2,642 matches
-
analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură, cu scrisul de mână dar este și altceva decât el, poate sau nu să fie abordată în termenii verbalizării narative, adică analizată cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Present II, despre soarta mamei lor. Victorian Narrative Painting de Julia Thomas și Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister, dacă se consideră titlul, selecția imaginilor și abordarea lor, au destule elemente comune. Cartea lui Thomas debutează cu un pasaj din notațiile lui Henry James referitoare la expoziția Academiei Regale din Londra: .Thomas crede că James speculează, în acest pasaj, un incident banal, cu intenția de a critica tablourile care spun povești și spectatorii care încearcă să le interpreteze narativ. Ea consideră
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
au fost monopolizate mai târziu de televiziune. Aceste observații arată că dimensiunea semiotică, tehnologică și culturală poate influența potențialul narativ al medialității în moduri diferite și cu extensii variabile. Ceea ce contează însă ca mediu pentru cercetarea narativă este, dincolo de aceste notații, conexiunea cu exigențele care fac diferența în relație cu ceea ce spun sau nu spun narațiunile, cu modul în care sunt prezentate, cu motivul pentru care sunt comunicate și cu modul în care este trăită experiența narativă. Aceste exigențe narative sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
că trăsăturile, tușele, liniile sau muchiile din aceste reproduceri nu au fost create, ca în cazul originalelor, de forțele active din traiectoria mișcărilor, ci de presiunea perpendiculară a mașinii de imprimat sau din fluidul amorf de ipsos. Din perspectiva acestor notații despre grafologia artei și despre imaginea care poate fi denumită, ca și scrisul de mână, prin scriitură și care, ca și scrisul de mână, este un fel de diagramă vie de forțe artistice, se poate spune că la Petrașcu picturile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură, cu scrisul de mână dar este și altceva decât el, poate sau nu să fie abordată în termenii verbalizării narative, adică analizată cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Present II, despre soarta mamei lor. Victorian Narrative Painting de Julia Thomas și Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister, dacă se consideră titlul, selecția imaginilor și abordarea lor, au destule elemente comune. Cartea lui Thomas debutează cu un pasaj din notațiile lui Henry James referitoare la expoziția Academiei Regale din Londra: .Thomas crede că James speculează, în acest pasaj, un incident banal, cu intenția de a critica tablourile care spun povești și spectatorii care încearcă să le interpreteze narativ. Ea consideră
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
au fost monopolizate mai târziu de televiziune. Aceste observații arată că dimensiunea semiotică, tehnologică și culturală poate influența potențialul narativ al medialității în moduri diferite și cu extensii variabile. Ceea ce contează însă ca mediu pentru cercetarea narativă este, dincolo de aceste notații, conexiunea cu exigențele care fac diferența în relație cu ceea ce spun sau nu spun narațiunile, cu modul în care sunt prezentate, cu motivul pentru care sunt comunicate și cu modul în care este trăită experiența narativă. Aceste exigențe narative sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
că trăsăturile, tușele, liniile sau muchiile din aceste reproduceri nu au fost create, ca în cazul originalelor, de forțele active din traiectoria mișcărilor, ci de presiunea perpendiculară a mașinii de imprimat sau din fluidul amorf de ipsos. Din perspectiva acestor notații despre grafologia artei și despre imaginea care poate fi denumită, ca și scrisul de mână, prin scriitură și care, ca și scrisul de mână, este un fel de diagramă vie de forțe artistice, se poate spune că la Petrașcu picturile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură, cu scrisul de mână dar este și altceva decât el, poate sau nu să fie abordată în termenii verbalizării narative, adică analizată cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Present II, despre soarta mamei lor. Victorian Narrative Painting de Julia Thomas și Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister, dacă se consideră titlul, selecția imaginilor și abordarea lor, au destule elemente comune. Cartea lui Thomas debutează cu un pasaj din notațiile lui Henry James referitoare la expoziția Academiei Regale din Londra: .Thomas crede că James speculează, în acest pasaj, un incident banal, cu intenția de a critica tablourile care spun povești și spectatorii care încearcă să le interpreteze narativ. Ea consideră
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
24-36. 23 Hâim, Gordon; Shlomit, Tamari (2004), Maurice Merleau-Ponty's Phenomenology of Perception: A Basis for Sharing the Earth, Westport, CT, Praeger, p. 64. 24 http://www.houseofnames.com/xq/asp.c/qx/berry-coat-arms.htm 25 Construind o teorie a notației, Nelson Goodman (1976, Languages of Art) menționează trei condiții prin care un sistem de reprezentare devine pictorial: densitate sintactica, densitate semantica și plenitudine relativă. În cartea On Images their Structure and Content, John V. Kulvicki (2006) reinterpretează condițiile lui Nelson
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
închinat celei mai geniale realizări a poeziei românești? Omul s-a definit prin această iubire, și a spoved it sufletul păstrat cu toate posibilitățile de entuziasm al tinereții de-a lungul unei severe cariere de magistrat. Și p entr u notația unui sfârșit, acest fapt umple de lumină o existen ță î ntreagă!” În cimitirul „Eternitatea” de la Bârlad își d oarm e somnul de veci juristul, literatul, bibliograful, omul de artă Constan tin Hamangiu; pe placa de marmură a mormântului aflându
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
s. n.)"50. Într-adevăr, ca elemente de noutate tehnică se cuvin semnalate atât relativizarea perspectivei narative (episoadele sunt, am văzut, "depozitate în memoria fiecăruia"), cât și atribuirea unui rol mult mai însemnat intrigii în angrenajul romanesc. Drept consecință firească, dispar notațiile cu caracter reflexiv, de confesiune intimă și jurnal de idei, interesul focalizându-se de aici încolo asupra psihologiei feminine (Bizu încetează să mai fie personajul central), privită însă panoramic, din exterior, ca manifestare concretă a unor comportamente tipice, în maniera
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în foileton, în paginile Revistei Fundațiilor Regale (nr. 12/ 1938 și numerele 1,2,3,4 din 1939), și editat postum peste mai bine de trei decenii de la data elaborării, abia în 1974. Consultând "agendele" din acești ani, remarcăm frecvența notațiilor cu caracter confesiv, care mărturisesc o stare acută de rău existențial, de insatisfacție pe toate planurile. Și tot acum, după despărțirea de soție, criticul se vede efectiv asaltat de femei dar, departe de a fi măgulit, Lovinescu e antrenat cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
va fi căutat la un moment dat, compensativ, și un analogon simbolic, ideal, cu efigie de "luceafăr". Nu-i inutil de precizat că romanele eminesciene sunt scrise într-o perioadă tulbure, pe fondul unei crize existențiale majore, semnalate apăsat de notațiile din "agende". Motivațiile psihologice ale unui atari demers sunt însă mult mai complexe, după cum sper că voi putea demonstra în cele ce urmează. 2.2. Mitul eminescian. Reconfigurări polemice Potrivit propriilor mărturii, Lovinescu s-a hotărât să "romanțeze" biografia lui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fugară din 24 martie 1934: "Umblu după casă. Prima casă". Criticul se despărțea, la 52 de ani, de soția sa, Ecaterina Bălăcioiu, care va muri în pușcăriile comuniste după ce izbutise să salveze, trimițând peste graniță, chiar "agendele" de unde am decupat notațiile de mai sus. În această etapă de criză a vieții lui resimte așadar Lovinescu "cea mai puternică emoție literară", mărturisită și în jurnal: "10 april. 1934. Lectură Eminescu Mite. Scrisoarea lui Maiorescu Em. Extraordinară impresie. Hotărârea de a romanța". Mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
alunge tristețea. Foarte atentă (și) la detaliile de acest gen, Gabriela Omăt afirmă, nu fără temei, că Lovinescu s-ar fi angajat, în ultimii ani ai vieții, în niște "relații destul de agitate și consumante" de "amitié amoureuse"99. Iată câteva notații ilustrative: 22 sept. 1937: "la dejun, Md**. Totală incapacitate de lucru o săptămână"; " Extraordinară conversație cu o minoră de 16 ani la telefon"; "Telefon E.P. Extrem de obositoare. Se impune ruptura"; "E.P., liberă, se propune!! Sit. penibilă. Scap râzând"; 22 april
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ea"; Alice Basarab, "rubensiană și proastă" etc. Așa cum se observă din aceste sumare însemnări, e clar că amicițiile amoroase de senectute i-au accentuat criticului și mai mult angoasa, făcându-l să mediteze cu amărăciune la zădărnicia sentimentelor omenești. Din notațiile de mai sus rezultă însă că insatisfacția amfitrionului de la Sburătorul n-a fost atât de natură erotică (de vreme ce găsește sărutul femeii "delicious"), cât... intelectuală: asemeni lui Bizu, Lovinescu nu poate iubi o femeie inferioară, mediocră, vulgară, chiar dacă femeia știe să
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ea: un dublu idealizat și luat drept finalitate a aspirației noastre de desăvârșire", povestea Luceafărului simbolizând "dramatismul condiției umane" (p. 86). 155 Înainte de a scrie romanul, Lovinescu pleacă în călătorie la Iași, în căutarea "inspirației". Din "agende" am cules următoarele notații: 20 iunie 1935: "întâlnirea cu Gallia Tudor îmi dă punctul de plecare a romanului Bălăuca"; 29-30 iunie: "Excursie Bojdeuca, Eternitate, Socola, Cetățuie, Galata, Frumoasa. Mare impresie". 156 Vezi Mario Praz, capitolul "The Beauty of the Medusa", în volumul The Romantic
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Comerț din Anvers (1868-1914)6, precum și articolele noastre semnalate mai devreme. Tot aici am putea include studiul cu privire la evoluția populației studențești, cu deosebire a celei provenită din afara Belgiei, la universitățile din Gând și Liège (1918-1926)7. De asemenea, amintim și notațiile fugare relative la spațiul belgian dintr-o seama de cercetări mai generale dedicate fie prezenței românești în spațiul universitar european (Lucian Nastasă, Cornel Sigmirean), fie evoluției elitei politice autohtone (Mihai Sorin Rădulescu)8 etc. În ceea ce ne privește, demersul de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Total 1889-1890 (stiinte naturale) Neaju, Nicolae (Focșani). 1 1892 (științe chimice) Nicolau, Dimitrie (Tecuci). 1 1896 (științe fizice și matematice) Hălăceanu, Virgil (Iași). 1 1912-1913 (științe fizice și matematice) Teodosiu, Aaram (sau Avram) (Roșiori de Vede). 1 La finalul acestor notații am putea spune câteva cuvinte despre Virgil Hălăceanu (1874-1917), cunoscut în epoca mai degrabă ca având diplomă de inginer, decat că titular al unui doctorat în științe, care publică în 1898 un manual de probleme de matematică pentru ciclul secundar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
foarte bine și starea noastră de spirit de atunci), dar a rămas la fel de actuală în privința marilor sale teme, devenind o mărturie de istorie recentă în privința detaliilor unor evoluții trecute care nu trebuie uitate, cel puțin fiindcă tranziența actualității imediate și notațiile "la cald" se cer integrate, prin depășirea regimului lor specific de istoricitate, în fenomenologia devenirii noastre pe termen mediu și lung. Sumarul volumului îi descrie analitic substanța, astfel încât nu mai insist aici asupra ei. Semnalez doar câteva "lecturi suplimentare" din
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
nu va fi totuși în întregime prezentă în orice discurs, ci numai în funcție de cititor"343. Stilul din La apa Vavilonului este hibridizat, deoarece nu se bazează doar pe memorie, ci adesea recurge la fragmente de jurnal, scrisori, file de dosar, notații din agende, pe care le folosește drept surse de informație. Uneori, redă file întregi de jurnal, salvându-le de autocenzură. Este cunoscut faptul că suprimă jurnalele din tinerețe, deoarece le găsește prea romanțioase, prea în neconcordanță cu actuala personalitate. Păstrarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru a descrie lumea. Întrebată care este formula cărții, Monica Lovinescu răspunde, alcătuind o poetică a ei: Nu cred că există vreo formulă care să epuizeze această încercare de privire critică asupra trecutului personal. Sunt însă aproape sigură că [...] această notație sau rememorare critică a sfârșit prin a avea prioritar un alt țel"345. Și acesta este expunerea problematicii exilului cedat uitării. La apa Vavilonului nu respectă canonul jurnalului, deoarece nu-l scrie în cotidian și nici nu respectă cronologia. Nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
forma „romanului în roman“, fiindcă povestea de dragoste - rememorată de Ștefan în noaptea de dinaintea plecării la Câmpulung - este inserată în romanul războiului. În Cartea a doua, discursul devine un adevărat jurnal de campanie, bazat pe experiența reală a autorului, cu notații fugitive, cu întâmplări relativ independente. Fiecare dintre aceste forme de scriitură nu poziționează fabula întro cronologie realistă, ci o fragmentează ca sumă de experiențe trăite de eul narator, ca „monografie a unui sentiment“ ori ca „dosare de existență“. O altă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]