărise. Cânele sta lângă mine și ironic parcă-mi zise: Ei, stăpâne, bună treabă mai făcut-am împreună, Vai de vânătorul cela ce cu ochii stă la lună! Eu îl netezesc pe spate, caut ciuda să-i alin Și mă-ntorc cu torba goală, dar cu sufletul meu plin. Și în drumul meu spre casă, pășesc leneș, gânditor, Greierul și pitpalacul mă petrec cu cântul lor, Aripatul șoarec face roți fantastice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ale acelei recolte protejăm pădurea, bună și la altceva, ca sursă de hrană chiar - și voi reveni la acest aspect -, ca loc de recreere, dar mai ales ca plămân al planetei. Iar asta Înseamnă și o decizie legislativă, menită a netezi calea utilizării unei energii pe care o primim gratuit și fără nici o restricție. Ne trebuie doar năvodul. “Radiosfera”, 25 martie 1996, ora 9,43 75. Cai năzdrăvani și căluți costelivi E de notorietate faptul că iubesc pisicile, mai ales pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
papule sifilitice, „cununa lui Venus“) clipa când găinațul pă sării se scurge În fir prelung până la pământ, unde face plici!; iar Butter nu Însemna, pentru Urmuz, unt, ci acel prisos de cocă subțire care se scurge după ce lipitorul de afișe netezește cu palma afișul aplicat pe gard. Într-o dimineață, Urmuz fu găsit Împușcat pe o bancă la șosea. Dar deunăzi, plimbându-mi melancolia acestui În ceput de primăvară prin Cimitirul Bellu, ca În tinerețile noas tre romanțioase, cu decoruri adecvate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și catrințe proaspete pe ele, unele tinere, altele „borese“ În toată firea, slujind prin hotelurile cu odăi multe În care se perindau zi și noapte perechi-perechi de Îndrăgostiți ocazionali pentru o desfătare de o clipă; aducându-le ștergarul, apa caldă, netezind așternutul mânjit după plecarea acestora, scoțându-le lăturile, mirosindu-le În acest timp urmele spasmu lui lor pasa ger. Nici o femeie din Regat nu se angaja la aseme nea treburi, afară de câteva țigănci sordide pe la bordelurile de periferie. Atâtea alte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Ucraină. A blestemat și a adorat cartofii, a suferit din cauza lor de foame cronică, pentru că nu erau niciodată destui. Ajunsă numai piele și os, tot cu cartofi s-a hrănit până ce s-a mai împlinit și pielea i s-a netezit la loc. Cartofii erau aliment de bază și principiu ultim - al morții prin înfometare ori al supraviețuirii. Mama a supraviețuit. și a devenit pe veci complicele cartofului. Când îl mănâncă, nici un alt om de pe lume nu privește ca ea și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
câteva linii și cu un scris urât, s-a văzut clar că pungile nemțești nu mai puteau fi detronate: erau reginele absolute, de care aveam grijă ca de ochii din cap. După orice purtat, băbuța le ștergea cu grijă, le netezea și le împătura meticulos în sertar, obicei la care mama n-a renunțat până azi. Eu, personal, mi-am revenit la adevărata natură și am trecut proba focului în armata femeilor-cărăuș abia spre sfârșitul anilor ’70, cu un grad modest
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a bolii sale, mama comunica cu Ceaușescu prin ecran. Era convinsă că acesta o putea auzi și vedea. Nu s-ar fi lăsat schimbată de haine nici în ruptul capului, dacă era președintele la televizor. Foarte cochetă din fire, își netezea părul și verifica dacă toți nasturii de la cămașa de noapte erau închiși. Dădea din cap și îngâna un sunet de aprobare, ca un ascultător fidel. O priveam cu interes, fascinată de acea legătura telepatică. La fiecare telejurnal, Ceaușescu îi promitea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
verși, poți intra în baie, face ea un gest cu țigara spre ușa care desparte baia de cameră. Se poate întîmpla oricui să verse... Trage un fum din țigară, își trece mîna stîngă de cîteva ori prin păr, aranjîndu-și-l, își netezește fusta, scutură scrumul în scrumiera micuță de pe noptieră, își rotește privirea prin cameră, surîde cînd observă sacoșa cu casca de protecție în ea și devine gravă cînd privirea i se oprește asupra mea. Uneori, strînge ea din umeri, vărsatul are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cărți care te interesează, că-i păcat să rămînă vreunuia care să le vîndă ori să le țină ca mobilă. Și să nu duci flori prea multor femei, c-ai s-ajungi ca mine, singur... Îmi strînge mîna, apoi își netezește părul alb, destul de bogat la tîmple și se uită în sus, spre stele. Anele mele or fi acum acolo, sus, mai ales una, toți îi ziceau Lia-ciocîrlia, dar tot Ana o chema... Se dădea în vînt după băieți tineri ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu e suficientă. Georges, revin cu această rugăminte, în amintirea caldei și bunei noastre adolescențe, a meselor din Sfinții Voievozi și pentru că, din familia tatălui tău, Monica e o exponentă ce face cinste. Nu te superi că eu caut să netezesc, prin tine, drumul copilului meu. Îți mulțumesc mult și aștept ca, vreodată, ori eu ori ea să răsplătim gestul tău de înțelegere și ocrotire. Cu bune și frățești mulțumiri și cu urări de bine, omului politic. Sâmbătă 19 septembrie [1947
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la care am tras, înainte de a găsi apartamentul din rue Pasquier. Locuești într’o pensiune? într’o familie? De la tenue, avant toute chose și fără prea mult zgomot și larmă. Spune-i lui Greg cât îi mulțumesc pentru că ți-a netezit drumul, lui Georges mulțumiri pentru rândurile scrise și pentru făgăduială. Pe tine sunt puțin supărată că nu înțelegi că trebuie să profităm de prezent ca să ne scriem. Te sărut, deși finalul acesta e crud, pentru că’mi evidențiază imposibilul. Mamina 8
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
greși; poate ne vom striga desnădăjduite nu de îndoiala reciprocă, ci de tragismul împrejurărilor care ne-ar despărți. Gândul meu de acum are un punct fix: să-ți pot trimete o cât de mică sumă de bani, care să-ți netezească drumul; dac’aș putea să-ți trimet mai mult, tu ai păstra aceasta ca o rezervă. Cred că ar fi bine să vorbești cu Dard, să încerce de pe acum să-ți poți continua bursa și după august; având această siguranță
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și liniștit și un An Nou plin de bucuriile spiritului, de echilibru și pace, dar mai ales vă doresc să vă simțiți bine , cu alte cuvinte sănătate, pentru noi ce-i cunoaștem slăbiciunile, cel mai mare bun, care să vă netezească drumul spre toate împlinirile. Cu cele mai bune gînduri, Ion Maxim </citation> (20) <citation author=”Ion Maxim” loc="Timișoara" data =”14 februarie, 1974”> Timișoara, 5 ianuarie 1979 Dragă domnule Călin, Vă mulțumesc pentru bunele gînduri de Anul Nou. Felicitarea d-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
îl scutea de treburile ce-i reveneau în gospodărie, ca să-și continuie ce-și pusese în gând. Simți o caldă recunoștință, spunându-și în mintea lui că mamă-sa avea încredere în ceea ce plănuia el să înfăptuiască, și continuă să netezească și să șlefuiască scândurelele care în mintea lui, vor deveni cutia de rezonanță a viorii visate. Maria scoase din fântâna de lângă poartă, mai multe căldări de apă, pe care le goli în teuca din ocol pentru oi, iar vițeii se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu și degetele. Frate-miu Vasile ne privea cu luare aminte și deveni și el mai atent la mișcările ce se fac ca să nu te tai. După ce s-a ridicat roua și noi toți seceraserăm o bună postată, tata a netezit o bucată de teren mare cam cât o masă, mama a întins două prosoape pe care a așezat merindea adusă de acasă din care ne-am ospătat cu toții. Ăsta a fost încă un pas spre viața de țăran, își termină
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu părul negru și ochii acvamarin, care și-a pierdut o mănușă albă din piele de ied la Nisa sau la Beaulieu, unde eu am căutat-o În zadar pe plaja strălucitoare printre pietricele colorate și cioburi de sticlă verzi-albăstrii netezite de apa mării. Frumoasei Miss Norcott i s-a cerut să plece imediat, Într-o noapte, la Abbazia. M-a Îmbrățișat În lumina firavă a zorilor, În camera copiilor, Îmbrăcată Într-o pelerină de ploaie, palidă și plângând ca o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Întredeschisă, emițând Într-o succesiune rapidă o serie de sufluri astmatice În timp ce deschidea caietul pentru a-i aranja marginea; adică imprima puternic pe el o linie verticală cu unghia de la degetul mare, Îndoia marginea foii, apăsa, Îi dădea drumul, o netezea cu podul palmei, după care caietul era iute răsucit și așezat În fața mea, gata de a fi folosit. Urma un nou toc; Întotdeauna Îi umezea penița lucitoare susurând din buze Înainte de a-l cufunda În cristelnița cu cerneală. Apoi, bucurându
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mână, În timp ce cu cealaltă ținea un creion introdus Într-un orificiu lateral. Ani de zile el a reprezentat tipul cel mai banal de „servitor credincios“, dotat cu un umor și o Înțelepciune bizare, cu impresionantul lui obicei de a-și netezi mustața cu două degete, de la dreapta spre stânga, degajând permanent un miros de pește prăjit: acesta provenea din misterioasa lui reședință de la subsol, unde avea o nevastă obeză și doi gemeni - un elev de aceeași vârstă cu mine și o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
tautum bellum contra infides turco, un val de purpură aurită, să-și croiască Măria sa o hlamidă pe care s-o poarte în măreție, cu sănătate, la marele ospăț al izbânzii, la ceremonii, la balurile de la Curte..." Ștefan pipăie pânza, o netezește cu palma, în admirație: E aur! Aur curat! Fantastic! Ce încântare! La "balurile de la Curte", în hlamida regală, "il pazzo valacho" va sfârteca inimile domnițelor, ale jupânițelor... spune el, dar brusc, cu brutalitate și scârbă, aruncă pânza cât colo și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în picioare", îngână Alexa cu îngrijorare. Când vrea ceva Vodă, nimeni și nimic nu-i stă în cale. De aceea, să nu zicem hop până n-am sărit! spune Isaia frământat de un gând. De aceea, bine ar fi să "netezim căile Domnului", dar să nu uităm că și Alexandru e tot stirpe blestemată de Mușatin. Parcă poți știi ce venin de năpârcă zace și-n gușa aistuia... Ne-am fript în ciorbă, suflăm și-n iaurt"... Oricum, ne-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]