1,397 matches
-
construcției pe Dealul Arsenalului sau în locul Teatrului Național ar fi presupus un amplu proces de expropriere. În consecință, a fost ales locul de la poalele Dealului Mitropoliei, în piața Bibescu Vodă. În anul 2010 Banca Națională a României a decis să bată o serie numismatică de cinci monede de argint comemorative, dedicate patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române, una dintre ele urmând să-l înfățișeze pe patriarhul Miron Cristea. Această monedă controversată a provocat proteste, printre care: Patriarhia Română a publicat, prin intermediul agenției de știri „Basilica” (5
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
ani de către conducerea comunității evreiești din București a renumitului rabin Meir Leibuș Malbim, criticând drumul închistat al ortodoxiei evreiești.. În vremea regimului comunist, a cunoscut numeroase șicane. Între anii 1950-1963 a lucrat ca cercetător în domeniul studiilor orientale, clasice și numismatice la Academia Română, devenită atunci Academia R.P.R. De asemenea, între anii 1955-1963 a fost lector de istoria medicinii și a activat în cadrul Societății Române de Istoria Medicinii În 1963, cu multă greutate, contra plății unei răscumpărări și în urma intervenției a mai
Meyer Abraham Halevy () [Corola-website/Science/310460_a_311789]
-
Paul (actualul Institut Parhon). În anul 1909 a mărit școala Fraților Școlari "Sfântul Andrei" de pe strada Călărași, construind un gimnaziu. A înființat Societatea Catolicilor din București și a scos Revista Catolică, foarte apreciată prin erudiția ei. Având o frumoasă colecție numismatică din Dobrogea, a fost ales membru al Societății Numismatice Regale a României. În anul 1913 a înființat revista de limbă germană "Bukarester Katholisches Sonntagsblatt", al cărei prim număr a apărut în data de 16 martie 1913. Conducerea acestei reviste a
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
școala Fraților Școlari "Sfântul Andrei" de pe strada Călărași, construind un gimnaziu. A înființat Societatea Catolicilor din București și a scos Revista Catolică, foarte apreciată prin erudiția ei. Având o frumoasă colecție numismatică din Dobrogea, a fost ales membru al Societății Numismatice Regale a României. În anul 1913 a înființat revista de limbă germană "Bukarester Katholisches Sonntagsblatt", al cărei prim număr a apărut în data de 16 martie 1913. Conducerea acestei reviste a încredințat-o lui Carol Auner. Istoricii au apreciat activitatea
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
de pe „Mormîntul lui Isus Hristos”. E construită în stil realistic. Clopotele sînt returnate la Iași, după modelul celor vechi. Multe obiecte din biserică se păstreză în satului din s. Borogani. Numărul total al obiectelor de patrimoniu constituie - 560 exemplare. Sunt: obiecte numismatice, arheologice, etnografice, fotografii, documente, piese de mobilier, cărți vechi și manuscrise, periodice, arme și armuri, filatelie, etc.
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
vechilor proprietari. Pasajul nu a fost renovat și în locul micilor magazine s-au instalat diferite restaurante, printre care un bar-restaurant cu teme egiptene, cafeneaua "Blues Cafe", un bistrou, un restaurant chinezesc o bijuterie de lux, un amanet și un magazin numismatic. Noile spații comerciale au revitalizat acest colț din centrul Bucureștiului.
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
face studiile liceale la „Gheorghe Lazăr” și „Mihai Viteazul” în București (bacalaureat în 1954). Este licențiat al Facultății de Filologie, secția Limbi clasice a Universității din București (1959) și doctor în științe istorice cu teza Pietrele gravate din colecția Cabinetului numismatic al Academiei R.S. România (1977). Șef de secție la Muzeul de Arheologie Constanța (1961-1962); cercetător științific la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române; din 1975 la Direcția Patrimoniului Național Cultural, în 1977 desființată; din 1990 revine la Institutul
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
noastre.” „Un prieten cu adevărat sincer și constant mi-a fost profesorul Marcel Renard de la Bruxelles, cu care am purtat o amplă corespondență vreme de câteva decenii. Când a venit în România, invitat de Condurachi, m-a vizitat la Cabinetul numismatic și m-a surprins lucrând la colecția de pietre gravate a Academiei. Mi-a propus pe loc să o publice în seria de volume «Latomus», unde a și apărut, în 1974, sub nr. 138: Les pierres gravées du Cabinet numismatique
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
principatului autonom cât și în perioada suzeranității austriece. În Principatul Moldovei, Despot Vodă a încercat să bată taleri moldovenești, fără prea mult succes, cunoscându-se doar câteva exemplare păstrate, emise în 1562 și 1563. Un exemplar se află în colecția numismatică a Academiei Române. Datorită largii lor circulații, negustorii din Țările Române au adoptat în secolul al XVII-lea talerul olandez ca monedă de calcul. Acesta avea gravat pe revers un leu rampant, simbolul Olandei și era numit taler-leu. De aici provine
Taler () [Corola-website/Science/306316_a_307645]
-
această concluzie prin aceea că șarpele Glykon putea fi reprezentat oricum, în timp ce Șarpele ofit doar ca acela descoperit la Constanța: cu cap de miel și numai propriu funcției pe care o îndeplinea în cultul ofiților. Principalul cercetător al acestui aspect numismatic a fost specialistul în istorie antică Jona Lendering din Olanda. În urma acestor cercetări s-au descoperit o serie de monede romane pe care sunt reprezentate un șarpe încolăcit, care a fost identificat de unii specialiști cu șarpele-zeu Glykon: Ca urmare
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
științele naturii este găzduită de anexa principală a Castelului Bethlen. Secția de numismatica a "Muzeului Civilizației Dacice și Romana" este găzduită în palatul "Magna Curia". Muzeul găzduiește colecții de arheologie din perioadele: preistoică, dacică, romană, premedievală și medievală timpurie, colecții numismatice, colecții de artă decorativă, de etnografie (costume populare, unelte, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă), colecții de științe naturale (botanică, paleontologie, etc.) și o bibliotecă de aproximativ 40000 de volume.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
Istorie a României, donație înregistrată cu nr. 867/06.03.2008, s-a reușit predarea acestor 12 monede istorice de aur, ediții din Franța și Belgia, dintre anii 1854 și 1909, în greutate totală de 77,09 grame. Șeful Cabinetului Numismatic și Tezaur Istoric din cadrul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer Târnoveanu a semnat actul de primire și a certificat că „toate monedele prezentate sunt autentice”. Problema tezaurului românesc a fost ridicată pentru prima dată la nivel internațional de
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
episoade fiind adăugate interludii pretins cinematografice (concepute probabil de Naghi). Consecința? Spectacolul, care pe scena Naționalului uimise prin ritmul și verva sa, trenează penibil pe ecran.”" Banca Națională a României a pus în circulație, începând cu data de 27 decembrie 2005, în scop numismatic, o monedă din argint cu valoarea nominală de 5 lei, emisiunea „100 de ani de la nașterea lui Grigore Vasiliu-Birlic”. Moneda era rotundă, avea un diametru de 37 mm și o greutate de 31,103 grame, precum și un titlu de 999
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
complexe izolate. se află pe terasa stângă a Jiului mijlociu, la 6 km sud de orașul Filiași. Primele săpături arheologice au fost efectuate între 1897-1898 de Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic. În urma săpăturilor s-a descoperit un bogat material ceramic, numismatic, țiglă și cărămizi, obiecte de sticlă, bronz, fier, os, fragmente de statui colosale, piese de echipament militar, arme, fibule etc. Următoarele cercetări arheologice ale castrului au fost efectuate de Grigore Florescu în anii 1928 și 1930, de la care avem un
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
sistematică nu s-au concretizat decât în vara anului 2003, din inițiativa Muzeului Național, în cooperare cu Muzeul Olteniei. Motivele reluării activității în zonă sunt numeroase, dacă ar fi să amintim aici doar "ipoteza Pârvan" (cu „colonia Malvensis”) sau descoperirile numismatice întâmplătoare, inclusiv pentru perioada post-romană. Începând cu anul 2003 au avut loc mai multe campanii anuale de cercetare de către colectivul condus de dr.Eugen S. Teodor, reprezentând Muzeul Național de Istorie al României, și dr.Dorel Bondoc, reprezentând Muzeul Olteniei
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
Drajna de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii 117/118. Castrul roman se află situat la sud-est de satul Drajna de Sus pe dealul Grădiștea. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de Sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunăre între anii 101-117/8. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
spectaculoase pe care le reprezintă, și pentru patina de diferite culori care irizează suprafața lor metalică. În anul 2006, pentru a marca împlinirea a 1900 ani de la începerea romanizării Daciei și a latinizării spațiului carpato-dunărean, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o emisiune cu tematică daco-romană, ce cuprinde patru replici după monede romane antice, emise ulterior cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Una din cele patru monede este o replică după un "sesterț" din bronz emis de împăratul Traian între anii 112
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
(n. 16/29 iunie 1903, Probota, județul Suceava - d. 17 septembrie 1981, București) a fost un pasionat colecționar de monede, numismat și inginer român, membru al Societății Numismatice Române. A publicat o serie de articole privind în special numismatica Țării Românești și Moldovei. Unele articole mai vechi au numele autorului redat sub forma Octav Luchian. În afara activității profesionale, ca inginer, a fost preocupat de adunarea și salvarea a
Octavian Luchian () [Corola-website/Science/314984_a_316313]
-
a numeroase vestigii arheologice, reușind mai ales să constituie o importantă colecție de monede și medalii. A fost interesat cu precădere de emisiunile monetare ale Țării Românești și Moldovei, ceea ce l-a îndemnat să treacă de multe ori pragul Cabinetului Numismatic al Academiei, unde a intrat în contact cu profesorul Constantin Moisil, căruia îi va dedica mai târziu un articol elogios. Îndrumările și încurajările primite l-au adus curând pe tânărul inginer și colecționar Octavian Luchian în rândurile Societății Numismatice Române
Octavian Luchian () [Corola-website/Science/314984_a_316313]
-
Cabinetului Numismatic al Academiei, unde a intrat în contact cu profesorul Constantin Moisil, căruia îi va dedica mai târziu un articol elogios. Îndrumările și încurajările primite l-au adus curând pe tânărul inginer și colecționar Octavian Luchian în rândurile Societății Numismatice Române, fiind ales membru activ în ședința din 17 ianuarie 1932. După stabilirea sa definitivă în București, a desfășurat o activitate numismatică intensă, susținând numeroase comunicări pe teme variate și publicând studii remarcabile. A fost ales membru în Comitetul de
Octavian Luchian () [Corola-website/Science/314984_a_316313]
-
Îndrumările și încurajările primite l-au adus curând pe tânărul inginer și colecționar Octavian Luchian în rândurile Societății Numismatice Române, fiind ales membru activ în ședința din 17 ianuarie 1932. După stabilirea sa definitivă în București, a desfășurat o activitate numismatică intensă, susținând numeroase comunicări pe teme variate și publicând studii remarcabile. A fost ales membru în Comitetul de Conducere al S.N.R. în 12 martie 1950, devenind vicepreședinte la 27 martie 1977 (reales la 27 aprilie 1980). A reprezentat Societatea Numismatică
Octavian Luchian () [Corola-website/Science/314984_a_316313]
-
numismatică intensă, susținând numeroase comunicări pe teme variate și publicând studii remarcabile. A fost ales membru în Comitetul de Conducere al S.N.R. în 12 martie 1950, devenind vicepreședinte la 27 martie 1977 (reales la 27 aprilie 1980). A reprezentat Societatea Numismatică Română la sesiunea de la Praga, în 9-11 mai 1979. Octavian Luchian este cunoscut în special ca inițiator și principal autor al catalogului standard în uz, "Monede și bancnote românești", lucrare de o deosebită importanță care își menține utilitatea deși informația
Octavian Luchian () [Corola-website/Science/314984_a_316313]
-
și monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepția obiectelor de colecție, și anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic; 5. tranzacții, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranță, cu acțiuni, părți sociale în societăți comerciale ori asociații, obligațiuni garantate și alte instrumente financiare, cu excepția documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor; 6. administrarea de fonduri speciale de investiții
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00); 2. colecții și piese de colecție de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00); c) antichitățile sunt obiectele, altele decât operele de artă și obiectele de colecție, cu o vechime mai mare de 100 de ani (NC cod tarifar 9706 00 00); ... d) bunurile second-hand sunt bunurile mobile
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
la un preț care nu depășește valoarea de piaț�� liberă a aurului conținut de monede cu mai mult de 80%. (2) În sensul prezentului articol, monedele prevăzute la alin. (1) lit. b) nu se consideră ca fiind vândute în scop numismatic. ... ----------- Alin. (2) al art. 152^3 a fost modificat de pct. 63 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011. (3) Următoarele operațiuni sunt scutite
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]