11,656 matches
-
în cele din urmă, la țanc, în timpul ultimei reclame - puștimea care nu-i are de vecini pe alde Silverstein și Landau, ci pe Fibber McGee și Molly, pe Ozzie și Harriet, pe Ethel și Albert, pe Lorenzo Jones și pe nevastă-sa, Belle, și pe Jack Armstrong! Jack Armstrong - goiul sută la sută american! - și Jack derivat de la John, nu de la Jake ca taică-meu... Uite ce, de câte ori ne așezam la masă, lăsam radioul să urle până la desert, licărul scalei galbene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Când ne-am cunoscut, cu aproape un an în urmă, Maimuța avea deja la activ o căsătorie și un divorț. Soțul ei fusese un industriaș francez în vârstă de cincizeci de ani, care îi făcuse curte și o luase de nevastă după numai o săptămână, la Florența, unde ea manechin într-o prezentare de modă la Palatul Pitti. După ce s-au căsătorit, viața lui sexuală consta în faptul că se băga în pat cu tânăra și frumoasa lui mireasă și și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
un fel de grai nătâng, spurcat, de țărancă, la care îi face plăcere să recurgă din când în când și se folosea de el de fiecare dată când îmi descria excesele la care trebuia să asiste în calitatea ei de nevastă de magnat. Avea harul de-a povesti cu mult haz cele paisprezece luni petrecute alături de el, deși a fost probabil o experiență sinistră, dacă nu chiar înspăimântătoare. El însă, după ce se luaseră, o trimisese cu avionul la Londra, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
valiză plină cu mostre de brâie, bretele și suspensoare. Și știi ceva? Faptul că mai trăia și era bine mersi m-a lăsat paf. Încă nu mi-am revenit din șoc. Și e însurat, fain frumos, la casa lui, are nevastă și doi copii - și un „ranch“ în Maplewood, New Jersey. Mandel e viu, îmi zice că are un furtun cât să-și ude grădina din jurul casei, un grătar special pentru picnicuri și cărbuni speciali. Mandel, care, din admirație pentru Pupi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și al miștoului ei. Chiar înghiți povestea asta? S-o iau și eu de bună? E chiar cu neputință să acceptăm că fătuca asta și-o fi dedicat oarece timp ocupației de cocotă de lux? Of, Iisuse! Ia-o de nevastă, îmi zic în sinea mea, și n-o să fii cu nimic mai grozav pe scara evoluției decât mafioții și milionarii care-și aleg femeile din coada care se adună pe Copacabana. E genul de pipiță care poate fi văzută la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sunt numai și numai fiindcă nu m-am școlit la căcatul ăla de Harvard! Și nu mă mai fute la cap cum trebuie să mă comport față de soții Lindsay. Ce mare căcat s’ alde Lindsay? Un bășinos de primar și nevastă-sa. Un rahat de primar! Îți reamintesc, în caz că ai uitat, că am fost măritată cu unul din cei mai bogați oameni din Franța când aveam doar optsprezece ani - am fost invitată la cină la Aly Khan pe vremea când tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
că America e acolo unde mă aflu eu, în loc să fie într-un alt loc, în care voi călători într-o bună zi, pentru că tata și cu mine trebuie să mergem de fiecare dată în noiembrie la țărănoiul ăla și la nevastă-sa, în Union, New Jersey (amândoi poartă salopete), să ne aprovizionăm cu adevăratul cidru pentru Ziua Recunoștinței. — Plec în Iowa, îi anunț eu din cabina telefonică de pe etajul meu. — Unde? — La Davenport, în Iowa. — În prima ta vacanță studențească? — Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și două mâini Încleștate. Dar nu-i era milă de domnul Eckman, pe care-l urmâri iar În imaginație de la birou În apartamentul lui foarte modern, În toaleta strălucitoare, În baia cu argint aurit, În salonul cu tapiserie luminoasă, unde nevasta lui stătea și cosea, cosea, făcând veste, pantaloni, bonete și ciorapi pentru Misiunea Anglicană. Domnul Eckman era creștin. Cât era linia ferată de lungă, coșurile Înalte scoteau flăcări. Dogoarea lor nu pătrundea prin peretele de sticlă. Era teribil de rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la Început pe jumătate topite, apoi pe jumătate Înghețate. Da, sunt bucuros că nu m-am aflat la Belgrad, se gândi el. Totul era foarte confuz. Oamenii ăia erau săraci și el era, la rândul lui sărac. Oamenii ăia aveau neveste și copii, dar și el avea soție și o fetiță Încă mică. Probabil că se așteptau să câștige ceva din asta, „roșii“ ăia. Soarele, ce se ridica deasupra acoperișului de pe ghereta vămii, Îi atinse fața cu o umbră de căldură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
tăceri profunde. Lukici și funcționarul de la mesagerie Își ațineau În van respirația; locomotiva staționată peste linii Încetase să mai pufăie. — Colonelul Hartep la telefon. E șeful poliției, se gândi Ninici și l-am auzit vorbind. Cât de mândră va fi nevastă-mea În seara asta! Vestea va da ocolul unității, Îmi știu eu femeia. Nu prea are ea motive să fie mândră de mine, se gândi el onest, fără să se desconsidere, dar folosește la maximum ceea ce are. — Da, da, aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
neliniștească. Oare e semn de război, e semn că vin bulgarii? Sau „roșii“? Își aminti ce se Întâmplase la Belgrad și asta Îl tulbură foarte mult. La urma urmelor, se gândi el, sunt tot de-ai noștri, sunt săraci, au neveste și copii. Ultima era o notă către bucătarul unității și conținea instrucțiuni detaliate pentru un prânz În trei, care să fie servit fierbinte În camera maiorului la unu și jumătate „ Ia aminte, dumneata ești responsabil!“, se spunea În Încheiere. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
peștii În ochii săi translucizi. Spuse: - Ce chestie că i-ați dat tabletele acelea! Obișnuia să ia câte una ori de câte ori Îl apucau durerile și Încă una peste noapte. Îl făceau să doarmă. — Da. Cât de multe am să-i povestesc nevestei mele! — Băutura, Îl Îmboldi doctorul Czinner. Ninici spuse Încet: — Dacă Încercați să evadați În timp ce-s plecat, o să dau de bucluc. Doctorul Czinner spuse: — Cum am putea scăpa? Ușa e Încuiată și fereastra e prea mică. — Foarte bine atunci. Doctorul Czinner
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
acestora, până unde le mergea blândețea, viclenia și simplitatea minții lor. Știa care le sunt plăcerile - rakia, jocul de cărți și femeile - sau ambițiile, deși acestea puteau să Însemne doar o poveste palpitantă sau veselă pe care s-o Împărtășească nevestei. Cel mai bine știa cum să ajusteze pedepsele la caracterul omului și cum să Înfrângă voința. Își pierduse răbdarea când soldatul manevrase cu atâta Încetineală sacii, dar acum avea răbdare. Rămase cu revolverul În palmă și repetă destul de calm comanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
domnișoara Pardoe În tren. De fapt, e jos În hol chiar acum. Am venit Împreună de la gară. A fost rândul domnului Stein să-i cântărească cuvintele. Când vorbi, o făcu oarecum dintr-un alt unghi. — Sărmana fată nu are părinți. Nevastă-mea consideră că ar trebui s-o convingem să rămână aici. Înțelegeți, eu sunt tutorele ei. Stăteau unul În dreptul celuilalt, având masa Între ei. Pe aceasta zăcea contractul semnat de domnul Eckman. Nu se referiră la el. Afacerile păreau lăsate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
femeia aceea cu care trăiește la Köln. Oh, da! spuse domnul Stein simțindu-se inconfortabil. Și-a câștigat singură pâinea În fiecare zi de după moartea sărmanilor ei părinți. Eu nu m-am amestecat. Nu-i rău pentru o fată, dar nevastă-mea a considerat că n-ar strica s-o vedem, așa că am invitat-o aici. Ne-am gândit că, poate, i-am găsi o slujbă mai bună pe lângă noi. Se Înscriseră Într-un sens giratoriu, pe după un polițist miniatural ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
despre „Ma Tante“, pe care Spinelli Îl făcuse popular la Paris cu mai mult de cinci ani În urmă. Domnii turci sorbeau cafele, râdeau, trăncăneau și scuturau din capetele lor mici și brunete ca niște păsări de casă gălăgioase, dar nevestele lor, nu de multă vreme eliberate de văluri, stăteau tăcute și se uitau la cântăreață cu fețe ca de cocă, inexpresive. Myatt și Janet Pardoe străbătură grădina pe una din laturi, căutând o masă, În timp ce franțuzoaica țipa, râdea și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
9th Street, seamănă cu un mic paradis Manhattan. Nu e de mirare că, mai nou, este plin de turiști În weekend. Vizitatorii din afara orașului stau pur și simplu pe acolo, cu gurile căscate, holbându-se la albul orbitor al dinților Nevestelor Superbe din West Village, la părul lor minunat, care este Întotdeauna strălucitor și se mișcă Înainte și Înapoi cu regularitatea unui metronom. Liv Tyler, Olatz Schnabel 1, SJP2 - de atâtea mămici celebre cu cărucioarele lor, de-abia mai poți găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
plătesc pentru ele. Am Împins totul spre casa de marcat. Nu-mi place deloc să recunosc asta, dar mi-a stat inima În loc când mi-am dat seama că stăteam la coadă În spatele lui Phoebe Calder. Esență a ceea ce reprezintă Nevestele Superbe din West Village, ea arăta radioasă. Avea Într-o mână un pachet cu Înfățișare șic de brânză franțuzească, iar În cealaltă mână ținea una dintre pungile de un galben pal de la propria-i firmă, PHOEBE BÉBÉ. Burtica Îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și cu o afacere care impunea un anumit stil de viață? Dumnezeule“, m-am gândit eu, „poate că și Kate Spade ia medicamente. Era Întotdeauna atât de vioaie și de săltăreață, cu păru-i sfidând gravitația“. Adevărul este că toate nevestele din New York ar trebui să arate precum Mireasa moartă. Eu eram atât de obosită, că mă durea și părul În cap. Oare se simțea toată lumea la fel? Sau aveau medicamentele grijă de asta? M-am simțit de parcă trăiam Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
bună consolare 41 3. Cupluri legendare 49 4. Prieteni de profesie 76 5. Prieteni neserioși 96 6. La vânătoare de soți 111 7. Petrecerea de divorț 122 8. Gașca de paranoice 145 9. Bărbatul de negăsit pe Google 156 10. Nevestele Superbe din West Village 164 11. Bebelușul Monden 177 12. Tragedia lui Marci 195 13. FΨΨΨ de aniversarea căsătoriei 213 14. Domnul Moscova 232 15. Botezul cu putere 253 16. Felicitări de Crăciun menite să te Înverzești de invidie 263
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
fiul ei, Patrick. Helen are vârsta pe care ar avea-o soția mea. Stridie e fiul pe care l-ar fi putut avea ea. Ipotetic vorbind, desigur. Asta ar fi putut fi viața mea, dacă aș fi avut o viață. Nevastă-mea, distantă și beată. Fiică-mea, experimentând cu o sectă penibilă. Jenată de noi, de părinții ei. Prietenul ei ar fi fost hipiotul ăsta tâmpit, care încearcă să se ia la harță cu mine, tatăl ei. Și dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
rachete, tractoare... ...cuie, ciocane, cuțit furat din sertar, mobila ciopîrțită rîde tipograful. Să mai vii să-ți spun... Cînd, după doi băieți, am avut o fetiță atunci viață! Aduna toate prosoapele, toate milieurile și-și înfășa păpușile. Răsuflam eu, ofta nevastă-mea. Oricum, te-aștept să bem. Lazăr promite o vodcă, mulțumește arătînd cu privirea spre geanta plină cu programe și afișe, iese în grabă și fuge spre stație, să prindă tramvaiul, care-l va lăsa în fața autogării. *** Și ce-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ai auzit doar ce-a spus profesorul. Radu îi aruncă un zîmbet echivoc, așază cafeaua lîngă telefon și se retrage pe jumătatea lui de pat. Să-ți aduc un coniac spune Paula, simțindu-l topit. Ce dac-am zis de nevastă-ta, surîde, ridicîndu-se -, nu-i vina mea că am auzit ce-ți striga profesorul. Parcă eu mă supăr cînd îmi zici de Vlad? Cine-i ăsta? întreabă Radu absent. Puștiul cu telefoanele. Cam obraznic, e drept; mă înnebunește cu insistențele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
uite de volan. O secundă, două...., trei... și.... Vîrful pantofului își rărește ritmul, uitînd de muzică, atent la vorbele șoptite, pe care le punctează prin mici zvîcniri. Șoferul continuă să privească înainte, întrecîndu-se pe sine în arta de a conduce. Nevastă-mea, spre exemplu, spune el după un timp, cu aer de mare povestitor cînd călătorește cu mine, stă întotdeauna pe locul șapte sau opt. Dacă ar sta aici, deși-i cunosc picioarele de peste zece ani, aș intra sigur într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de alături. Ce-ai zis? întreabă țăranul calm, aruncîndu-și sumanul printr-o zvîcnire a umerilor, săltîndu-se domol de pe scaun. "Nimeni pe lume nu ne va abate,/ Ești brigadier, ori nu ești brigadier" continuă Lazăr vorbele țăranului. Stai, bărbate îi spune nevasta, făcînd un gest de lehamite. Dar bărbatul rămîne în picioare, așteptînd, înfruntînd calm privirea tuturor, așezîndu-se abia cînd îl vede pe șofer că înțelege pericolul și-și înghite furia, coborînd să închidă oblonul la portbagaj. O rafală de vînt, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]