1,735 matches
-
Furtunoasă, pentru că tot este anul Caragiale. Mă impresionează starea de emoție a copiilor și felul în care singuri și-au improvizat spațiul de joc în curtea generoasă a amfitrioanei. Aici găsești șoproane, scări de lemn agățate în cui, mături de nuiele împodobind o prăjină, roți de car invadând un stâlp de electricitate pentru al înnobila, fiind singurul element stingher și betonat într-o lume de lemn, flori, iarbă, piatră, fier și iubire. Pe cărări te împiedici de potcoave. O roabă s-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
selenar de pe malul lacului de acumulare ne-au gonit înapoi prin ceața deasă și înspăimântătoare. Am hotărât să sfidăm totuși intemperiile și am ales o poieniță și un pârâu unde ne-am întins merindele aduse de acasă în coșuri de nuiele și de acum plimbate îndeajuns. Liviu a făcut focul care s-a aprins destul de greu din cauza umezelii, dar perseverența a învins natura și mai cu cartoane, mai cu perne, mai cu vorba, am dat viață jucăușă flăcărilor care urmau a
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Turnul, semnat de Popescu Udriște, era originală: scena era acoperită de sfori groase Împletite, pe care actorii călcau anevoios, ca și cum ar fi Înaintat pe un teren proaspăt arat. Așa se desfășura călătoria personajelor, printr-un labirint de paravane făcute din nuiele de plută, pe fondul melodiei din versiunea Disney a basmului Albă-ca-Zăpada: „Hai-ho, hai-ho, suntem pitici mișto“... De-ale tinereții valuri... Spectacolele cu Șeful și Turnul au fost realizate cu o viteză-fulger, În două-trei săptămâni. Eram cu toții În cantonament, ca sportivii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
obișnuit. Aspectul exterior al orașului, În cartiere ca Shibuya sau Shinjuku, pline de construcții ultramoderne, Îmi amintea de New York, dar cum ajungeam pe străzi mici, laterale, nu mai aveam nici un reper, mă aflam brusc În Evul Mediu. Dincolo de gardurile din nuiele Împletite, casele joase, cu acoperiș tipic oriental, ascundeau comori pe care le puteam Întrezări doar În imaginație. Datorită intermedierii generoase a lui Ioshi, am Întâlnit-o pe Setsu Asakura, o scenografă cunoscută În Tokyo, care lucra cu aceeași dexteritate În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
tine, eu eram o curcă plouată. De atunci ți s-a tras porecla "Năzdrăvanul". Și așa ai rămas... Ștefan, în capul oaselor, cu un zâmbet blând, patern: Copii, Sora, copii... Le arăt eu "Năzdrăvanilor"! își recapătă Sora autoritatea, agitând amenințătoare nuiaua. Le arăt eu!... Pleacă. Boierii râd. Ștefan își desface brațele: Priviți-mă bine! O să puteți depune mărturie, precum că, odată, "l-ați văzut la pământ pe Marele Ștefan Vodă!"... Nu cobi, Măria ta! stupește de deochi Luca Arbure. Să recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
învinui. Eram printre micii care se încălzeua și am fost eu învinuit în locul adevăratului făptaș. Ca învinuit am fost chemat în fața catedrei de „domnul” Tănăsescu, în fața căruia am spus plângând că nu sunt eu vinovatul. „Domnu” avea în mînă o nuia lungă de cătină, cu care m-a lovit, destul de ușor, în creștetul capului. Când am văzut că nuiaua coboară asupra mea, de frică, m-am scăpat pe mine și am început a plânge cu sughițuri de nu m-am mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fost chemat în fața catedrei de „domnul” Tănăsescu, în fața căruia am spus plângând că nu sunt eu vinovatul. „Domnu” avea în mînă o nuia lungă de cătină, cu care m-a lovit, destul de ușor, în creștetul capului. Când am văzut că nuiaua coboară asupra mea, de frică, m-am scăpat pe mine și am început a plânge cu sughițuri de nu m-am mai putut opri. După un timp, am fost dat afară din clasă pentru că tulburam liniștea cu plânsul meu plin
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
un om tânăr, vânător pasionat și fără interes pentru învățarea copiilor. Noi școlarii îi tăiam lemne, îi râneam la grajd, îi duceam apă cu căldările, săpam în grădină, iar când „făcea” lecții cu noi, se inerva și ne bătea cu nuiaua. Cu el am făcu clasele a doua și a treia. Când viscolul era prea aspru și gerul prea cumplit absentam. Iarna și dimineața când mergeam la școală, și seara când ne întorceam acasă, era întuneric, încât de frica lupilor, ne
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Era și un cuptor modern unde se coceau pâine și covrigi. Aici, niște fete tinere îmbrăcate în halate albe și cu mănuși în mâini (eleve la vreun liceu cu profil de industrie alimentară) ne au oferit zâmbitoare, din coșuri de nuiele, covrigi calzi. Mirosul era atât de îmbietor încât am fi luat coșurile cu tot cu covrigi, dar ne am amintit de indicațiile primite și ne-am mulțumit cu un singur covrig. L-am luat delicat cu două degete. Am urcat apoi la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la locuitorul Vasile Ostaci și la sfârșit de săptămână mergeam în Hlipiceni la părinți. Locul de implementare a localului școlii îl cunoșteam, primarul comunei era Condruc Ion, sătean al Dragalinei și i-am cerut să-mi dea câțiva salcâmi și nuiele din pădurea sfatului popular. După ce am strâns materialul, am adunat tot satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s a reușit să se amelioreze șoselele județene prin a începe asfaltarea lor, iar la Todireni, pe malul drept al râului Sitna s-a făcut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la locuitorul Vasile Ostaci și la sfârșit de săptămână mergeam în Hlipiceni la părinți. Locul de implementare a localului școlii îl cunoșteam, primarul comunei era Condruc Ion, sătean al Dragalinei și i-am cerut să-mi dea câțiva salcâmi și nuiele din pădurea sfatului popular. După ce am strâns materialul, am adunat tot satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s a reușit să se amelioreze șoselele județene prin a începe asfaltarea lor, iar la Todireni, pe malul drept al râului Sitna s-a făcut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la care scriu, un mic grup emblematic, o statuetă de lemn reprezentând un cerșetor jerpelit, jigărit și ciung, ținând în mână un talger special (pe care l-am găsit într-un beci de antichități din cetatea Sighișoarei, un coșuleț de nuiele împletite, cu fundul de tablă, pe care se mai vede vopseaua roșie, ca o chemare). Mi s-a spus că era unealta de lucru a breslei cerșetorilor medievali. O fi, n-o fi, se potrivește, exprimă ideea calicului devenit profesionist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care nu fug sau nu au cu ce fugi din calea potopului, deși autoritățile îi avertizează. Oameni care nu au asigurare pe bunuri și nici nu pot avea fiindcă nimeni nu încheie asigurări pentru case fără fundații, cu armătură de nuiele și umplutură de pământ. Cu ocazia uraganului Katrina, americanii middle și upper-class iau notă cu stupoare că există semeni, mai ales afro-americani, eventual portoricani care sunt un fel de „leftover”, trăind în case de carton presat, care nu au cu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
E. Ar. Zaharia, George Drumur, Traian Chelariu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici etc. Dintre ei Mircea Streinul se individualizează fragmentar în poezii delirante, litanice, cu presimțământul morții: Îi cad pe umeri stele și, totuși, e voios; în mâna lui stejarii sunt nuiele - de câte ori păduri n-a strâns de jos! * Presimt porțile acestui pământ. Numeroși alți versificatori au apărut în ultimul deceniu, turburat de război, o clasificare a lor însă este acum prematură. Capitolul XXIX ALTE ORIENTĂRI PAUL ZARIFOPOL Paul Zarifopol e un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
potrivit scopului imediat, în funcție de calitățile lemnului duritate, rezistență, elasticitate, structura fibrelor, culoare și aplicarea anumitor tehnici de prelucrare și decorare explică, într-o largă măsură, trăsăturile stilistice și calitățile artistice ale obiectelor. O regulă generală pentru toate esențele lemnoase (cu excepția nuielelor care se împletesc) este aceea de a tăia arborii în lunile de iarnă, când aceștia au sevă mai puțină, iar rezistența fibrelor este mai mare, urmând, apoi, uscarea în timp cât mai îndelungat a materialelor. Alegerea, tăierea la timp și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
părerile diferă, cele mai multe plecând de la explicații materialiste, care se înscriu în orizontul euhemerist de la numele gânditorului grec Euhemeres caracterizat prin explicații așa-zis raționaliste, în esență simpliste însă. Se presupune că lutul s-a folosit ințial pentru ungerea coșurilor de nuiele, printr-o întâmplare unul dintre acestea a fost apropiat de foc, s-a întărit, etc. Povestea am auzit-o în școala primară și am reîntâlnit-o în lucrări academice. Ovidiu Drîmba (8) aduce un argument neglijat de etnografi și care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
învinui. Eram printre micii care se încălzeua și am fost eu învinuit în locul adevăratului făptaș. Ca învinuit am fost chemat în fața catedrei de „domnul” Tănăsescu, în fața căruia am spus plângând că nu sunt eu vinovatul. „Domnu” avea în mînă o nuia lungă de cătină, cu care m-a lovit, destul de ușor, în creștetul capului. Când am văzut că nuiaua coboară asupra mea, de frică, m-am scăpat pe mine și am început a plânge cu sughițuri de nu m-am mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fost chemat în fața catedrei de „domnul” Tănăsescu, în fața căruia am spus plângând că nu sunt eu vinovatul. „Domnu” avea în mînă o nuia lungă de cătină, cu care m-a lovit, destul de ușor, în creștetul capului. Când am văzut că nuiaua coboară asupra mea, de frică, m-am scăpat pe mine și am început a plânge cu sughițuri de nu m-am mai putut opri. După un timp, am fost dat afară din clasă pentru că tulburam liniștea cu plânsul meu plin
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
om tânăr, vânător pasionat și fără interes pentru învăț area copiilor. Noi școlarii îi tăiam lemne, îi râneam la grajd, îi duceam apă cu căldările, săpam în grădină, iar când „făcea” lecții cu noi, se inerva și ne bătea cu nuiaua. Cu el am făcu clasele a doua și a treia. Când viscolul era prea aspru și gerul prea cumplit absentam. Iarna și dimineața când mergeam la școală, și seara când ne întorceam acasă, era întuneric, încât de frica lupilor, ne
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Curtoglu); Molière, Opere, II, București, 1955; Jaroslav Hasek, Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial, I-II, București, 1956 (în colaborare cu Jean Grossu); Prosper Mérimée, Nuvele, București, 1956; Anatole France, Istorie contemporană, vol. I: La umbra ulmului. Manechinul de nuiele, pref. B. Elvin, București, 1958, Istorie contemporană, introd. N.N. Condeescu, București, 1965. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 166-168, II, 166-168; Sadoveanu, Cărți, I, 224-225; Șerban Cioculescu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, ADV, 1929, 13 823; Zarifopol, Pentru arta lit., I, 219-224; D.I.
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
cu șube, cu pâslari, cu căciuli, iar noi În ce-aveam, cu zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a Încolonat și ne-a scos să cărăm fascine 1 să protejăm digu’. Ăstea erau niște maldăre de nuiele din salcie, lungi cam de șapte-opt metri, legate cu sârmă. Le cărăm, le punem la picioru’ pantei digului și puneam pământ peste ele, ca să nu rupă apa digu’... Era un viscol... Cum să zic? Ca de februarie... Venea ploaie stropi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
gardienii, și noi, fiecare cu bagajele În mână, ne-am dus pe jos. Acolo lângă gară era o fostă cazarmă, care s-o mutat, și era goală și acolo se făcuse o colonie de vară unde se Împleteau coșuri din nuiele. În jurul Aradului sunt foarte multe locuri mlăștinoase, unde crește multă răchită, din asta cu care se fac coșuri... Unde era cazarma asta era mai multe corpuri de clădire, și În una ne-o adus pe noi, iar la celelalte era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]