2,074 matches
-
care poate fi foarte formal în mod inutil sau „ca de roboțel” ori pițigăiat, ca și obsesiei pentru anumite subiecte despre care pot să vorbească la nesfârșit, transformând conversația, fără să conștientizeze acest lucru (pentru că nu știu să citească indicii nonverbali), în monolog. De asemenea, ei nu înțeleg emoțiile, nu manifestă empatie față de ceilalți și nu pricep glumele și subtilitățile limbajului (figurile de stil, ironiile, unele expresii). Sunt neîndemânatici și au un prag senzorial de obicei mai scăzut (trăiesc amplificat anumite
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
15-36 luni, deși simptomele pot apărea mai devreme. Simptome principale ale autismului Severitatea simptomelor variază semnificativ de la o persoana la alta. Totuși, toate persoanele cu autism au anumite simptome principale în următoarele domenii: • probleme semnificative în dezvoltarea abilitaților de comunicare nonverbală, cum ar fi privirea ochi-in-ochi, expresii faciale și posturi ale corpului; • întârziere în vorbire sau lipsă acesteia. Aproximativ 50% din persoanele cu autism nu vor vorbi niciodată. • limbaj stereotip și folosirea repetitivă a unor cuvinte. Persoanele cu autism repeta o
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
a realizat după modelul descris în literatura de specialitate pentru alalie (silabe duble , silabe , cuvinte asociate cu fenomene din natură , stări afective , cuvinte monosilabice , bi și trisilabice ,etc.). Pentru trezirea interesului , dezvoltarea proceselor psihice cognitive , s-a apelat la procedee nonverbale:cuburi,inele,sortări de obiecte, puzzles, reproducerea gesturilor,cântece, formarea deprinderii de a asculta povești. Pentru a înțelege , a participa ,s-au efectuat jocuri de tipul :Cum face?Cine face? De ce face?Cu ce face?Unde face? S-a lucrat
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
cel mai frecvent în recuperarea copiilor cu tulburări de spectru autist ( TSA ). Dezvoltata cu scopul de a ajuta copiii cu TSA să atingă potențialul lor maxim de dezvoltare prin formarea abilitaților de invitare, construirea gândirii critice, dezvoltarea comunicării verbale și nonverbale, terapia ABA a fost permanent cercetată și îmbunătățită în ultimii 50 de ani,. Terapia ABA a fost introdusa ca metoda de tratament în autism de către Ole Ivar Lovaas, profesor la University of California din Los Angeles ( UCLA ). Terapia promovata de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
când credeam ca ne-am liniștit si Vlăduț este pe drumul cel bun, instinctul meu de mama mi-a spus ca ceva se întâmpla cu el, nu mai vedeam progrese, stagnam de câtva timp pe aceleași programe, era in continuare nonverbal, manca doar alimente pasate pe care eu i le dădeam mai mult cu forța, fapt care mă nemulțumea. Atunci, D-zeu a vrut sa ne lumineze calea si ne-am amintit de persoana care ne-a deschis ochii, spunându-ne
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Climatul de căldură, sinceritate, dragoste, încredere și siguranță oferit de familie, reprezintă pentru copil fundamentul necesar dezvoltării conștiinței morale. Comunicarea părinte copil și copil-părinte are un rol primordial. Ea nu se realizează doar prin mesaje verbale, ci și prin componente nonverbale, afectiv-emoționale, prin gesturi, reacții. O privire absentă sau plină de interes, un zâmbet cald sau unul sarcastic, un gest tandru sau de iritare, nerăbdare, completează mesajul sau îl minimalizează. Odată cu intrarea în școală, copilul trăiește rând pe rând două lumi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de sémiotique visuellede Anne Hénault este o carte în care semiotica, marcată de tendința contemporană spre multiplicarea imaginii, de noutățile tehnologiei digitale și de exigențele culturale ale societății occidentale, își propune să asigure seriozitatea cercetării prin abordarea științifică a limbajelor nonverbale. Volumul asociază abordărilor formale din semiotica de pionierat a lui Ferdinand de Saussure, Louis Hjelmslev, Claude - Levi Strauss și Julien Greimas, o serie de contribuții ale gândirii interogative de tip fenomenologic. Accentul cade, în Ateliers de sémiotique visuelle, pe emiterea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fie congruente: Conținut Relație Când relația este pozitivă, semnalele din planul relației trec în plan secund (percepute inconștient), iar atenția este focalizată pe semnalele din planul conținutului. Elementele predominante în planul conținutului sunt cuvintele, iar în planul relației sunt elementele nonverbale. c. Comunicarea e un proces continuu, ce nu poate fi abordat în termenii de stimulrăspuns sau cauză-efect Lanțul comunicării nu este segmentabil, cauzele și efectele sunt judecăți arbitrare. Comunicarea seamănă mai mult cu o spirală fără început și fără sfârșit
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
profunzime în funcție de informațiile primite de la elevi, care dau seamă de ceea ce așteptă ei sau sunt în stare să întâmpine. Profesorul, ca și elevul dealtfel, este un rezonator. Așadar, comunicarea didactică înglobează și acele fluxuri informaționale, intenționate sau nu, verbale sau nonverbale, profilând un univers de discurs pluridirecțional, multicanal și polisemantic”. 1.4 Concluzii Prin comunicare se construiește relația dintre oameni, încrederea, respectul și buna înțelegere. Așadar, esența comunicării este apropierea dintre oameni. Este foarte important să știm să comunicăm cât mai
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de distorsiune amintim următoarele categorii: a. surse de distorsiune care au în vedere mediul ambiental, b. surse ce țin de organizarea defectuoasă a muncii, c. surse care au în vedere incongruența rol - cadru moment, d. surse ce evidențiază insuficiența indicilor nonverbali la unele cadre didactice, e. surse ce țin de incongruențe psihologice generale. Sunt considerate drept bariere în comunicarea eficientă următoarele modalități comportamentale: * tendința de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu părerile interlocutorului, adică
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
profunzime în funcție de informațiile primite de la elevi, care dau seamă de ceea ce așteptă ei sau sunt în stare să întâmpine. Profesorul, ca și elevul dealtfel, este un rezonator. Așadar comunicarea didactică înglobează și acele fluxuri informaționale, intenționate sau nu, verbale sau nonverbale, profilând un univers de discurs pluridirecțional, multicanal și polisemantic. Plecând de la tipologia atitudinilor interindividuale, Jean-Claude Abric stabilește cinci reguli ale unei comunicări eficiente și de calitate : 1 să ascultăm (adică să ținem seama de punctul de vedere al celuilalt); 2
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
nelămuriri. Un cadru didactic eficient lasă nu numai spațiu întrebărilor, în comunicarea cu părinții, ci îi și provoacă să facă ei acest lucru; * falsa conexiune inversă - mulți părinți din diverse motive lasă, prin tăcere ori prin alte semnale de tip nonverbal, impresia că au înțeles și că sunt de acord cu cele transmise de cadrul didactic. Cadrul didactic, cunoscând faptul că părintele are, de cele mai multe ori, interesul de a nu-l contrazice , trebuie să se asigure, prin mijloace verbale, dar mai
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
că au înțeles și că sunt de acord cu cele transmise de cadrul didactic. Cadrul didactic, cunoscând faptul că părintele are, de cele mai multe ori, interesul de a nu-l contrazice , trebuie să se asigure, prin mijloace verbale, dar mai ales nonverbale suplimentare că părintele este în posesia informațiilor corecte; * rezistența la critică - neacceptarea de către cadrul didactic a criticilor venite din partea părinților. Dezvoltarea acestor relații profesorpărinte nu se pot întemeia pe duplicitate, pe minciuni și pe lingușiri, ci pe adevăr comunicat cu
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
științifică - aspect impus de necesitatea înțelegerii celor transmise; * să combinăm permanent comunicarea verticală ( profesor elevi) cu cea orizontală ( elevi-elevi) în forme organizate ( lucrul pe grupe, lucrul în perechi, sarcini colective) și cele trei forme de comunicare interpersonală : comunicarea verbală, paraverbală, nonverbală; * să evităm animarea selectivă a clasei/ elevilor în funcție de reprezentările deja fixate: „clasă amorfă”, „clasă slabă”, „elev slab”, „elev conștiincios” etc. * Să stabilim relații de conducere a clasei de elevi adecvateaccent pe relația democratică; * Să evităm stereotipurile și prejudecățile deoarece conduc
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
iconice (imaginile), semnele indiciale (fumul indică focul), semnele simbolice (semnul balanței este simbolul justiției). De asemenea, nu putem exclude semnele verbale (textele scrise sau vorbite) care pot fi însoțite de semne paraverbale (rostirea afectivă a cuvintelor, sensul tăcerii...) sau semne nonverbale (gesturi, mimică, reacții involuntare...). Mai mult, în sprijinul fundamentării teoriei privind comunicarea umană, filologi, sociologi, filozofi ... au evidențiat că: "limba este un important instrument și liant al societății" descriind relația dintre cuvinte, semnificațiile percepute de indivizi și legăturile dintre membrii
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
situații de comunicare monologată. Ca receptor al mesajului oral, până la sfârșitul clasei a IV-a, elevul trebuie să-și dezvolte următoarele capacități: concentrarea atenției pentru a asculta mesaje formulate de persoane diferite, semnalizare prin replici adecvate și mijloace verbale și nonverbale a înțelegerii mesajului interlocutorului, înțelegerea semnificației globale a mesajului ascultat, stabilind legături între informațiile receptate și cele cunoscute anterior. Pentru școlarul mic, cartea de citire este universul în care descoperă tainele scrisului. Frumusețea textului literar, în complexitatea sa, cuprinde mesajul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
un vocabular adecvat; să redacteze texte narative de mică întindere pe baza unor cuvinte și expresii de sprijin. Comparativ, comunicarea orală se caracterizează prin libertate de exprimare, prin posibilitatea de a face rectificări și reluări, dar și prin folosirea conduitei nonverbale și paraverbale, pe când comunicarea scrisă se diferențiază de aceasta prin imposibilitatea de de a se folosi limbajul nonverbal, emoțional, și, poate, prin lipsa cunoașterii de către emițător a reacției spontane a receptorului. Noul curriculum de limba și literatura română trebuie direcționat
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Comparativ, comunicarea orală se caracterizează prin libertate de exprimare, prin posibilitatea de a face rectificări și reluări, dar și prin folosirea conduitei nonverbale și paraverbale, pe când comunicarea scrisă se diferențiază de aceasta prin imposibilitatea de de a se folosi limbajul nonverbal, emoțional, și, poate, prin lipsa cunoașterii de către emițător a reacției spontane a receptorului. Noul curriculum de limba și literatura română trebuie direcționat spre formarea progresivă a copilului cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din jurul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
este inevitabilă sau „Non-comunicarea este imposibilă”. Să nu uităm că noi comunicăm nu numai prin cuvinte (comunicarea verbală), accent, intonație, ritmul și debitul vocii (comunicarea paraverbală) ci și prin poziția corpului, mimică, gestică, orientarea și strălucirea privirii, înroșire, paloare (comunicarea nonverbală). Putem adăuga că și lipsa lor este comunicatoare de sensuri. Să ne gândim la cazul în care copilul dumneavoastră tace. Poate fi vorba despre o tăcere-uimire, tăcere-vinovată, tăcere-aprobatoare, tăcere-meditativă, etc. Dorim sau nu, comunicăm tot timpul, 24 de ore din
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
te ascult, ce s-a întâmplat?”, moment în care conștient sau nu vă uitați la ceas. Copilul va înțelege că nu aveți timp și că ori trebuie să fie scurt, ori să o lase pe altă dată. Mesajele para și nonverbale sunt decodificate de două ori mai repede decât cele verbale, atenție deci, nu transmiteți mesaje contradictorii. Efectele unei comunicări depind de conținutul comunicărilor anterioare, și prin aceasta procesul comunicării este continuu. Părinții își cicălesc copiii pentru că aceștia greșesc frecvent. Copiii
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
aceasta procesul comunicării este continuu. Părinții își cicălesc copiii pentru că aceștia greșesc frecvent. Copiii motivează că fac greșeli, tocmai din cauza cicălelilor frecvente ale părinților. Forma de comunicare verbală are un conținut redus la cuvintele unei limbi, însă comunicarea para și nonverbală sunt nelimitate. Intonația cu care sunt spuse cuvintele, spre exemplu poate varia continuu. Bernard Shaw spunea că există 100 de feluri de a spune „Nu” și 1000, de a spune „Da”. Să ne gândim doar la spusele copiilor noștri: „Da
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
denumește corect formele geometrice și culorile primare; nu identifică și nu denumește corect anotimpurile, lunile anului, zilele săptămânii. Comunicare și limbaj: sesizează cu dificultate sensul mesajelor percepute în cazul cuvintelor / structurilor verbale uzuale și răspunde cu dificultate la comanda verbală / nonverbală prin îndeplinirea sarcinii sau formularea răspunsului, participă la conversație utilizând structuri verbale cu sens; prezintă dificultăți în utilizarea cuvintelor din vocabularul activ (cuvinte legate de propria persoană, de mediul familial, de mediul natural, de mediul școlar, de mediul social), execută
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
triturarea dinților, etc. 5. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este integru, fără malformații. Respirația fonatorie este normal dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este slab dezvoltat. La vârsta de 3,5 ani înțelegea expresiile familiare, dacă vorbirea era însoțită de prompt-ul nonverbal și paraverbal. Avea dificultăți în a indica un obiect sau o imagine denumită de examinator. Ordinele verbale din două sau mai multe secvențe nu erau îndeplinite. Repetarea fonemelor, silabelor sau cuvintelor era absentă. Prin examinările făcute s-a exclus posibilitatea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
absentă. Prin examinările făcute s-a exclus posibilitatea existenței unui deficit auditiv semnificativ, Adrian reacționând la sunet și zgomote de intensitate mică. Auzul fonematic este nedezvoltat. Limbajul expresiv este de asemenea puternic afectat. Copilul folosește o modalitate de comunicare preponderent nonverbală, indicând obiectele sau luând pur și simplu ceea ce dorește; sunt prezente și unele manifestări vocalice, dar slab articulate, în care nu se poate recunoaște nici un nucleu semantic al unui cuvânt. La 3,5 ani nu folosește nici cuvinte cu rol
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
adultului - motricitate fină; Comprehensivitate verbală - realizare comenzi simple; Comprehensivitate și expresivitate verbală - părțile corpului; Comprehensivitate și expresivitate verbală - obiecte din mediul copilului; Comprehensivitate și expresivitate verbală - imagini; Localizatorul de persoane; Activități tip joc, puzzle; activități de tip matching, cu prompt nonverbal și verbal; Să folosească „da” și „nu” în vorbirea spontană; Să identifice în imagini o acțiune și ulterior să o denumească; Să identifice genul masculin și feminin (fată - băiat); Să folosească cuvinte „politicoase”: „la revedere / pa”, „mulțumesc”, „poftim”, etc.; Să
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]