2,833 matches
-
propuși inițial, optând, În schimb, pentru termenul de-programare a creierelor sugerat de Doru Pop. Locurile memorieitc "Locurile memoriei" Ovidiu Pecicantc "Ovidiu Pecican" Ideea de „loc al memoriei” - lansată cu câtva timp În urmă de istoriografia franceză (prin intermediul lui Pierre Nora), dar preluată cu promptitudine și de alte istoriografii (cum ar fi cea americană, reprezentată, În acest context, de Robert Gildea) - Îmbină, cum se poate observa de la prima vedere, ideea de spațiu cu cea de timp. Prin această caracteristică, ea Întâlnește
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lucru. Din acest motiv, odată pornit pe calea elucidării chestiunii locurilor memoriei, cercetătorul poate avansa În multiple direcții, doar parțial intuite și dezvăluite de investigațiile de până astăzi. El se poate păstra În muzeul marilor locuri ale memoriei - la Pierre Nora acestea sunt cele naționale franceze -, dar poate coborî și către subtradiții cum sunt cele regionale sau locale, ori poate urca Înspre o investigație cu pretenții de o mai mare generalitate (locurile memoriei occidentale ori răsăritene, cele ale memoriei europene sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vă mulțumesc pentru invitație și pentru interesul pe care Îl arătați cu toții acestui text. El vine, de fapt, dintr-un laborator unde marchează un Început. Este o explorare care nici măcar nu e originală, de vreme ce omul care a lansat conceptul, Pierre Nora, e un istoric francez. Noțiunea de loc al memoriei a cunoscut, din câte știu, relativ puține comentarii de natură teoretică. Au fost recenzii, bineînțeles, dar ele nu aveau necesara perspectivă teoretică, referindu-se la aspecte de tipul ceva figurează in
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
memoriei a cunoscut, din câte știu, relativ puține comentarii de natură teoretică. Au fost recenzii, bineînțeles, dar ele nu aveau necesara perspectivă teoretică, referindu-se la aspecte de tipul ceva figurează in extenso, iar altceva lipsește cu desăvârșire etc. Pierre Nora a pornit ca și Corin. A lansat un concept și pe urmă a Încercat să-l fundamenteze. Eu am zis să pun, la rândul meu, umărul și a ieșit ce ați văzut. Sigur că urmează să continuu reflecția asupra acestei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să dai o exemplificare pe imaginarul românesc, prin care să concretizezi lucrurile acestea? Ovidiu Pecican: Pentru prima Întrebare, răspunsul este simplu: nu! Apoi, mă lăsați să citesc un exemplu? E o modestă aplicare la universul românesc a Învățăturilor lui Pierre Nora. Câteva elemente de mitologie profană. Păcală și Tândală, de pildă. Dar mai Întâi să vă mai dau câteva repere, ca să vedeți la ce mă gândesc când mă refer la locurile memoriei. Trec deci În revistă: Păcală și Tândală, Bulă, dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
revine fiecăruia dintre noi sau poate Istoriei. Aceste exemplificări au rostul de a anecdotiza puțin discuția noastră și de a o scoate dintr-o morgă prea sobră și rigidă, dar sunt primul care să constate că, făcând ceea ce făcea Pierre Nora În istoriografia franceză, fac mult mai puțin. Neavând o tradiție În acest domeniu, nu am avut neapărat o serie de dosare pe fiecare problemă sau poate nu le-am știut eu stârni sau aduna. Acestea fiind spuse, cred că nici măcar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
franceză pentru reviste, ocupându-se, de asemenea, de îngrijirea unei ediții I.L. Caragiale, Versuri (1922), a două volume din Studii critice de C. Dobrogeanu-Gherea (IV și V, 1926-1927), precum și a câtorva ediții de scrieri neliterare. SCRIERI: Constantin Radovici, Agatha Bârsescu, Nora Marinescu, București, 1917; Lespezi și moloz din templul lui Epidaur, București, 1924; Doctorul Ottoi (O. Călin), București, f.a.; Anton Bacalbașa, București, 1924; Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, București, 1924; Humorul lui Hasdeu, București
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
37; Constantin, Complicitatea, 134-137; Răzvan Voncu, Postmodernism religios, L, 1997, 8; Andrei Grigor, „Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic”, L, 1997, 35; Liviu Grăsoiu, Bucuria, extazul, beatitudinea, JL, 1997, 1-4; Pop, Pagini, 149-150; Gabriel Dimisianu, Leul în iarnă, RL, 1999, 1; Nora Iuga, O femeie trece prin poemele lui, RL, 1999, 1; Grigurcu, Poezie, I, 654-656; Dicț. esențial, 447-449; Dicț. analitic, III, 405-406; Manolescu, Lista, I, 173-180; Popa, Ist. lit., II, 538-540. L.H.
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
gospodăria continuă să fie și o unitate productivă, relațiile dintre cuplurile generaționale sunt mult mai intense, dar și mai contradictorii. În cazul conviețuirii a două sau trei nuclee conjugale, continua intersecție în treburile domestice dintre membrii familiei, cu predilecție dintre noră și soacră, este o sursă majoră de tensiuni. Permanenta interacțiune dintre bunici-părinți-copii în fluxul vieții de zi cu zi are, de asemenea, pe lângă aspecte pozitive (un suport emoțional mai bogat) și unele negative (divergențe în concepția educațională, concurență la dragostea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
35 de ani). Deși se publică, număr de număr, versuri de I. Gr. Periețeanu, Ludovic Dauș, Cincinat Pavelescu, Barbu Nemțeanu, Al. St. Vernescu, G. Millian-Maximin, C. Săteanu și proză scurtă de Vasile Pop, Mihail Mora, V. Scânteie, Emil Gârleanu, A. Nora, accentul cade pe mișcarea teatrală din București (cronici dramatice, interviuri, medalioane dedicate actorilor). Un loc aparte îl ocupă publicitatea și comentariile referitoare la Compania Dramatică Davila, care își deschide porțile la 12 septembrie 1909 cu reprezentarea piesei Stane de piatră
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
comentează activitatea lui Al. Busuioceanu și analizează lirica bacoviană (Poetul Bacovia), în vreme ce V. Petrovici scrie despre „artă și moral.” De reținut e și portretul Paul Zarifopol, schițat de Radu P. Niculescu. Un medalion Henrik Ibsen este urmat de analiza piesei Nora, sub semnătura Moh. Cara Ali. În foileton, Dimităr Petrof traduce din bulgară Strein de Fani Popova Mutafova. Alți colaboratori: C. Pavel, Eugen Cealâc, B. Jordan. D.B.
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
Mihail Crama, Leonid Dimov, Ion Horea, Cezar Ivănescu, Eta Boeriu, Vasile Nicolescu, Tudor George, Adrian Păunescu, Florin Mugur, Mihai Ursachi, Florența Albu, Gheorghe Pituț, Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Victor Felea, Petre Stoica, Ioan Alexandru, Ileana Mălăncioiu, Marius Robescu, Gabriela Melinescu, Nora Iuga, Angela Marinescu, Adrian Popescu, George Alboiu, Dorin Tudoran, Vasile Petre Fati ș.a. Mult mai reticentă s-a arătat R.l. față de poeții din generația ’80, ale căror nume pot fi întâlnite mai cu seamă după 1989, când opreliștile cenzurii, dar
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
sunt Adrian Bucurescu, Sorin Comșa, Ilinca Florescu, Roxana Pană, Călin Stănculescu ș.a. Alte rubrici: „Învățământ”, „Tradiții românești”, „Forumul artelor”, „Ideea europeană în acțiune”, „Revista revistelor”, „Secvențe plastice”, „Muzeul Național de Artă”, „Balet”, „La radio”. Alți colaboratori: Alexandru George, Roxana Iordache, Nora Iuga, Ruxandra Cesereanu, Nicolae Mecu, Mihai Ursachi, Corneliu Antim, Constantin Vrânceanu, Costin Tuchilă, Iulia Blaga, Anca Florea, Simona Hodoș. Informații culturale pot fi găsite și la paginile „Ultima oră”, „Zoom” și „Rondul de dimineață”. M.Dr., D.B., I.I., L.Cr.
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
, Ioan (11.I.1931, Iași - 18. VIII. 2005, Iași), poet și eseist. Este fiul Elenei (n. Nora) și al lui Ioan Saizu, zidar. În Iași face cursuri primare la Școala „Spiru Haret” și liceale la Școala Medie Tehnică de Comerț (1942-1951), fiind apoi licențiat al Facultății de Filologie-Istorie, secția istorie, a Universității „Al. I. Cuza” (1957). Din
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
brașovean Darie Magheru. A activat în cenaclul revistei „Astra” (1969-1973), apoi în cenaclul de la „Echinox” (1975-1979), iar după decenii a devenit unul din principalii animatori ai dezbaterilor în cadrul unor importante cenacluri bucureștene: din 1998 la cenaclul Asociației Scriitorilor (condus de Nora Iuga), din 2002 la cenaclul „Euridice” al Uniunii Scriitorilor (condus de Marin Mincu). Rolul lui de „descoperitor” al unor talente nu poate fi trecut cu vederea, numeroși tineri poeți datorându-i mult sub raportul cristalizării destinului și sub cel al
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
cronici, studii și eseuri critice despre Ion D. Sîrbu, Angela Marinescu, Marta Petreu, Aura Christi, Adela Greceanu, Marin Mincu, Liviu Ioan Stoiciu, Gheorghe Izbășescu, Dora Pavel, Bogdan Ghiu, Horia Gârbea, Cristian Popescu, Ion Mureșan, Daniel Bănulescu, George Cușnarencu, Dumitru Țepeneag, Nora Iuga, Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun și mulți alții. Relevante, eseurile introductive și concluzive ale celor două volume expun viziunea despre „apocaliptic” ca matrice a segmentului de literatură valorizat, pe care criticul o apreciază că ar corespunde modelului existențial
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
1992; Cântecele desăvârșirii interioare, București, 1994; Turnul lui Casanova, pref. Marin Mincu, Constanța, 1996; Provincia pedagogică, București, 1996; Textele de la Montsalvat, Botoșani, 1998; Textualism, postmodernism, apocaliptic, I-II, Constanța, 2000-2001; Experiment și angajare ontologică, București, 2002; Cartea lui Benedict, pref. Nora Iuga, postfață Nicolae Tzone, București, 2002; Textele de la Monte Negro, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Ucenicia bătrânului alchimist”, RL, 1984, 22; Ioan Milea, „Ucenicia bătrânului alchimist”, TR, 1984, 42; Constanța Buzea, Târguri de fructe, târguri de flori, AFT, 1988
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
întotdeauna mai apropiat sufletește de grupul oniric decât de colegii de generație” (interviu cu Octavian Soviany), F, 1999, 3; Mariana Filimon, O limbă în care nu există conjugări, CNP, 1999, 5-6; Simion Bărbulescu, O provocare la adresa Isarlâkului, LCF, 1999, 28; Nora Iuga, Când Filimon, când Filaret, RL, 1999, 33; Radu Voinescu, Cartea jubilațiilor, LCF, 2000, 4; Ion Roșioru, „Textele de la Monsalvat”, CL, 2000, 7; Cistelecan, Top ten, 47-48; Grigurcu, Poezie, II, 384-388; Micu, Ist. lit., 695; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
statu) (27, 1). Lucru și mai grav, parusia devine, în această situație, „superfluă” (superuacuus). Parusia și Judecata nu pot fi înțelese decât împreună, căci Isus „a venit să despartă pe om de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa” etc. (27, 1). Pentru ereticii vizați aici de Irineu, nu există o a doua parusie, prima epuizând, ca să spunem așa, întregul conținut al mesajului divin. În ochii lor, cuvintele lui Isus din Mt. 11,27 sunt formale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
omului care nu vrea să zidească fratelui său casă în Israel. 10. Și casa acestuia se va numi în Israel: casa desculțului.” Eșecurile leviratului (care nu devenea operant dacă soții au avut fete) puteau fi diverse. Facerea povestește aventura Tamarei, nora lui Iuda, soția lui Ir (omorât „de Domnul”), care, după moartea acestuia, ar fi trebuit să se mărite cu Onan („Atunci a zis Iuda către Onan: «Intră la femeia fratelui tău, însoară-te cu ea în puterea leviratului, și ridică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
intra la femeia fratelui său, el vărsa sămânța jos, ca să nu ridice urmași fratelui său” (38, 9). Soluția ar fi reprezentat-o fiul încă nevârstnic (căci „Dumnezeu l-a omorât” și pe Onan), Șela: „Atunci a zis Iuda către Tamara, nora sa, după moartea celor doi fii ai săi: « Stai văduvă în casa tatălui tău, până se va face mare Șela, fiul meu!Ț [...] Și s-a dus Tamara și a trăit [îmbrăcată în straie de văduvie - nota mea, D.H.M.] în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apoi, prin 1669, în Rusia, încercând să redeștepte interesul pe care se pare că i-l trezise țarului Alexei Mihailovici cu ocazia călătoriei lui Gheorghe Ștefan la Moscova. Visul ei de mărire a rămas, însă, doar un vis.... Fiicele și nurorile Brâncoveanului Dacă judecăm după căsătoriile fetelor celor mari ale lui Constantin Brâncoveanu - Stanca (1675-1697), în 1692, cu beizadea Radu Iliaș (1671-1705), un ultim reprezentant (cu o mamă Cantacuzină) al Mușatinilor Moldovei, Maria, un an mai târziu (în 1693), cu Constantin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de singură Maica Précista să fie pârât la vrémea judecății, așijderea și de noi; și să fie de trei ori procliat și afurisit de 318 sfinți părinți din Nichieia și să lăcuiascu cu Iuda și Ariia 325): să ignore opinia nurorilor (femeile au avut în Veacul de Mijloc o poziție coborâtă în Europa; aici este, însă, vorba și de supremația consangvinității. Era un sfat formulat cândva și de bătrânul postelnic: „să nu ascultați povești între voi sau vrajbele muierilor voastre”326
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oi bate. Nu știu, mamă, de trăiesc, Zile de mai viețuiesc...447 este totală (ea este posibil să fie și definitivă, căci fiul se duce, uneori la luptă). De aici, poate, și accentele de gelozie maternă (criminală câteodată) îndreptată asupra nurorii, o intrusă periculoasă pe firul iubirii dintre mamă și fiu: Maică-sa nu l-ascultat, Nora-n temniță-a băgat, Demăncare ea i-a dat Din ciubaru porcului, C-așa-i legea robului...448 . încercarea de mistificare (și ea criminală
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
posibil să fie și definitivă, căci fiul se duce, uneori la luptă). De aici, poate, și accentele de gelozie maternă (criminală câteodată) îndreptată asupra nurorii, o intrusă periculoasă pe firul iubirii dintre mamă și fiu: Maică-sa nu l-ascultat, Nora-n temniță-a băgat, Demăncare ea i-a dat Din ciubaru porcului, C-așa-i legea robului...448 . încercarea de mistificare (și ea criminală: „Fiuț, fiușoru meu,/ Cât am plâns de doru tău,/ Că de când te-ai dus de-acasă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]