9,048 matches
-
consider că este un act de spiritualitate, și anume una de esență, pentru că, altfel, eu, prin natura mea, prin firea mea, nu aș căuta în mod natural aceste lucruri. Reporter: Ce anume îți inspiră creația? Nichita Stănescu spunea, în poemul Nod 28, că „Daïmonul meu vine de departe / în gazda făpturii mele”. E o inspirație de moment ceea ce o determină? Liviu Mocan: Aici, de fapt, prin întrebarea aceasta, reintrăm în turnul de fildeș, pentru că această supă, acest lichid, această apă vie
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
Și o lacrimă fierbinte. Trec prin ziduri uneori Și din pietre culeg flori, Pașii mei de pe hârtie Vreau s-aducă bucurie. Când povara-mi este grea Pun genunchii ca să stea În pridvorul rugăciunii Cum m-au învățat străbunii. Tai din noduri gordiene Și alerg doar prin poiene Iar prin ochiul dimineții Văd doar frumusețea vieții. Dintr-o scoarță de copac Simt cum ramurile tac, Iar din muguri de lumină Cum se naște-o rădăcină. Pe aripă de cocor Gândul meu e
TRECĂTOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350104_a_351433]
-
Și să-și trăiască din plin celelalte satisfacții și bucurii de după serviciu: el pictura, ea pianul și ambii, în zilelel libere, să călătorească, să se supună altui ritm și efort, să se izoleze altundeva decât în porii ambianței conjugale, în nodurile rețelei de obișnuințe reflexe, cotidiene. Porneau cu automobilul...Proiectau din timp escapadele, planificau itinerariul șiobiectivele și uneori plecau spontan, spre a evita casa, orașul... Fugeau... Ținteau munții, piscurile, peșterile, grotele, cascadele, pădurile, defileurile... Escaladau cu profesionalism, se aventurau să investigheze
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
mereu, dar nu știu unde sunt? Atât aș vrea să mă eliberez! Atât aș vrea să mă desprind acel fum albicios din nori de pământean să-nfășor privirea ce-mi tremură vâslind corabia-mi pe obraz... nu ai știut să-i dezlegi nodul gordian și nici nu te-ai priceput! Te întreb Cititorule câtă răbdare să am? Dacă ne mor dorințele râzând! Dacă ni se opresc ideile ultimile spaime pe buzele arse ale acestui pământ? (Paris 18 februarie 2012) Referință Bibliografică: Primul delir
PRIMUL DELIR de MARIA COZMA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361948_a_363277]
-
Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 476 din 20 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului tu vii așa intempestiv cu dorul pus în adjectiv mă trezesc apoteotic rătăcind pe-o stea, hipnotic prea bine știi să mă conjugi îmi cauți nod în papură și câte alea mi le-n drugi mă bagi la post cu nafură le faci pe toate cu dichis ești cucernică femeie mi-i gândul azi un cer deschis ești un foc eu o scânteie uneori eu fug
UNEORI EU FUG DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362071_a_363400]
-
Noaptea singur în odaie, Și-altceva în jur nu mai există Decât vag de tot o pistă Și-ntunericul, o claie; Întrebări pe care totuși Nu mai pot să le descurc Și cobor în loc să urc Spre grădina mea cu lotuși Nodul gordian s-a strâns O, măcar de-aș înțelege Un principiu sau o lege Că zadarnic dau în plâns Și când spală dimineața Geamurile cu lumină Parcă iar aștept să vină Cu problemele ei, viața Referință Bibliografică: Întrebări de noapte
ÎNTREBĂRI DE NOAPTE de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362105_a_363434]
-
pe care Eminescu îl acordă autobiografiei este mai degrabă acela de trăire a clipei, de autor, personaj și interpret: poetul se dedublează, chiar și în Luceafăr: “Parea un tânar voievod Cu par de aur moale, Un vânat giulgi se-ncheie nod Pe umerele goale.” Ipostaza de nemuritor întrece în însemnătate pe cea de personaj de ficțiune, de basm românesc. Poetul însuși, se vede un Luceafăr aparținând nemuriri. Stea, ce luminează înaltul cerului pe o cale de expresie, considerându-se el însuși
AUTOBIOGRAFIA POETULUI ÎN OPERA LUI EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362136_a_363465]
-
ai un ceas, să nu-l potrivești Să nu se producă nu'ș ce tragedie Nu te mai uita, fix în bagdadie Că ea nu e harta bolților cerești! Cată să-nțelegi, peste tot e-o lege Face și desface, noduri la destine Noduri la cravate sau la intestine Dacă tu n-o vrei și ea te alege; Nu mai răspândi vorbe de prisos Zilele cu fluturi sunt mai numeroase Că noi suntem doar, un pachet cu oase Peste care viața
ORA EXACTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365817_a_367146]
-
să nu-l potrivești Să nu se producă nu'ș ce tragedie Nu te mai uita, fix în bagdadie Că ea nu e harta bolților cerești! Cată să-nțelegi, peste tot e-o lege Face și desface, noduri la destine Noduri la cravate sau la intestine Dacă tu n-o vrei și ea te alege; Nu mai răspândi vorbe de prisos Zilele cu fluturi sunt mai numeroase Că noi suntem doar, un pachet cu oase Peste care viața toarnă sos; Urcă
ORA EXACTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365817_a_367146]
-
Petre Rău s-a întipărit deja în mintea și inima iubitorilor de poezie, proză, critică literară, umor și eseistică. Spiritul boemei literare a fost reînviat în urmă cu câțiva ani, concretizat prin revista Boem@, dar și prin cenaclul literar virtual „Noduri și semne”, foarte activ, în care creatori de toate vârstele și condițiile își manifestă crezul lor literar prin creații proprii, ambele aceste modalități de exprimare fiind conduse și îndrumate de Petre Rău. Semnatar a 14 volume din aceste specii literare
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
din ultimul timp; era ultima nopate lipsită de coșmarul durerilor insuportabile... Ușa se deschise. În salon își făcu apariția o femeie frumoasă, plină de viață, dar cu ochii triști. Încerca cu greu să-și ascundă lacrimile, să-și dreagă glasul. Nodul din gât puse stăpânire pe vocea ei. Îl salută cu o voce stinsă. Tânărul o privi atent. Era iubita lui, dar parcă nu era ea; jovialitatea ei, cheful ei de viață, râsul ei molipsitor și uneori deranjant de tare se
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
cuielor de fier În lemnul cărnii crucii Era înfip ca-ntr-un cuier, Din fibrele ulucii Se auzeau gemete lungi Și lacrimi se văzură Curgând din tainicile pungi De lemn ca de făptură... Și-abia apoi L-au dezlegat Din nodurile sforii Și să atârne l-au lăsat În zgârciul subsuroii. De chinuri ars, de frig, de vânt, De soare și de sete, Prins între ceruri și pământ, Pe frunte-avea și-n plete Coroană din scaieți și spini, Cununa umilinței, Sporind
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
petreceri eu așez litere într-un jilț din defileul ancorat pe cer mai sunt trei ceasuri și noaptea își va etala sunetele prin preria aducerilor-aminte minutul acela e fantastic îi simt sângele pe eșafodul viitorului sentința alb-negru va deveni un nod gordian III ostașilor nu va mai dau niciun rang frontul vostru e în depresie halucinațiile curg șuvoaie poate descântecul meu vă va lumina mințile dar l-am uitat într-o raniță de seară bravooooo tu ăla din urmă șchiopătezi a
DARK de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365313_a_366642]
-
întrebat femeia ce nu-și putea opri tremurul mâinilor, fără să privească la bărbatul căruia i se adresase. - Cel mult cinci minute, mamă. Uite! Suntem la marginea localității. Încă puțintică răbdare, a liniștit-o el, în timp ce-și aranja nodul cravatei grena, aplecându-se ușor pentru a fi auzit. - Numai atât? s-a mirat Florica, încercând să privească pe fereastră peste pălăria de modă veche a bătrânei. Observând primele case, a tras fermoarul genții din care a scos la iveală
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
privit cu recunoștință. Nu ar fi vrut, cu nici un chip, să poarte, față de el, o discuție subversivă. Ca să dea de înțeles că subiectul eventualei conversații nu putea fi decât banal, a precizat : - Știe dragă, Știe totul !... Deși avea pus un nod în gât, prietena, a continuat cu nerușinare : - Ei bine,... ce mai face ?! - Nu știu. L-am dat la spate ! „Prietena ” a tăcut mâlc. Nu se aștepta nicipedeparte la un asemenea răspuns. Chipul ei a căpătat culori și nuanțe trecătoare. Dacă
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]
-
adorm sub pleoapele căzute fără vedere lăsându-te. Porumbeii fac din piețe un loc de adunare și plimbare pe jos la fel ca și bunicii cu nepoții ce le oferă firimituri și admirație. Timpul fuge-n statui și rămâne cu noduri în gât, cu o funie trage asfințitul aproape, noaptea sosește-n calești trase pe marginea orizontului roșu-portocaliu ca fructul de mangosten. Tu privești cu inima cât o sămânță scăpată din vedere și nimeni nu observă misterul de care ne apropiem
NOAPTEA SOSEŞTE-N CALEŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365539_a_366868]
-
Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului tu vii așa intempestiv cu dorul pus în adjectiv mă trezesc apoteotic rătăcind pe-o stea, hipnotic prea bine știi să mă conjugi îmi cauți nod în papură și câte alea mi le-n drugi mă bagi la post cu nafură le faci pe toate cu dichis ești cucernică femeie mi-i gândul azi un cer deschis ești un foc eu o scânteie uneori eu fug
UNEORI EU FUG DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365564_a_366893]
-
pentru semnale, chemări. Un loc - simbol a fost și a rămas, acest munte supranumit și Muntele dragostei, prilej de bucurie, de cântec, de dans. Tulnicele - vechi instrumente muzicale de suflat, sunt obiecte de lemn confecționate din trunchiuri de molid fără noduri, scobite înăuntru și apoi legate cu cercuri de lemn, iar între cercuri au diferite desene populare. Șlefuite de mâinile țăra¬nilor, cu lucrătură minuți¬oasă și delicată, sunt făcute din dra¬goste de frumos, cu în¬crus-tări și desene fermecătoare
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
de mâl se-aruncă nopți de vară în arșiță și vânt se-ntâmplă emisfere să-și schimbe forma-n timp arunci din tine verbe te-ndrepți te frângi te schimbi și-n toată-această umbră întreaga ta viață alunecă prin noduri acum e dimineață se-ntâmplă cercuri multe în arcuri să te prindă strigi râzi și plângi în piatră lemnul să te cuprindă să uiți de dorul firii de-a fi om când iubești de-a fi otravă punctul în care
BISERICĂ-N MIŞCARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365132_a_366461]
-
Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului La colțul străzii, stă un cerșetor, amforă-n frig, mimând un biet decor, își scutura de ierni omătu-n suflet, strângând în pungă chinul, fără urlet. L-au strâns în lanțuri noduri de cearceaf, scriind cu sânge dezvelit, un epigraf, pe ale străzii lespezi dulci, de cretă, iluzii prinse-n fum de eprubetă. Ploua cu toamne peste ochii goi, udând amaru-ntins prin glod de foi, el, doar privea și îmbrăca stafii! un
CERȘETORUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365207_a_366536]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > AMESTECATE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului Anomie Ce mai strânsoare Legea este ca un nod Fără cap, firul... Ofrandă Întinsă la uscat Piele de aborigen Tam-tam-urile tobei ... Nutrient Culoare de roș Este bună de mâncat Spune vampirul... Păcate Până la apus Suntem cercetați toți Dosarul e greu... Simptom Mi-a spus bătrânul: Are lipsă de snagă
AMESTECATE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365252_a_366581]
-
inima spartă de o piatră din asfaltul lasciv sentimentele se dezbracă la groapa de gunoi comună sufletul îți doarme sedat printre cearșafuri spălate cu balsam pliate cartezian nu mai suna mesajul este prolix la mâna mea brățara handmade are șapte noduri legate gordian Referință Bibliografică: Evanghelizarea (după tine) / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1328, Anul IV, 20 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
EVANGHELIZAREA (DUPĂ TINE) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364821_a_366150]
-
redeschise de acești oameni speciali, ai întâlnirilor mari ale sorții. Îți întretaie calea la timpul potrivit, atunci când ești și tu pregătit, iar momentul este ales cumva de o forță divină. Ceața din orizontul tău se risipește, iar firul șanselor dezleagă nodurile ce nu te lăsau să înaintezi. Speranțele îți sunt ancorate spre orizonturi înalte, iar degetele infinitului deschid larg poarta succesului pentru tine, bineînțeles dacă ai stăruit pe cărarea lui. Umbrele dorului ce te bântuiau ca nălucile sunt acum risipite, iar
ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366332_a_367661]
-
schimb c-un alt model de eu. Dar ăsta-i jocul: Muritorii vor moartea s-o îngenuncheze, pe când nemuritorii-ar vrea ca efemerul să-i distreze ... Dă să iasă, dar se întoarce și adaugă): Tot trăncănind era să uit: Din Nod aveți urări de bine de la feciorul vostru Cain! Amic la toartă e cu mine ... (Iese) Scena 3 Set (înfiorându-se) Văleu cât poate să vorbească ființa asta reptilină! Mi-a provocat aceeași silă pe care-o simți lâng-o jivină. (Adam
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
sens, ci pur și simplu o fugară viziune! Profesionistul Cristina Țopescu se autodescrie pe o seamă de coordonate, unele dintre ele aparținând de profilul media, dar la omul Cristina Țopescu, un conductor unic este firul sufletesc. Acest fir e fără nod și fără lege deasupra contemplației adânci, din care se află ce e frumosul lăuntric. Ceea ce moralmente se crede a fi rar în vorbirea și fapta unui om explică evoluția dramei umane pentru că întocmai ce e rar aduce dese necazuri și
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]