4,526 matches
-
Îngenuncheată-n rugă zi de zi, La căpătâiul gândurilor sparte, Am scris în palma arsă: nu veni Să împărțim la doi aceeași moarte. S-a tulburat o lume între noi Altare de lumină stau să crape, Iubirea crește nufăr din noroi Și rătăcești ca ceața peste ape... AM AȘTEPTAT Am așteptat ca macii să-nflorească Căci am crezut c-am să-nfloresc și eu, Dar s-a lăsat tăcerea îngerească Și mi-a vorbit în șoaptă Dumnezeu. De primul vis, de
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
Îngenuncheată-n rugă zi de zi, La căpătâiul gândurilor sparte, Am scris în palma arsă: nu veni Să împărțim la doi aceeași moarte. S-a tulburat o lume între noi Altare de lumină stau să crape, Iubirea crește nufăr din noroi Și rătăcești ca ceața peste ape... MĂRGĂRITAR DE DOR Noi suntem două păsări călătoare, Dar am uitat demult ce-nseamnă zborul Și ne-am trezit că aripa ne doare, Când sărutam pământul cu piciorul. Se înfioară toamnă-n gândurile mele
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
Ne țese tăcerea alt strai de lumină. PETALE DE GÂNDURI Spre lumi nevăzute ai dus nemurirea Și gândul, și visul, și viața de-apoi, Iar formei de lut i-ai dat mărginirea, Doi poli, o durere și-un drum de noroi. Bolnav de tristețe, prea singur cu mine, Ca număr impar spre tine pășeam, Pe axa tăcerii, spre ziua de mâine, Să-mi spui ce cuvinte în suflet mai am. E toamnă de-acuma, degeaba mă minți, Cocorii-au plecat și
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
iar îmi pui, Lumina îngheață și cad în amurg Petale de gânduri, spre lume, hai-hui. O LUME DEGHIZATĂ E-o lume deghizată, iubitule, în noi Și stau în poarta vieții copacii triști și goi, Iar îngerii ne spală trecutul de noroi, Căci rana de pe palme e plină cu puroi. Se-aud trosnind în vetre, toți anii ce-au trecut Și nu știu de-n zidire s-a pus nisip ori lut, Dar coasta ce mă doare eu simt nu-i a
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
Dar coasta ce mă doare eu simt nu-i a mea Când se ascund în noapte chemări de cucuvea. Botezul cu lumină coboară peste noi Și-un răsărit ne naște la fel pe amândoi, Lăsând statui de piatră spoite cu noroi În stupul de tăcere rămas fără de roi. ------------------------------------- Maria IEVA Timișoara 1 februarie 2015 Referință Bibliografică: Maria IEVA - O LUME DEGHIZATĂ (POEME) / Maria Ieva : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
a tâlhăriei. Terminând aceea școală exercită meseria învățată până întâlnește un sfânt care, în loc să îndrepte sabia dreptății împotriva sa îi dă binecuvântarea. Virând la 180 grade se ridică material și social devenind un celebru primar a unei localități înălțată din noroi. Întâlnirea cu un sfânt diferit de arhaghelii care împart dreptatea cu sabia avem și în zilele noastre. Unul dintre ei a fost des subiectul emisiunilor Dumneavoastră gustate și de mine. Și convertibili ca Jan Valjan întâlnim des în jurul nostru. Unii
STIMATE DOMNULE BOGDAN RAREŞ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353197_a_354526]
-
A fost construită în anul 1700 de către cele 37 de familii existente la acea vreme pe așezarea actualului sat. Săraca Biserică a sărăcenilor - cum le spunea Ioan Slavici - avea pereții din potici ( lemne crăpate ) prinse în cuie și lipite cu noroi din lut cu paie. Tare mult și-au dorit sărăcenii să aibă o Biserică a lor, deoarece până atunci mergeau să se roage la Biserica din Haieu ( actuala bisericuță din cimitirul Haieu ) care ulterior la presiunea autorităților austro-ungare a fost
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
luna de preaviz când conducerea trebuie să-ți caute înlocuitor. - Cred că nu le va conveni plecarea mea. Am muncit mult să realizez o fermă model pe județ. - Lasă că și la școală ai să obții satisfacții. Scapi și de noroaie, de dejecții și mirosuri neplăcute. - Sunt obișnuită cu ele. Am crescut lângă animale. - Bine, mai vorbim mâine despre ce vom face. Acum hai la culcare că mâine trebuie să ne sculăm devreme. - Devreme pentru tine. Pentru mine este ora normală
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
semne de trecere a urșilor. Dar n-am văzut nimic nicăieri. Laba urșilor este foarte moale, nu lasă urme pe pământ. De abia la trecere peste un plai umed de ploi, am văzut niște urme de labe de urs în noroi. Asta a fost prima și ultima dată când am văzut urs în pădure. Noi ne-am continuat drumul spre parchetul din satul Rașca unde lucram la curățirea de resturi lemnoase a parchetului proaspăt tăiat. Acolo dormeam la o cabană forestieră
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
grele inima mea de trecut era ferecata, Lacrimi, durere ...basm nescris Despre iubirea mea ...doar vis. Ai plecat și glasul tău mă urmărea, Credeam că vei fi cu mine cândva Adunăm clipe pentru noi amândoi Creșteam diamante, tu-mi dădeai noroi. Mi-era greu să cred ca-n inima ta Un fir de iubire nu mai există, Suflet pustiu fără adăpost Caută să vezi de mai ai vreun rost. Am plecat și capul în jos îl țineam, Căutăm să văd oare
ÎNGERUL MEU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353652_a_354981]
-
fost văzută de vecinul gard în gard al lui Costan, unul Ilia Polec, un hâtru și jumătate. Se prăpădea de râs văzând cele întâmplate vecinului său . - Pani Costan, ce-ați pățit? De ce sunteți așa de mânjit de iarbă și de noroi pe ițari și pe bundiță!... întrebă prefăcut Ilia, ca și cum n-ar fi știut nimica. - Ah ce să fie nu mă mai înțeleg deloc cu iapa asta a mea bătrână!... S-a făcut tare sperioasă de la o vreme!... răspunse cu amărăciune
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
dat Michelangelo spune: „Ai grijă, nu calcă acolo! În baltă aceea este un înger!", dar prietenul său nu vedea niciun înger. Michelangelo s-a aplecat și a scos din baltă o piatră. Era o bucată de marmură albă, plină de noroi, pe care Michelangelo a dus-o în atelierul lui, a spalat-o de murdărie și de noroi și din marmură aceea a sculptat un înger. "Harul Meu îți este de ajuns, căci Puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită". Chiar dacă
HARUL MEU ITI ESTE DE AJUNS de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354172_a_355501]
-
nu vedea niciun înger. Michelangelo s-a aplecat și a scos din baltă o piatră. Era o bucată de marmură albă, plină de noroi, pe care Michelangelo a dus-o în atelierul lui, a spalat-o de murdărie și de noroi și din marmură aceea a sculptat un înger. "Harul Meu îți este de ajuns, căci Puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită". Chiar dacă nu înțeleg de ce e așa, CRED DIN TOATĂ INIMA că ... știe EL... "Greu apăsat, privesc adesea Calvarul
HARUL MEU ITI ESTE DE AJUNS de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354172_a_355501]
-
mă întreb pe mine, Căci nu am pe cine să întreb, Unde este rău și unde bine În lumea asta? Nu mai pricep. Matusalem, bătrânul biblic, Se plimbă agale printre noi, El vede totul frumos, idilic, Chiar când calcă prin noroi. Seneca, filosof în vechea Romă, Învățase carte pe împărați, Îi dă vieții a anumită aromă, Îndemnându-ne: LUPTAȚI! Astăzi însă, vrem nu vrem, Noi ne luptăm cu greutăți, Înseamnă că înțelegem, Să dăm culoare acestei vieți. Referință Bibliografică: Culoarea vieții
CULOAREA VIEŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354679_a_356008]
-
Despre frumusețea acestui statut au vorbit extaziați toți marii gânditori ai lumii, aplaudând din inimă spontana graviditate a justiției omenești care a devenit un fel de punct culminant al civilizației. Nu poți face un pas fără a fi împroșcat cu noroiul unei legi, nu poți bea o gură de apă fără a fi sancționat de nu știu ce instituție care distribuie apa, nu poți lega două cuvinte fără a fi tras la răspundere pentru conotația lor care aduce atingere nu știu căror interese
TAINA SCRISULUI (6): OSÂNDA DE A FI SCRIITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354727_a_356056]
-
Și nu este greu să creezi asemenea scenarii. Când stai în umbră, nu ești obligat să prezinți documente, probe, ci doar să dai din gură, să bârfești și să calomniezi, este suficient să ai puțină imaginație. Poți să arunci cu noroi în oricine și să spui orice. Important este să-l prostești pe cel ce te ascultă și să-l convingi că numai votul lui mai poate schimba ceva. Cu câțiva ani în urmă, se spunea despre un primar în funcție
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
ce purtare primitivă! intră lumea în derivă dacă i s-a stricat „bila” scot nunceag, pumnar și lanț spiritele se-nfierbântă iar cuțitele se-mplântă la-ntâmplare. Ce bilanț! fluieră arbitrul strâmb și se naște un război; când trăiește în noroi, orice om e un tălâmb! și se calcă în picioare gem răniți cu țeste sparte vine moartea și le-mparte tuturora câte-o floare! Referință Bibliografică: fotbal și sânge / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 398, Anul II
FOTBAL ŞI SÂNGE de ION UNTARU în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347078_a_348407]
-
a mai fost văzut pe pământ“. (Titus Livius, op. cit., p. 31). Ne întrebăm dacă acel preelenic lat „mlaștină“ nu are ceva comun și cu preromanicul în Dacia și împrejurimi balta „baltă“, eventual cu strămoșul sl. blato „idem“ sau latinul blatea „noroi“ (TILR, II, p. 328), Balaton, lac în Panonia, Legătura numelui topic Latium cu egeo-cretanul lat se confirmă și prin aceea că Eneas a trecut cu troienii săi și prin Creta (Enciclopedia civilizației romane, p. 27). Sunt numeroase comparațiile ce se
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
nr. 1032 din 28 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Murisem, nu mai vream nimic Și tocmai vream să să te iubesc Plecasem fără să primesc Iubirea, nici măcar un pic Murise parcă la potop Că rămăseseră-ntre noi Oceane pline cu noroi Speranță - doar un singur strop. 17 ianuarie 1998 http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: TOCMAI / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1032, Anul III, 28 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
TOCMAI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347094_a_348423]
-
autobuzul, care și-a făcut apariția în sat prin anii ‘60. Trenul trecea și el pe undeva în câmp. La început tata mă purta în brațe, pe urmă, când am mai crescut, mă trăgea de mână: fie prin zăpadă sau noroiul negru și lipicios pe timp ploios, fie prin praful lăsat de o căruță în mijlocul verii. Când mergi spre sat, de la Balotești ai în stânga la o aruncătură de băț din șosea, gârla, cu malurile pline de trestii și cu apa limpede
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
veneau la tămâiat. Casa bunicilorlor era pe șosea la capătul celălalt al satului. Șoseaua era bucuria copiilor: puteam să umblăm desculți prin praful cald vara, fără să ne zgâriem picioarele și să ne jucăm după ploaie, fără să intrăm în noroi “până la gât!” cum spunea mamaie. Prin anii ‘50 toate casele erau bătrânești; cu prispă, cu pătul la poartă și cu podișcă în față. Cei puțin mai înstăriți înconjuraseră prispa cu un gard din stinghii cam de un metru și ceva
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
mică săgeată. Aură observând manevră necunoscutului cu cagula pe fata îl împinse pe Constantin într-o parte. Imediat autoturismul demara în trombă. Săgeată se înfipse în zidul scorojit al blocului. Se uită să vadă numărul mașinii. Acesta era acoperit cu noroi. În acel moment nu era nimeni pe aproape. -Să mergem la Poliție să spunem cele întâmplate. Să vină ei să ridice săgeată, pentru a o dă la analiza. Precis este impregnata cu otravă cu acțiune rapidă. -Dar cine are interes
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
spuneam la început, „fericirea” ne vine de la „confrați”, aceasta datorită unor minori scriitori. Vorba aceea: „Ferește-mă Doamne de prieteni, că de dușmani am eu grijă”. În acest context se pune întrebarea cu un gust amar: „Cine mai spală de noroiul aruncat în marile noastre personalități?” Datorită acestui „noroi” denigratorii au rămas cu numele în istorie. Vorba lui Cioran: „A-ți iubi aproapele este un lucru de neconceput. Poți cere unui virus să iubească alt virus?”, sau: „Cei vechi au avut
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
aceasta datorită unor minori scriitori. Vorba aceea: „Ferește-mă Doamne de prieteni, că de dușmani am eu grijă”. În acest context se pune întrebarea cu un gust amar: „Cine mai spală de noroiul aruncat în marile noastre personalități?” Datorită acestui „noroi” denigratorii au rămas cu numele în istorie. Vorba lui Cioran: „A-ți iubi aproapele este un lucru de neconceput. Poți cere unui virus să iubească alt virus?”, sau: „Cei vechi au avut muzica prin care se clădeau de la sine zidurile
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
dar știa că avea dreptate, așa că își lua furca sau lopata și își găsea de lucru prin grajd sau pe la glugile de coceni. Mă țineam după el mai ceva decât umbra lui, spre disperarea mamaiei. -Să nu mergi decât prin noroi! mi-a strigat ea într-o zi. La prânz eram murdară de nu se mai vedea nici culoarea ghetelor și nici a pantalonilor. -Dar-ar boala în neamul lui tac-tu, dar-ar praful în năravul tău! Și tu, măi Gogule
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]