646,935 matches
-
și pe mine! (În paranteză fie zis: pretenția personajului despre care vorbim de a i se menționa numele pe cărțile sponsorizate n-o fi cumva "o compensație"? Mai subtilă, ce-i drept, dar tot o compensație?) Iată, însă, că în numărul 28 al revistei, într-un drept la replică, Exagerări pamfletare, Dumitru Chioaru e încă mai aspru. Ca să nu-mi fac nici o iluzie, autorul se "delimitează" de mine încă din primul paragraf. Se delimitează în calitatea de "participant la acest concurs
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
întîlniri întîmplătoare în cărțile pe care le examinează. Pe marginea Agendelor lui E. Lovinescu, publicate postum: ,ŤLa Sadoveanu. Tip imens, egoist și imposibil (nu mă condolează după mama, nu-mi mulțumește pentru articolul despre el)ť. Egoism care, peste un număr de ani, va consterna milioane de români!" Glosînd o culegere de interviuri a lui George Arion: Caracterizîndu-și, printr-un personaj, opera romanescă, Dinu Săraru vorbește de nedreptățile întîmplătoare ale revoluției, cuvîntul de ordine fiind că, în socialismul roșu, altfel de
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
plasa acțiunea într-o mahala de oraș modern, lîngă o gură de canalizare prin care se varsă gunoaiele urbane și sub dominația unor imense panouri publicitare, ci dorința de a face contemporan textul introducînd o zgomotoasă muzică actuală și spectaculoase numere de rapp. Atunci am înțeles: modernitatea nu interesează decît dacă teatrul o produce el însuși și nu o recuperează din domenii vecine. Modernitatea de împrumut nu e decît o expresie a panicii de a nu fi modern. Și cel care
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
părăsită, fără ca un viitor să se anunțe. Omul în fața ușii închise - a lui Kafka, aceasta i se părea a fi destinul omului modern. Cealaltă extremă: Johann Le Guillerm, un artist de circ. Spectacolul său e fondat pe reconstituirea ironică a numerelor clasice cu lei și clovni, grație unor mașini imaginare al căror echilibru doar el îl poate menține. Apoi, după multe performanțe, reprezentația se termină prin elaborarea, sub ochii noștri, a unei gigantice sculpturi din lemn. Fragilă, instabilă și stranie, Le
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
pe cer și pe pământ că veți pierde curând pământul, pentru a cărui moștenire treceți acum Iordanul ; nu veți trăi multă vreme pe el, ci veți pieri. 27. Domnul vă va împrăștia prin toate popoarele și veți rămâne puțini la număr printe toate popoarele, la care vă va duce Domnul. 28. Veți sluji acolo altor dumnezei, făcuți de mîini omenești din lemn și piatră, care nu văd și nu aud, care nu mănâncă și nu au miros. 29. Dar când vei
Deuteronomul (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12661_a_13986]
-
cineva care a parcurs o asemenea experiență), modul în care s-a făcut cooperativizarea agriculturii nu mai interesează pe nimeni, iar elementele de doctrină marxistă studiate în școală reprezintă doar niște plicticoase vorbe goale ce trebuie memorate mecanic (cu siguranță numărul celor atrași de studierea Capitalului nu era mai mare decît al celor care citiseră... Sein und Zeit). Roșul ideologiei comuniste devenise unul foarte relativ pentru acești tineri care primiseră cu mîndrie cravata de pionieri, dar care între timp dobîndiseră deprinderea
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
Stan. Apoi pe ale lui Ion Istrate, Ioan Milea, Doina Modola, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Mariana Vartic. Cercetarea literară românească le este îndatorată. Transfer de mentalitate De urmărit editorialele lui Mircea Martin din noua serie a CUVÂNTULUI. în numerele 6 și 7 "editorul senior" al revistei se ocupă de relația dintre politică și cultură și, ca aspect derivat, de competența culturală a politicienilor. De această improbabilă competență, în ce-i privește pe politicienii noștri, ar putea profita, ideal vorbind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
agresării unui mormânt, fie el și al unui mare poet al neamului. Un fapt cu iradiere simbolică și atât. Nedescurajați, Marta Petreu și Ion Vartic, inițiatorii memoriului celor 157, își continuă acțiunea în APOSTROF, dedicând subiectului o parte a ultimului număr al revistei (7-8/2004). Rânduri amar-sarcastice scrie acolo Ion Vartic, el vorbind despre căderea în "subistorie" a "urangutanului constructor", acel "om subistoric" care "s-a simțit ca peștele în apă în epoca comunistă fiindcă, întrupat ca Ťom nouť, și-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
-i vorbim însă de istorie "omului subistoric" și "urangutanului-constructor" ? A citi, a reciti, a nu citi Redactorii revistei VATRA nu au fost niciodată în criză de idei. Ba din contră le-au prisosit, cum au dovedit în atâtea rânduri, alcătuind numere tematice care de care mai atrăgătoare. Astfel a fost, acum câțiva ani, numărul dedicat Tezelor din iulie, apoi numărul dedicat "clubului cronicarilor literari", cel despre "ultimii debutanți ai mileniului II", cel despre "cărțile memoriei", despre poezia erotică și încă altele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
a nu citi Redactorii revistei VATRA nu au fost niciodată în criză de idei. Ba din contră le-au prisosit, cum au dovedit în atâtea rânduri, alcătuind numere tematice care de care mai atrăgătoare. Astfel a fost, acum câțiva ani, numărul dedicat Tezelor din iulie, apoi numărul dedicat "clubului cronicarilor literari", cel despre "ultimii debutanți ai mileniului II", cel despre "cărțile memoriei", despre poezia erotică și încă altele. Numărul ultim al revistei (3-4/2004) este și el demn de atenție, structurat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
nu au fost niciodată în criză de idei. Ba din contră le-au prisosit, cum au dovedit în atâtea rânduri, alcătuind numere tematice care de care mai atrăgătoare. Astfel a fost, acum câțiva ani, numărul dedicat Tezelor din iulie, apoi numărul dedicat "clubului cronicarilor literari", cel despre "ultimii debutanți ai mileniului II", cel despre "cărțile memoriei", despre poezia erotică și încă altele. Numărul ultim al revistei (3-4/2004) este și el demn de atenție, structurat pe tema cărților de mare succes
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
tematice care de care mai atrăgătoare. Astfel a fost, acum câțiva ani, numărul dedicat Tezelor din iulie, apoi numărul dedicat "clubului cronicarilor literari", cel despre "ultimii debutanți ai mileniului II", cel despre "cărțile memoriei", despre poezia erotică și încă altele. Numărul ultim al revistei (3-4/2004) este și el demn de atenție, structurat pe tema cărților de mare succes ale anilor �70-�80, propuse acum recitirii și eventualelor revizuiri. "Best-seller-uri estetice" numește redacția romane precum Vânătoare regală, Animale bolnave, Galeria cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
mi se spună că trebuie să cunoști ceva mai întâi (auzi pretenție, n.n.) ca să poți avea o opinie despre acel ceva. Uneori e suficientă o simplă privire". Oare așa să fie? Atunci de ce toată strădania depusă de Vatra în acest număr, pe care tocmai am elogiat-o? Pericle Martinescu memorialist Punctul de interes maxim al revistei constănțene EX PONTO (nr. 2/2004) îl reprezintă cele câteva pagini inedite din jurnalul scriitorului nonagenar Pericle Martinescu (n. 1911). Sunt câteva secvențe care ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
Șușară Voind să marcheze, în 2001, împlinirea a nouăzeci de ani de la nașterea lui Ion Țuculescu, pictorița Eugenia Iftodi a expus din arhiva proprie, pentru prima oară, la Muzeul Literaturii Române, fotografii, documente și desene ale marelui pictor, împreună cu un număr important de lucrări de pictură al căror statut este absolut unic în întreaga noastră cultură. Pe scurt, este vorba despre acele lucrări pe care, cu patruzeci de ani în urmă, în chiar anul morții pictorului, Eugenia Iftodi le-a realizat
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
formele. Asta este bine, fără îndoială. În varietate stă și misterul vieții și, de ce nu, anvergura ei. De aceea sînt foarte deschisă, foarte curioasă la ce se numește necunoscut. Apropiat sau îndepărtat. Ciudat și fascinant. Ca și Orientul. Povesteam în numărul trecut cîte ceva despre Teatrul de Luni de la Green Hours, de pe Calea Victoriei, despre trecutul și prezentul lui. Mi se pare mai mult decît o coincidență faptul că o formă teatrală liberă coexistă cu un spațiu în care s-a reînvățat
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
pune în scenă, alimenteză creația cu ceva autentic, cu un zbucium constructiv, și nu steril. Cu o încercare de a formula imediatul, prezentul cel mai concret, dar și ceea ce se ridică, semnificativ, dincolo de el și devine o emblemă umană, un număr de experiențe asupra cărora se poate medita. Mă cheamă Isbiorg. Sînt o leoică, spectacolul ei de anul trecut, de la Casandra, m-a șocat, într-un fel, și prin maturitatea ce țîșnea prin porii montării, ai scenografiei, ai interpretării, totul sărind
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
am văzut acum, la Green, este un teatru direct, aproape brutal, decupat într-o formă de o simplitate ce-ți dă fiori. De la limbaj și poveste, pînă la jocul derulat doar în lumina a trei lanterne, tot atîtea cît și numărul protagoniștilor. O poveste, ca multe altele, din viața de zi și de noapte a tinerei generații. Pusă în lumină de ei înșiși. O poveste a lor, dar și a fiecăruia, spusă cu umor negru. Un manifest. Lucid, rece, cinic. Un
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
Gabriel Dimisianu Cine se dedică scrisului foiletonistic se presupune că s-a împăcat cu destinul de efemeridă al textelor sale. Știe că le este sortit să trăiască puțin, că mor, cele mai multe, o dată cu numărul de gazetă în care apar. Ultimul foileton publicat îl împinge în uitare pe cel dinainte, iar cel de mâine va face același lucru cu cel de azi. Și totuși, aproape toți practicienii foiletonului țin să înfrângă această lege naturală, ca să
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
-i spunem astfel, doritori să prelungească, pe cât se poate, viața unor texte pe care le-au produs sub presiunea urgenței. Și cum să o facă altfel decât adunându-și foiletoanele în cărți? O carte oricum trăiește mai mult decât un număr de revistă sau de ziar. Operația aceasta de resuscitare nu reușește însă totdeauna, ba chiar reușește destul de rar. De regulă, culese în cărți, foiletoanele pălesc, legate prea strâns, cum s-au aflat, de anumite oportunități consumate. Articole care au făcut
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
auster, economicos cu superlativele, dar iată că, scriind despre cartea de care vorbesc, nu ezită să le folosească: "Uimitoare și, în cele din urmă, pasionantă lectura cronicii anilor 1996-2003, cu file de jurnal indirect și cu accente pe un impresionant număr de motive, de teme, de cărți și bineînțeles de oameni, semnată de C. Stănescu (...) articolele din ŤAdevărulť se convertesc în istoria unor evenimente, în dramatica unor fapte, în evocarea unor personalități și în amara sau ironica privire a unui memorialist
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
jurnalistice recente. Despre biblioteca sa mentală fabuloasă circulau multe povestioare ilustrative: într-adevăr, era suficient ca un tînăr cercetător să-și expună o idee, pentru a primi, din memorie, indicațiile bibliografice necesare - desigur cu anul de apariție, uneori și cu numărul revistei ("despre asta s-a scris în 1960 și în 1982, în..."). Mioara Avram era, în continuarea marilor lingviști români din generațiile anterioare - Pușcariu, Densusianu, Iordan, Rosetti, Graur - un reper sigur, care elimina impostura și improvizația. O anumită severitate a
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
un ton fără replică. Sunt, adevărat este, dar de când lumea, profesii reputate ca stupi ai corupției " aceea de vameș figurează în Biblie. Dar nici aici Puterea nu are vreun amestec, postul de vameș dobândindu-se după hazardul meritului. Că un număr impresionant de inspectori financiari, de polițiști " nu e vorba de cei stradali " și-au construit magnifice vile, nu atât din salarii, cât din economiile soacrelor, mătușilor unor veri de ambele grade și cu sprijinul unor luminoși bunici, împrumutându-l pe
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
Alex. Ștefănescu să-i spună cîteva titluri de cărți ale acestuia pentru o scurtă prezentare, colegul nostru amator de farse i-a dictat, și absolventa de Jurnalistică a notat fără să clipească, o bibliografie selectivă... a lui Eugen Simion.) în numărul din 3-9 iulie, Iolanda Malamen dialoghează cu Răzvan Petrescu, autorul relativ recentei antologii de proză scurtă, Mici schimbări de atitudine (Ed. Allfa) � un succes de critică precum toate volumele acestui om unanim apreciat, dar cu o prezență atît de discretă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
și că onest ar fi să ne recunoaștem pur și simplu... colonie a literaturii franceze. Tema interpretării era cunoscută și frecventată - Fundoianu o radicalizează... Nici selecția autorilor români considerați de Fundoianu purtători ai unui spirit original (atît de puțini la număr!) nu șochează prin originalitate. Am văzut din pasajul reprodus mai înainte că autorul nostru considera totuși că există și autori necontaminați de împrumuturi, reprezentanți ai spiritului românesc. îi cita pe Filimon și pe Eminescu, apoi pe Arghezi. Admirația nețărmurită pe
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
completă. De altfel, diversitatea de mijloace, de tipare și de unități lexicale și frazeologice ale adresării e foarte mare în română. Există termenii de adresare stabili (generici, după funcție sau profesie, nume de rudenie); aceștia se pot combina într-un număr limitat de tipare între ei și cu numele proprii; formulele de adresare pot fi marcate prin mijloace gramaticale (terminațiile specifice de vocativ) și lexico-pragmatice (coprezența interjecțiilor de adresare: mă, măi, băi...). O categorie importantă este cea a termenilor evaluativi și
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]