2,845 matches
-
îl privește pe dl Tănase, dezvăluirea sa ne ajută să înțelegem ce e cu recursurile în anulare pe care le înaintează. * Premierul Năstase își încearcă tot mai des norocul cu declarații de felul celor care i-au adus președintelui Iliescu notorietatea de apărător al celor mulți. Vorbind ca președinte al PSD, dl Năstase a zis că pentru partidul pe care îl conduce "primordial nu e dreptul la proprietate, ci dreptul la muncă". Încercînd să fie subtil, premierul lovește în plin gardul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
Iuga), din 2002 la cenaclul „Euridice” al Uniunii Scriitorilor (condus de Marin Mincu). Rolul lui de „descoperitor” al unor talente nu poate fi trecut cu vederea, numeroși tineri poeți datorându-i mult sub raportul cristalizării destinului și sub cel al notorietății. Între altele, S. este organizatorul Festivalului de poezie „Gellu Naum”, care se desfășoară din 2002 la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Conduce, de asemenea, la acest liceu un cenaclu de poezie unde s-au format Claudiu Komartin, Miruna Vlada, Iulia T.
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
comentarii despre viața artistică bucureșteană, prilej, între altele, de a-l elogia pe N. Grigorescu. O schiță, Costin și Radu, de fapt povestea redactării unei reviste, îi este găzduită în „Sfârșit de veac” (1897). S. s-a bucurat însă de notorietate ca autor de piese de teatru, mult jucate în timpul vieții sale, majoritatea netipărite: Bunul părinte, comedie satirică reprezentată în 1853, interzisă apoi pentru insultă la adresa justiției, Răzbunarea morților, jucată în 1854, Banul Craiovei, dramă istorică, Treisprezece septembrie 1848 (sau Santinela
STANCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289863_a_291192]
-
le-au scăpat și au fugit în țara Ungurească. Ci așa să auzea că va să-i omoare, dar Dabijoae, soacra Ducăi vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi și i-au slobozit”- Anonimul Brâncovenesc. Relația era de notorietate (măcar aulică) și istoricii de mai târziu o vor blama pe Doamnă, căci „această faptă la Valahia nu puțină necinste este” (Mihai Cantacuzino, Ghenealoghia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, București, 1902, p. 252). 407. Vezi Nicolae Iorga, Viața femeilor..., p. 37
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nocturn, imense speculații despre soarta speciei și netrebnicia spirituală a lumii de azi, iar cei care au Înțeles, scăpați brusc din ruminarea unor circulare cu adevăruri destul de eterne, din plin secol al XIX-lea, adulmecă cu pioșenie vasele comunicante ale notorietății, mizând un moment pe cultură cu o naturalețe imperturbabilă, dar catastrofic plasată. Poți ghici atunci, dincolo de marea diferență pe care o cultivă cu egală asiduitate, cum fiecare se sprijină tacit și aproape pervers pe existența celuilalt, cum pozitivismele și misteriosofiile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-l impune în acest domeniu. Tot în periodice îi apar și câteva traduceri din scrierile fraților Goncourt. Atât ciudatul pseudonim, atașat unei persoane masive, un gurmand, anacronic costumat, pitoresc, grandilocvent, cât și caracterul insolit al prozei sale îi aduc o notorietate specială printre confrați și critici, care, ușor amuzați, ușor intrigați, i-au apreciat prestația. Primele apariții editoriale - Flori de nufăr, Culise cernite (1904), Comedia adolescenții (1922) - conțin secvențe descriptive sau meditative, de un lirism desuet, a căror improprietate stilistică și
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
poetică din jurul revistei se cristalizează, poeții care scriu în mod consecvent în S. fiind Lucian Văleanu, Iacob Timiș, Demostene G. Nolla, Traian Tincu, Mihail Pintea, G. Tulnic, Romeo Dăscălescu. În grup figurează însă și colaboratori ale căror nume vor dobândi notorietate, cum ar fi Iani Cutova ori Ion Brad. Se consemnează apariția, la Turda, a revistei „Pagini literare”, în text apărând și o apreciere asupra liricii lui Mihai Beniuc. Proza găzduită are un accentuat aspect provincial, întreținut de nume precum Augustin
SCANTEIERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289536_a_290865]
-
al Cultelor. Ca poet, începe prin a-și publica încercările în revista „Bărăganul” din Călărași, în 1935. Frecventează și cenaclul Sburătorul, după moartea lui E. Lovinescu, căruia îi va dedica un poem. Adevăratul debut în presă, care îi aduce și notorietatea, are loc la „Preocupări literare” (1942). Scrie și la „Kalende” (1943-1944), poetul fiind îndrumat de Vladimir Streinu, „prietenul” căruia îi închină prima sa carte, Plantații, tipărită în 1945 la Editura Fundațiilor Regale, unde anterior fusese încununată cu Premiul pentru scriitorii
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
În fața voastră, oh, femei divine / de când mă știu mă pierd ca un copil”, poetul se zbate „sub golgota geloziei”, gustă „ambrozii din olimpul sfânt” ș.a.m.d.) la senzațiile și imaginile de sursă simbolistă. Dar T. și-a adjudecat o notorietate inalienabilă ca autor al unui discurs poetic aliniat programului naționalist oficial din anii ’80 ai secolului trecut. Și aici trece cu ușurință de la elogiu la imprecație, de la stihuirea elegiacă la timbrul pamfletar vituperant. Asumându-și, programatic, statutul de poeta vates
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
filosofice, teologice și antropologice, majoritatea rămase în manuscris, în perioada comunistă semnând sporadic texte de mici dimensiuni, cu precădere în revistele „Familia” și „Tribuna”. După 1989 este „descoperit” de media și devine „vedeta” mai multor documentare, care îi vor pregăti notorietatea postumă. Mai mult decât un autor, Ț. este un personaj. De altfel, în această ipostază a intrat în memoria publicului, prin intermediul interviurilor scrise sau televizate în perioada imediat postdecembristă, acest gânditor care înainte era cunoscut doar de un cerc restrâns
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
la „The International Herald Tribune”, „The Washington Times”, „The Christian Science Monitor”, „The Washington Post”, „L’Alternative”, „El Pais” ș.a. În viața publică românească din ultimele două decenii ale secolului al XX-lea T. figurează ca un personaj a cărui notorietate s-a impus prin opoziția lui deschisă față de dictatura ceaușistă și prin prestația lui ulterioară de publicist și militant civic. Totuși, înainte de a fi devenit un „personaj public”, s-a distins ca un poet valoros, care a corespuns orizontului de
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
efervescent, cu apetență pentru cotidian, pentru modernitate, pentru citadinism. O mențiune specială o merită volumul de interviuri Biografia debuturilor (1978), care grupează o serie de convorbiri cu scriitori și cărturari (din diferite generații, dar mai degrabă vârstnici, aflați la apogeul notorietății) cuprinzând, ca element recurent, întrebarea despre împrejurările în care interlocutorul a debutat în domeniul în care s-a ilustrat ulterior și solicitând un comentariu asupra evenimentului și a consecințelor lui. Discuțiile sunt consistente, de un remarcabil nivel intelectual și de
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
nu va deveni exclusiv, criteriul generaționist se face simțit în selecția colaboratorilor, în tematică, în conținutul rubricilor și al textelor selectate. Astfel, poeții aparțin în majoritate generației afirmate în jurul anilor ’80, unii având deja mai multe cărți și o anume notorietate: Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan, Lucian Vasiliu, Mircea Petean, Liviu Antonesei, Gellu Dorian. Revista publică însă, din abundență, și versuri ale unor debutanți talentați, ale unor elevi remarcați în diverse cercuri literare sau ale unor tineri premiați la concursuri regionale
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
arheologic sovieto-american, cu o vizită specială pe șantierul de la Cosăuți (1989), iar în 1991 a făcut parte din delegația ruso-moldoucraineană în USA, la mai multe institute de cercetare științifică și muzee de profil<footnote Gh. Postică, Ilie Borziac - savant de notorietate internațională, în Ilie Borziac la 60 de ani. Biobibliografie, Chișinău, 2008. footnote>. Ca urmare a bogatei sale activități științifice și didactice, Ilie Borziac a trecut cu excelență examenele cuvenite, cu o lucrare specială, absolut remarcabilă (rămasă încă în stare de
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
vechea limbă românească, mărturisește că a sacrificat limpezimea textului în favoarea unei cât mai mari fidelități față de original. Tot din grecește traduce, în „Arhiva” (1889), cronica lui Chiparissa. E o versiune vinovată față de original, mai ales sub raportul exactității. O anumită notorietate i-a adus lui S. traducerea în franțuzește, cam prea lejeră, a unor poeme de Mihai Eminescu. Apărute mai întâi în „Arhiva” (1893), aceste poeme vor fi reunite, postum, într-un volum, fiind precedate de o scurtă prezentare aparținând lui
SUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290025_a_291354]
-
o astfel de interpretare freudiană ar putea fi atașată datelor românești din studiul Re-ETGACE, în care, contrar așteptărilor, au fost remarcabile amintirile negative despre părinți ale unora dintre subiecți (Re-ETGACE, 2004). Mai recent, conceptul de mânie a căpătat o anumită notorietate în studiul mișcărilor, ca fiind principalul motiv din spatele implicării în mișcările de protest (Kemper, 1978; Ost, 2004). Mai apropiate de teoriile deprivării relative sunt teoriile care explică implicarea în mișcările sociale prin nemulțumirea de status (Lipset, Raab, 1978) și inconsistența
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să o numească Paradisul Boemiei; este cartea în care proiecta reforma totală a școlilor, care urmau să devină „ateliere ale umanității”; curriculumul boemian urma să devină „experimentul-pilot” al acestei grandioase înnoiri. În 1631 a publicat lucrarea care i-a adus notorietatea universală: Ianua linguarum reserata (Poarta deschisă a limbilor). Cartea a cunoscut 40 de ediții numai în timpul vieții autorului, fiind tradusă într-un număr considerabil de limbi europene și asiatice. Ulterior îi va adăuga o lucrare introductivă, Vestibulum. Între 1634 și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o situație benefică pentru ambele părți. Avem în față informatorul cel mai prețios, dar și cel mai greu de dovedit, autorul unei crime cu foarte puține indicii. La un asemenea statut privilegiat ajungeau, de regulă, figurile culturale, personajele cu oarecare notorietate în mediul lor profesional sau în viața publică, pe scurt, personalitățile vremii. Cu o reputație de oameni stimabili și mai presus de orice suspiciune ideologică, erau ușor de dirijat în mediile sensibile, spre deosebire de figurile compromise, mediocre sau fără proeminență socială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sintaxa și noțiuni de stilistică (1909) și Noțiuni elementare de versificațiune latină. Prosodia și metrica (1916) sau al antologiei Istoria literaturii latine pe bază de texte (1928) este cunoscut mai cu seamă elevilor și studenților clasiciști, P.-L. capătă o notorietate mai largă datorită unei cărți de vulgarizare a cunoștințelor despre Antichitate, Mitologia greco-romană în lectură ilustrată (I-II, 1912-1926). Cultura română îi datorează și câteva bune traduceri din Cicero, Pliniu, Eutropiu și Lucian. SCRIERI: Mitologia greco-romană în lectură ilustrată, I-
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]
-
maniera lui Maurice Maeterlinck, José Maria de Hérédia, Jean Moréas, Albert Samain. Ca epigramist, P.-P. se situează printre pionierii genului la noi. Deși de mici dimensiuni, cele patru volume de epigrame, apărute între 1913 și 1942, i-au întreținut notorietatea printre contemporani. A mai îngrijit Antologia poeților olteni (1929), bogată în referințe asupra mișcării lirice a zonei. În 1935 i-a dedicat lui Cincinat Pavelescu o broșură evocativă, dar fără valoare istorico-literară. SCRIERI: Viorele, Craiova, 1904; Zări albastre, Craiova, 1913
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
o tentativă de sistematizare. Într-o secțiune din Replay sunt adunate însemnări consacrate unor scrieri de călătorie, în alta intră comentarii la scrieri cu subiecte istorice etc. Scriitorii contemporani luați în discuție sunt diferiți sub varii raporturi (de la vârstă și notorietate, până la importanța și valoarea operei), fiind comentați poeți ca Marin Sorescu, Sina Dănciulescu, Radu Cârneci, Titus Vâjeu, eseiști și critici precum Edgar Papu, Cornel Regman, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, D. I. Suchianu, prozatori ca Al . Ivasiuc, Francisc Păcurariu, D. R. Popescu
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
sau cele ale liricii moderne române sunt preluate cu inteligență, nu fără apeluri succesive la folclorul sârb. Reeditată în numeroase rânduri, cartea va deveni, la rându-i, un model. Următoarele volume sunt traduse în mai multe limbi și îi asigură notorietatea în cercurile literare europene. Deși transpuse și la noi de A.E. Baconsky, Nichita Stănescu, Marin Sorescu , Ioan Flora ș.a., versurile au fost receptate cu dificultate în România. Ineditele lui P., descoperite de Petru Cârdu, demonstrează că avea intenția de
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
literatură comparată (1981). Mai multe linii de forță organizează subteran această constelație textuală, din care, global, se configurează profilul unui umanist de tip clasic, permanent deschis înnoirii, sedus uneori de reflexele actualității, dar niciodată trădând valorile fundamentale. Ceea ce îi asigură notorietatea europeană sunt, fără îndoială, studiile consacrate lui Gérard de Nerval. Acribia cu care s-a aplecat, la început de carieră, asupra volumului Les Filles du feu, va deveni stilul inconfundabil al cercetărilor proprii. Textul stabilit în ediția critică, cât și
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
un comitet de redacție compus din necunoscuții G.T. Popescu, A. Vasiliu, P.I. Teodorescu și St. Apeteanu. După mai bine de un an Bacalbașa revine la direcția publicației (începând cu numărul 188/1898), reluând totodată și vechile făgașuri care îi aduseseră notorietate, adică atacul neîntrerupt și necruțător al „moștecismului” din toate sectoarele vieții sociale. Din mai 1899, când Bacalbașa, obligat de starea sănătății, părăsește definitiv conducerea, treburile redacționale vor rămâne în seama unui comitet, cu excepția perioadei 17 octombrie 1899 - 20 februarie 1900
MOS TEACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288258_a_289587]
-
1995 și 2000, dar apărută postum, în 2003, conține o rememorare a coșmarului trăit în închisorile comuniste, acolo unde valorile umane deveniseră niște simple numere, iar instanțele supreme erau ura și nedreptatea. N. a împărțit aceeași celulă cu femei de notorietate în viața politică, culturală și socială românească, supuse torturii psihologice și fizice la Jilava, Mislea sau în alte închisori. În memorial sunt evocate soțiile unor foști oameni politici ca Dinu Brătianu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu, soția compozitorului Mihail Jora, scriitoarele
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]