1,630 matches
-
intersecția în care un indicator îndrumă: Cota 1.400 - 10 km. I-am bătut nu o dată cu pasul, pe „drum drept” și „scurtături” repezi; am privit nu o dată de sus, de pe platoul Hotelului Alpin, orașul, cu casele sale albe, ca un nufăr ciudat, într-un căuș de cetină. și când te gândești că în urmă cu aproximativ o viață de om, piscurile acestea, frunțile înzăpezite și gânditoare ale munților erau inaccesibile tocmai celor ce le dăduse un nume și-și legaseră destinul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu o rotondă a scriitorilor români (George Dornev, Horia Stamatu, Vasile Posteucă, Vintilă Horia, Mircea Eliade, Aron Cotruș, Mihai Eminescu), busturi în bronz executate de binecunoscutul și regretatul sculptor Nicăpetre. Undeva, puțin mai departe, se zărește un lac, cu trestii, nuferi și o insulă plutitoare (totul amintește de Eminescu și de inegalabilele lui versuri ,,lacul codrilor albaștri/ nuferi galbeni îl încarcă/ tresărind în cercuri albe/ el cutremură o barcă’’ - Lacul). Peste el trece o punte îngustă de lemn, la capătul căreia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Cotruș, Mihai Eminescu), busturi în bronz executate de binecunoscutul și regretatul sculptor Nicăpetre. Undeva, puțin mai departe, se zărește un lac, cu trestii, nuferi și o insulă plutitoare (totul amintește de Eminescu și de inegalabilele lui versuri ,,lacul codrilor albaștri/ nuferi galbeni îl încarcă/ tresărind în cercuri albe/ el cutremură o barcă’’ - Lacul). Peste el trece o punte îngustă de lemn, la capătul căreia urci câteva trepte ca să ajungi la o bisericuță făcută tot din lemn, unde la ora 18.00
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
treisprezece! Plăcerea de a mângâia Îi înmulțise degetele. Plăcerea de a fi sub ele Mă-nsingura! a) Un rai pe ape (Lacul) Mă răcoream de tine, c-un lac întreg, în vară. Nu șerpii lungi și lucii, prevăzători spre seară, Ci nuferii din apă dormeau cu capu-afară. Pentru întâia oară peștoaice vinovate Se-nmlădiau sub valuri, se argintau pe spate. Nu ele, peștii numai săreau până departe. Iar trestia măreasă* tot timpul se-oglindea. Nu era vânt, dar toată ca mine
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
în brațele acelui Pe care încă îl doream. Părea că preajma-i dintr-o vrajă - Cum să respir, să n-o deșir? - De goliciunea apei, trupul Se rușina, din nou copil, Când lacul mă purta pe pieptu-i Ca pe un nufăr fără foi. Ne învelea, din ceruri, noaptea Cu întuneric, pe-amândoi. Mă bizuiam că nimeni, nimeni Măcar aici nu m-ar pândi. Cum credem, de-obicei, că moartea Pe alții - doar - îi va găsi. a) Căpițe Căpițe, sâni sălbatici, de
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
în zodii funerare. Țin rezervă în triajul dogmei codul parahodul limbajul cuplând limbaja - caija maija te fă roată licoarnă licornorată. Dulce-i takamanohara sahara din cerul ghurii ha sanesashi stăpâna șarpele priveghi acana solitarios auguri. La a șaptea din rocade nufărul de aur cade pragul peșterii trecând fiu în tot sicriu mormânt. O încalț cu tropi înalți pe piciorul labradorul golffiord până-n chindie rul ciorap/palinodie pupă naos din omphalos o înconjur cu versete încă nins al sânilor vârf cu dor
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
apoi, destrupându-se... Deșteptare Ating conturul cald al nopții tale. Privindu-te, încerc să recompun spectrul culorii. Înviere În liniștea Bazilicii presimt aripile îngerilor înmugurind. Miere de iarnă Iată, speranțele stau la ponton ca o lumânare de spermanțet, rugă perpetuă pentru nuferii tăi obosiți. Odă Contur albastru, crin stratificat, mortar de stele intersectându-mi gândul, la cumpănă de îngeri adunat un timp intermitent prin ochi curgându-l... Rotație Pe via Adige, stau ochi în ochi cu porumbeii din curtea interioară. Ultima rază
Doi poeți - Mihai Banciu by Mihai Banciu () [Corola-journal/Imaginative/3323_a_4648]
-
sinilii. Și continuam, continuam, șoptindu-mi nedumeririle, înnobilîndu-mi tristețea în litere caligrafiate pe foi veline. Îngerii nu erau pretențioși, nu doreau marea cu sarea, nici lacul cu caimacul, nu... ci izvorul rotund,neclintit,cu prundul răspîndit lin, artistic, cu niscaiva nuferi orbitori plutindu-i pe suprafața netedă, lucioasă...Slujbaș conștiincios, scrib vrednic, încovoiat veșnic peste registrele largi, cu mii de rubrici orizontale, verticale, ba și de-a curmezișul filei largi, spre zăpăcire și umilință adîncă, lucram nepotolit de nimic, robotem epuizat
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
Florin Costinescu Nuferi blestemând Am auzit ceea ce credeam că nu se poate auzi vreodată; nuferi blestemând. Stăteam pe malul lacului jucându-mă din priviri cu zborul discontinuu al unei libelule; sub ea, apa tremura imperceptibil, lovită parcă de o răsuflare apropiată când, deodată
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
Florin Costinescu Nuferi blestemând Am auzit ceea ce credeam că nu se poate auzi vreodată; nuferi blestemând. Stăteam pe malul lacului jucându-mă din priviri cu zborul discontinuu al unei libelule; sub ea, apa tremura imperceptibil, lovită parcă de o răsuflare apropiată când, deodată, un murmur straniu mă-nvălui; eram absolut singur, căutam binecuvântarea liniștii, cu
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
în spate, pădurea, deasupra cerul purtând în brațe, ca ofrandă a verii, catedrala unui nor alburiu în care oficiau zeitățile necuprinsului: Cine vorbea lângă mine prin cuvinte mai mici decât gâzele? Răspunsul veni mai târziu, surprins în mișcarea ușoară a nuferilor supraviețuind printre resturi împinse de valuri, printre duhori și rădăcini putrede. Nuferi blestemând? - m-am surprins întrebând cotropit de-o mirare nemaitrăită. Și voi? - am continuat privind peste umeri; nu era nimeni. Căutam semne în toate. în scoarța crăpată a
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
catedrala unui nor alburiu în care oficiau zeitățile necuprinsului: Cine vorbea lângă mine prin cuvinte mai mici decât gâzele? Răspunsul veni mai târziu, surprins în mișcarea ușoară a nuferilor supraviețuind printre resturi împinse de valuri, printre duhori și rădăcini putrede. Nuferi blestemând? - m-am surprins întrebând cotropit de-o mirare nemaitrăită. Și voi? - am continuat privind peste umeri; nu era nimeni. Căutam semne în toate. în scoarța crăpată a unui copac unii au văzut-o pe Maica Domnului vărsând lacrimi. Altora
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
toate. în scoarța crăpată a unui copac unii au văzut-o pe Maica Domnului vărsând lacrimi. Altora li s-a arătat Iisus, vara, trecând spre Cina Cea de Taină printr-un lan de grâu. Eu am privit de aproape doar nuferi blestemând. Al cui e semnul și de unde vine? Un altfel de asfințit între bătăile ceasului un relief se mișcă, tragic înapoi, dureros înainte, mor lucrurile de contururi precise, strigă un gând strivit de cuvinte, Se-ntunecă nu doar când soarele-asfințește
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
mii de leghe - urme lăsate-n vârste de copii... Cine vâslește Chem copilăria și parcă sperii un cârd de pești, cine vâslește spre mal de tulbură apa? Eu eram aici, nu acolo, eu trăiam într-o mătrăgună nu într-un nufăr, eu mă gândeam la o ancoră nu la o vâslă, eu eram prea departe ca să pot vedea urcușul imperceptibil al iederii. Cine vâslește în ceață și tulbură apa? Mi-e teamă pentru lunecarea inocentă a peștilor, ar putea sări în
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki, înșelătorul, si mi-ai ucis pe Balder, zeul luminii și al bunătății în prag? Și voi pleca! Singur la judecata Înaltului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
stau în nor doar aici sunt roditor: am și plâns și am și geană fața mea e o icoană eu spun crude - și sunt coapte eu spun ziuă - și e noapte nu mai pot măcar să sufăr spun nomol și este nufăr de când bolțile mă-nghit Te-am cătat și Te-am găsit nu-ți cer frunză nici mireasă îți cer Doamne-aici o casă îți cer casă mititucă unde umbra se usucă - am plecat din umbra mea stau în cer și
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
Emil Brumaru Pe care încă nu l-am spus Un nufăr vînăt ai sub pîntec În el cad îngerii de sus Nu izgoniți ci-n bună voie De-a părăsi raiul prea strîmt În rugăciunea mea-i nevoie De tine ca de-un cîntec sfînt Ce povestește despre fluturi Îndrăgostiți în
În rugăciunea mea-i un cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12487_a_13812]
-
-a-i folosi, la nunțile din mlaștini, Drept martori mormolocilor de baștini... Acolo, printre rădăcinile putride, Pești orbi, turtiți, înhață moi omide, Și buzele își rup, prinse-n cîrlige, Din nou lenea-n adîncuri să-și cîștige Și să viseze nuferi de deasupra Cum își răstoarnă peste dînșii cupa Și carnea albă de sub solzi le-o frige Cu-amorul razelor aduse în adînc...
Cîntec naiv (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7014_a_8339]
-
Emil Brumaru Poveștile n-au timp să se sfîrșească, Mereu mai lenevește-un vechi iaz cald Ce-și poartă lin pe nuferi cîte-o broască Avînd coroană mică de smarald, Și zînele se duc să-și ieie dresuri Din prăvăliile deschise-n scorburi mari Sau în adînc de peșteri cu mușchi moi De zmeii cei zgîrciți și cîrciogari
Poveștile n-au timp să se sfîrșească… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7313_a_8638]
-
păpădiile pe cîmp le biciuiește. Și-n fiece pahar se plimb-un pește De aur și cu voaluri, ca-n calește. Bea-l seara, fie-ți soporific darnic Și vei visa cum lacul te iubește, Mîlul, mieros, te zgîrie, firește, Nufărul mov îți trage ca un clește Coapsa din noaptea înspumată groaznic. Inima-mi fu chircită, izbucnește Mereu, mereu se-nalță, prăbușește. Și între coaste spaima-mi se pitește Încă puțin, cît să-ți cînt vorbe, harnic...
Sonet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11720_a_13045]
-
o talie de viespe i-am tăiat-o cu foarfeca eu și tu și balotul vesele clopote la biserica neagră eu și tu și intenția între noi un balot căruia nu-i ghicești conținutul ca un fîlfîit bezmetic în tunel nufărul pune alt lac în gura lui albă credința pune altă așteptare pe retina ei aburită apăs pe telecomandă scriu despre roșcovă despre incubatorul în care dorm cinci zaruri care aspiră să devină o certitudine în jurul meu aerul nu mai are
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
Ce dor te poartă solitar? Pe lac rogozul s-a uscat, Si n-auzi strigat de sitar. O, triste cavaler, ce dor te poartă, Cu chipul slab și-ndurerat? Cotlonul veveriței-i plin, Si cîmpul este secerat. Îți văd un nufăr pe sprinceana, De febră mare umezita; Iar pe obraz o roza pala, Prea grabnic vestejita. Domnită asta 'ntr-o poiana, Am întîlnit-o-n prag de zori, Calcă ușor, cu lunge plete, Iar ochii-i îmi dădeau fiori. Din flori ghirland-am împletit, În
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
că în realitate suntem vor biți de limbă și că de fapt n-avem nici o putere asupra ei. Acasă la ei, până să văd bibelourile, mi-au sărit în ochi grădinița din spatele casei și bazinul mic, deco rativ, sufocat de nuferi. în iarbă, lângă bazin, somnola un păun. La păun am rămas cu ochii holbați până când Max mi-a spus cu o urmă de jenă, scuzându se: — Orătania am cumpărat-o odată cu casa. Era deja aici. L-am botezat Martin. Ca să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
apropiat de el tiptil. L-am văzut atunci cum își înfoaie coada, după care a scos un muget înfiorător. Nu știam că păunii fac așa, dar mi-am dat seama că era în călduri, lucru ce mi-a repugnat imediat. Nuferii putreziți din havuz au jucat la rândul lor un rol în crunta alchimie a creierului meu înfierbântat, cert e că am simțit că mi se întărește varga ca unui Künstler care își vede apropiindu-se țelul. — Vino aici, puicuțo, i-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
că am simțit că mi se întărește varga ca unui Künstler care își vede apropiindu-se țelul. — Vino aici, puicuțo, i-am șoptit orătaniei, vino să-ți arăt țeava athanorului. Martin a fugit, dând din târtiță, prin duhoarea haznalei cu nuferi. M-am luat după el, bălăngănindu-mă ca el și strigându-l cu vocea gâtuită: — Pui, pui! Când l-am prins, am simțit că-i bătea inima mai abitir decât a mea. Atârna greu. I-am mângâiat burta zbârlită. — Doamne
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]