3,942 matches
-
dintre statele lumii moderne laicizate și România este destul de mare cu privire la implicarea Bisericii, cu valorile pe care le deține, în sistemul public de asistență socială, sistem finanțat în totalitate din resursele statului. În România, relația stat-Biserică nu este una de neutralitate, iar în privința asistenței sociale lucrurile stau cu totul diferit față de o mare parte dintre țările Uniunii Europene. Totul pleacă de la geneza poporului român. Diferența dintre România și statele europene este dată și de această problemă și anume modul în care
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ajung să fie beneficiari ai unor măsuri de protecție socială. Diversitatea și complementaritatea dintre altruismul tradițional creștin și standardele moderne ale asistenței sociale pot fi experimentate într-o țară ca și România, în care relația stat-Biserică nu este una de neutralitate, în care statul să se separe în totalitate de Biserică, așa cum s-a întâmplat în alte state ale Uniunii Europene. Biserica astăzi mai are un rol deosebit de important în România și nu numai în țara noastră, ci și la alte
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
simple legături între DGASPC și Biserica locului, acest lucru fiind posibil doar în situația prezentată de județul Vâlcea cu specificările de rigoare. La nivelul României, relația Biserică-stat în domeniul asistenței sociale este una reală, putem spune complementară și nu de neutralitate, cum se află în alte state europene. Cercetarea făcută scoate în evidență că în domeniul protecției copilului Biserica este destul de implicată, pentru că există valori procentuale destul de ridicate, iar cele trei ipoteze au fost validate științific: preot-angajat+preot-voluntar la nivelul României
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
optimiza activitatea specifică din acest teritoriu social. Concluzii De câteva secole, procesul separării puterii laicizate de puterea eclesială este tot mai evident. Relația stat-Biserică în țările din Occident a devenit una destul de rece, cuvântul de ordine dintre cele două fiind neutralitatea. În România, lucrurile stau altfel. În domeniu ca asistența socială, în țara noastră, relația stat-Biserică este una de complementaritate. Inclusiv proiectele demarate în România prin intermediul atât a instituțiilor europene, cât și a finanțărilor europene, în asistența socială laică, Biserica nu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de la conferință. Wilson a neglijat să-și ralieze voturile liderilor opoziției, iar Senatul a respins Tratatul de la Versailles cu Germania și a refuzat să confirme angajamentele luate de președinte față de Franța și Anglia. SUA a revenit la izolaționism și la neutralitatea tradițională, conformîndu-se testamentului politic al lui George Washington. În 1920, înfrîngerea democraților în alegeri a adus la Casa Albă pe republicani, practic, timp de 12 ani, toți președinții Harding, Coolidge, H. Hoover, ales în 192831 au dus o politică de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conformîndu-se testamentului politic al lui George Washington. În 1920, înfrîngerea democraților în alegeri a adus la Casa Albă pe republicani, practic, timp de 12 ani, toți președinții Harding, Coolidge, H. Hoover, ales în 192831 au dus o politică de strictă neutralitate și de izolaționism. Într-un asemenea cadru au evoluat relațiile politico-diplomatice româno-americane, care pînă în anii 1933-1934 au fost practic nesemnificative. În primul deceniu interbelic ne reține atenția momentul încheierii pactului Briand-Kellogg. "Pactul de renunțare la război", semnat inițial la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să trăiască"73. Ministrul american la București a continuat să-i informeze pe superiorii săi asupra evoluției politico-diplomatice a României în vara anului 1939. Fin observator, Gunther vede eșuînd convorbirile tripartite de la Moscova iar, în perspectivă, pentru România, "respectarea regulilor neutralității"74 apărea ca cea mai plauzibilă soluție. S.U.A. au primit cu neliniște vestea încheierii pactului de neagresiune sovieto-german. Marchizul de Saint Quentin, ambasadorul Franței la Washington, informa Quai d'Orsay-ul, la 25 august, că Roosevelt contemplase cu principalii săi colaboratori
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a României, cu încercările ei de a-și păstra nealterate fruntariile naționale și independența. O primă chestiune asupra căreia Gunther și ceilalți diplomați acreditați în capitalele țărilor est-europene au insistat, a fost aceea a modului în care România, în condițiile neutralității, ajuta poporul și autoritățile Poloniei, țară care trăia o adevărată dramă națională 81. Gunther a realizat dificultățile României care, în pofida amenințărilor externe, a făcut tot ce a depins de ea pentru a ajuta Polonia. Dacă nu înțelegem să violăm legile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ajuta poporul și autoritățile Poloniei, țară care trăia o adevărată dramă națională 81. Gunther a realizat dificultățile României care, în pofida amenințărilor externe, a făcut tot ce a depins de ea pentru a ajuta Polonia. Dacă nu înțelegem să violăm legile neutralității îi preciza Al. Cretzianu, secretar general al Ministerului Afacerilor Străine nu vom viola nici pe cele ale ospitalității"82. Oficialități de peste Ocean precum: James W. Brown 83, consilier tehnic al Asociației creștine a tineretului și conducătorul comisiei americane pentru asistența
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi apropiat și mai mult statele est-europene de Uniunea Sovietică. În al doilea rînd, mulți dintre aliații vest-europeni ai SUA nu ar fi fost dispuși să coopereze. Unele țări aveau partide comuniste proprii, bine reprezentate, altele erau puternic înclinate către neutralitate, în vreme ce altele se temeau de represaliile militare. În al treilea rînd, multe state depindeau de comerțul cu Blocul Sovietic. Departamentul era de părere că restricțiile în vigoare puteau fi înăsprite dacă nu se pierdea din vedere distincția dintre conceptul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Tito în orașul românesc Timișoara. Amîndoi s-au declarat împotriva doctrinei "suveranității limitate", un eufemism pentru doctrina lui Brejnev și, pe 8 februarie, Ceaușescu a respins categoric această doctrină ca fiind incompatibilă cu marxism-leninismul1293. Președintele român și-a menținut și neutralitatea în ce privește conflictul chino-sovietic, chiar și atunci cînd forțele sovietice au comasat trupe chinezești în insula Damansky, pe rîul Ussuri. În martie, Moscova a cerut Pactului de la Varșovia să condamne China pentru violarea teritoriului sovietic, însă România a refuzat, împiedicînd Pactul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mondial de 35 de dolari barilul. În iulie, cele două țări au încheiat un acord separat, prin care România putea furniza produse agricole și utilaje industriale în contrapartidă, în schimbul unei cantități suplimentare de petrol 2083. Deși România și-a păstrat neutralitatea, acest război a redus, practic, cantitatea de petrol livrată în întreaga lume cu circa 3,5 miliarde de barili pe zi. Prețul petrolului a crescut și abia în decembrie OPEC a consimțit să-l fixeze la 41 dolari barilul 2084
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Frăția Baptistă Româno-Americană. Reprezentanții celor două organizații evreiești principale aveau păreri divergente. Jacob Birnbaum, de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Europa de Est privea audierile ca pe un mijloc de înlesnire a emigrării evreilor din România. În consecință, își păstra neutralitatea în privința prelungirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România, care, o dată suspendată, ar fi însemnat încheierea audierilor 2178. Spre deosebire de acesta, Jack Spitzer, de la B'nai B'rith International și Conferința Președinților Principalelor Organizații Evreiești a venit în sprijinul recomandării președintelui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în afara acesteia, deasupra acesteia "...un clasic nu e absorbit de evenimente, nu e surprins de ele și în momentul chiar când le trăiește, le contemplă cu un ochi străin, cu un calm propriu clasicului."319 Se accentuează, astfel, o anumită neutralitate asumată, o detașare de desfășurarea existențială pentru a-i putea studia mai bine mecanismele. De observat, de asemenea, tonalitatea generalizatoare pe care o folosește aici Călinescu, transferând noțiunea de clasic într-un domeniu ce depășește sfera esteticului, un domeniu ce
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
creștină a democrației și respingea ideea conform căreia puterea putea să nu vină de la Dumnezeu căci, amintea el în 1881 în Diuturnum illud, sursa și principiul puterii se găsesc numai în Dumnezeu. De asemenea, spunea el, Biserica nu putea accepta neutralitatea statului în problemele religioase și separația între Biserică și Stat. Immortale Dei în 1885 și Libertas praestantissimum în 1888 o susțineau cu toată tăria: separarea rămînea pentru Leon al XIII-lea "o greșeală periculoasă". Dar, în același timp, el arăta
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ocazia de a-și asuma responsabilitățile guvernării în prima linie. Între anii 1925-1926, experiența trăită de creștin-democratul Prosper Poullet și de socialistul Émile Vandervelde, coaliție denumită a "guvernării democratice", a beneficiat de susținerea Ligii Naționale a Muncitorilor Creștini și de neutralitatea atentă și grijulie a episcopatului. Mai tîrziu a avut loc acțiunea lui Paul Van Zeeland. Acest profesor de economie la Universitatea din Louvain, viceguvernatorul Băncii Naționale, se afla în fruntea unui guvern tripartit împreună cu liberalii și socialiștii (martie 1935), ducînd
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Balcani, se produceau rebeliuni împotriva asupririi turcești, susținute de Rusia din solidaritate slavă. Carol I se menține în rezervă față de mișcările din sudul Dunării și guvernul ia măsuri de a stopa traficul de arme în Balcani. Cuvântul de ordine este neutralitatea, deocamdată. În context, puterile europene fac presiuni asupra Turciei pentru a declanșa reforme care să stopeze nemulțumirile. O intensă activitate diplomatică tatonează terenul situării între Turcia și Rusia. În România, chestiunea Basarabiei este nod gordian între cei care îndemnau orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din Peninsula Balcanilor, turcul era stăpânul, sau cel puțin vecinul, în vreme ce în România turcul era invizibil." Altfel spus, România nu avea nici un interes de a se poziționa alături de Rusia împotriva Turciei. Era, în principiu, și poziția lui Eminescu, adept al neutralității în conflictul care se profila. Poetul va argumenta că independența era deja coaptă față de Poartă, că urma doar să fie recunoscută de jure, fără vărsare de sânge, căci abia acum imperiul se găsea în pragul căderii, nu la 1711, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
12 noiembrie 1876: "Unul din pericolele războiului eventual este însă neclaritatea ținutei României. Guvernul rusesc nu se simte deloc sigur față cu românii, a căror afaceri esterne se clatină aproape ca vibrațiunea, așa încât, dacă România n-ar renunța singură la neutralitatea ei, pericolul cel mare al războiului ar rămânea înfrângerea acestei neutralități. Cu drept cuvânt se-ntreabă deci un ziar dacă această evazivitate a diplomației române e născută din nesiguranța întâmplărilor sau dacă în ea este un mod cert, care ține
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ținutei României. Guvernul rusesc nu se simte deloc sigur față cu românii, a căror afaceri esterne se clatină aproape ca vibrațiunea, așa încât, dacă România n-ar renunța singură la neutralitatea ei, pericolul cel mare al războiului ar rămânea înfrângerea acestei neutralități. Cu drept cuvânt se-ntreabă deci un ziar dacă această evazivitate a diplomației române e născută din nesiguranța întâmplărilor sau dacă în ea este un mod cert, care ține în eșec tendințele puternicului vecin."34 Spre a testa terenul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
1876), dar nu și la Berlin, unde el a convenit că Rusia poate ocupa teritoriile "turcești", dar temporar, în condiții stricte, însă Bismarck nu voia să deranjeze "vechile legături ale curții sale cu Rusia".41 Ceea ce putea oferi Germania era neutralitatea, în caz de război. Nouă zile mai târziu, Bismarck trebuie să constate că "războiul ruso-turc este inevitabil"42, dar nu va renunța la neutralitate. Totuși, emite opinia că războiul trebuie "localizat", mai ales pentru a nu afecta Austria. În ședința
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
voia să deranjeze "vechile legături ale curții sale cu Rusia".41 Ceea ce putea oferi Germania era neutralitatea, în caz de război. Nouă zile mai târziu, Bismarck trebuie să constate că "războiul ruso-turc este inevitabil"42, dar nu va renunța la neutralitate. Totuși, emite opinia că războiul trebuie "localizat", mai ales pentru a nu afecta Austria. În ședința Camerei din 27 noiembrie, deputatul Nicolae Blaremberg, cerea, într-o interpelare, ca guvernul să aducă limpeziri în privința păstrării neutralității României în raport cu conflictul ruso-turc. "Turcia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dar nu va renunța la neutralitate. Totuși, emite opinia că războiul trebuie "localizat", mai ales pentru a nu afecta Austria. În ședința Camerei din 27 noiembrie, deputatul Nicolae Blaremberg, cerea, într-o interpelare, ca guvernul să aducă limpeziri în privința păstrării neutralității României în raport cu conflictul ruso-turc. "Turcia adaugă și Eminescu, aprobându-l nu mai este primejdioasă pentru noi, dar o alianță cu Rusia însemnează primejdia absorbirei și a absolutismului. Toate națiile Europei, nu numai Rusia, doresc îndreptarea soartei popoarelor din Orient, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
43 Se clarifică din nou poziția realistă a lui Eminescu. El știe că această opțiune e în concordanță cu orientarea pașnică a Europei, nu cu tendința aventurieră de cuceriri. La interpelarea lui Nicolae Blaremberg, ministrul de externe a răspuns diplomatic: Neutralitatea noastră coincide cu dorințele Europei, dar dacă am fi siliți a ieși din ea atunci o vom face-o; în orice caz însă nu vom urmări o nouă direcție politică fără învoirea reprezentațiunei țării."44 Și guvernul turcesc declarase că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu dorințele Europei, dar dacă am fi siliți a ieși din ea atunci o vom face-o; în orice caz însă nu vom urmări o nouă direcție politică fără învoirea reprezentațiunei țării."44 Și guvernul turcesc declarase că va respecta neutralitatea României și că linia de apărare va fi malul Dunării. Ministrul credea că puterile europene vor dezbate la conferință problema neutralității României, oferind garanții speciale. În context, Eminescu admite că România trebuie să urmeze cea mai bună cale pentru apărarea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]