1,690 matches
-
chineză, cu elemente peisagistice moderne, pavilioane cochete cu acoperișuri ce amintesc de epoca imperială, galerii, săli expoziționale, ape clipocind printre stânci, peșteri artificiale și cascade argintii, mici insule, podețe, arbori pletoși, flori exotice multicolore, cu 526 parfum diafan, o adevărată oază de verdeață, menită să destindă trupul și să inspire mintea artistului, iubitor de frumos, suprafață de, În formă circulară, fiind apreciat de vizitatori design-ul În care au fost concepute spațiile. Dincolo de poarta de lemn sculptată, vopsită În roșu maroniu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
impresionante colecții artistice) etc., atestând trecutul glorios al orașului, coexistă Într-o manieră fascinantă cu prezentul exploziv, puzderia de zgârie-nori din Dawontoon, centre culturale moderne (Sejong) care reunesc mai multe instituții de resort (teatru, cinematograf, ateliere interactive ș.a.), parcuri largi, oaze de verdeață pentru această aglomerație urbană. De o deosebită frumusețe și valoare artistică sunt cele patru palate din timpul regatului Choson (1392-1910) printre care Kyongbokkung, Întins pe 20 ha, Deoksugung cu muzeul regal; Templul regal Choson. Sanctuarul regal de la Yongmyo
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
reprezintă cele două fațete ale medaliei care delimitează apărătorul de invadator! Aspectul poate fi inversat În funcție de optica celui care consemnează ADEVĂRUL!!! Filipine oferă trasee de vis și În alte insule din Pacific: Buhol „Perla tropicală” cu golfuri singuratice, ascunse, adevărate oaze de liniște, plaje cu nisip, fin, unde marea e clară precum cristalul și oferă una dintre cele mai frumoase locații pentru snorkeling În apropierea coastei de corali; insulele Visayas cu centrul cultural la Iloilo „Insula celor șapte păcate”, renumită prin
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o amazoană are inițiativă, Îi e străin liricul; pe Veta, În schimb, lirismul o definește sufletește: suferă din iubire, tânjește, tocmai a recâștigat inima și Încrederea bărbatului - amant gelos și află În facile versuri expresia fericirii ei. Veta e romanțioasă (oaza de lirism În care se refugiază după Întâlnirea cu Chiriac e, probabil, și Încercare de a idiliza o relație mult prea telurică), Zița e febrilă, febrilitatea ei fiind motivată și de situația incertă În care se află ca femeie dezvorțată
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mare a populației, dezvoltarea tehnologiilor de utilizare a factorilor naturali, asigurarea serviciilor, sunt aspecte economico sociale ce se repercutează însă asupra integrității ambianței, problemă cu care nu s-a confruntat balneologia tradițională. În evoluția lor istorică, stațiunile balneoclimatice au constituit oaze de refugiu, în care interrelația om-mediu s-a aflat la parametrii ecologici cei mai favorabili. Astăzi, urbanizarea excesivă a localităților de cură și vilegiatură impune regândirea sistematizării, a măsurilor de protecție a factorilor naturali, de unificare a circuitelor funcționale, de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cât dezideratele populației acced în spirit democratic la actele decizionale. Ecologia modernă are o prezență militantă în apărarea peisajului în oraș, discutând metaspațialitatea citadină, peisajul și condiția umană. În ceea ce ne privește, ne limităm preocuparea la peisajul în localitățile balneoclimatice - oaze tradiționale de refugiu a citadinilor. Creșterea bunăstării materiale, progresul cultural, favorizează accesul larg spre localitățile balneoclimatice. Afluxul populației a determinat extinderea teritorială a stațiunilor, dotarea comercială și a serviciilor, construcțiile locative și rutiere. Urbanizarea acestor zone, însă, se face pe seama
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
încă perfect capabile să ofere loisir bătrânilor din dotare (numiți, pudic, „seniori”), obosita carcasă pe roți își dă duhul încet, cu trei milioane de kilometri la bord, aici, în extremitatea de est a Europei, transportând tot bătrâni, dar nu spre oaze turistice exotice, ci spre „insule spirituale”, așa cum este aceasta de la Prislop. Față de acum doi ani, a crescut și numărul de cerșetori presărați de-a lungul drumului către mănăstire. Nu par a fi cerșetori „profesioniști”, ci mai degrabă oameni săraci de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Pliantul publicitar gratuit al lanțului alimentar „Kaufland”, distribuit în București în luna ianuarie 2011, vor bește de „pelerinajul anual a sute de credincioși” către Mănăstirea Cetățuia, în care „nu poți fi altfel decât înmărmurit de admirație. Mănăstirea este o adevărată oază de liniște. De fapt, unul dintre punctele de atracție ale mănăstirii ține de faptul că este izolată de oraș”. O firmă de asigurări propune „un pelerinaj gratuit” în Bulgaria și Ruse. „Ai citit bine, spune textul anunțului, ai șansa de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ajung acolo (fie și în postura de simpli turiști) măr turisesc o imensă stare de bine, de redescoperire a sinelui „religios”, fără a mai vorbi de cazurile de (re)convertire religioasă. Or, într-un Occident din ce în ce mai secularizat, o astfel de „oază spirituală” cu efecte neașteptate nu poate fi trecută sub tăcere. Pe de altă parte, tradiția istorică a „ortodoxiei vaticane” a arătat că Biserica Catolică este extrem de codificată, pentru a nu spune de-a dreptul reticentă în anumite cazuri, față de utilizarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București, Editura Humanitas. Schuyler, Cortland van (1997), Misiune dificilă. Jurnal (28 ianuarie 1945-20 septembrie 1946), traducere de Sorana Georgescu-Gorjan, Alina Petricel, București, Editura Enciclopedică. Sfetcu, Paul (2008), 13 ani în anticamera lui Dej, București, Editura Curtea Veche. Sitariu, Mihaela (2004), Oaza de libertate. Timișoara, 30 octombrie 1956, Iași, Editura Polirom. Stan, Apostol (2010), Istorie și politică în România comunistă, București, Editura Curtea Veche. Stănescu, Ion (2009), Mărturisiri din anii unor entuziaste angajări și a unor înalte răspunderi, București, Biblioteca Socialistă. Stolojan
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cheia tainelor, mă trage-n miez / Și-alunec peste apele afunde". Gândurile sunt tulbure furtuni, privirile lacuri gemene; o muzică de astre înmormântează parcă gestul fantastic al existenței. Pământul tinde să fie trupul iubitei, locul în care etern să poarte oaza nemuririi. Poetul e un nemuritor. Dormind pe o pernă de aer, somnul, visul îl mângâie. Oare cât a căutat omul din poet mângâierea? " În ochii tăi îmi spăl întâi privirea/ Și apoi/ Privesc cerul". Poetul nu reușea să fie fericit
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
E lacrima și slava tăiate-n sticlă și în necuprins.// Așa, din perle-adâncuri în scoică ți-am descins/ Pe când și visul curge inima ta trează,/ Celestă adorată, din nori de taină straniu am nins./ Sub neaua sufletului meu ești liniștită oază/ Mai mult decât răgazul ce-n flori abate dorul dinadins 400. Ce mister poate poate aduce atingerea, ce miracol poate crea! De ce viața noastră tinde să devină goală, greoaie, săracă și indiferentă fără atingerea cuiva drag? De ce simțim că pierdem
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
diavolul poate lua chipul îngerului de lumină) s-a gândit să-l pună la o probă și să verifice condiția lui. Aveau un măgăruș pe care ucenicii micii comunități îl înhămau la o saca pentru a aduce apa dintr-o oază din apropiere. Într-o zi Bătrânul îl duse pe ucenic în fața grajdului: Fiule, vezi tu cățelușul acesta? Îl văd, Părinte, răspunse ucenicul. Fiule, vezi și cornițele lui? Le văd, Părinte! Fiule, auzi și cum grohăie? Aud, Părinte! Da’ ce-i
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au dat să semnăm un formular pe care nici nu l-am citit, căci nu știam franțuzește. Cu un camion, în care mai erau încă vreo sută de proști ca și noi, ne-au transportat într-o cazarmă din apropierea unei oaze. Acolo ne-au lămurit că vom face parte din armatele de mercenari care vor lupta în Vietnam. Am protestat, dar ni s-a explicat că am iscălit contractul pe cinci ani. Dacă vom refuza, vom fi extrădați și condamnați în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acestora. În caz contrar, impactul negativ va fi generat iar turismul va contribui mai degrabă la deteriorarea acestor areale, decât la conservarea lor. Ariile Protejate sunt percepute încă de foarte mulți oameni doar in sensul lor "conservaționist" fiind considerate adevărate oaze ale naturii sălbatice intr-un desert al dezvoltării economice, care trebuiesc protejate numai pentru conservarea speciilor care le populează. Foarte puțin este recunoscut faptul ca zonele aflate in regim natural si seminatural constituie de fapt “suportul vieții" si implicit al
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
un program zilnic al monahului, care este deosebit de dur. footnote> , domnitori și boieri sau chiar mireni care au ales locurile, au mobilizat energiile fizice și financiare ale mirenilor și care au realizat aceste ,,fortărețe” de curățenie exterioară și morală, adevărate oaze de lumină pentru locurile din jur. Indiferent însă, de modul în care au apărut mănăstirile și schiturile, forța lor de atracție turistică a fost de mare intensitate și ea se manifestă fără întrerupere. Timpul a demonstrat faptul că locuințele oamenilor
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
lucru totuși se cuvine precizarea prin care cele mai numeroase și mai renumite mănăstiri și schituri sunt amplasate în zonă subcarpatică și montană, zonă spre care polarizează și cel mai mare număr de turiști în rural. Aceste obiective fiind adevărate oaze de curățenie, organizare și de trăire spirituală a exercitat din totdeauna o puternică forță de atracție turistică. Această atracție a avut la bază în primul rând starea de armonie și de trăire sufletească pe care o descoperă toți cei ale
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
atunci, dar în Gaudeamus, ai debutat și în ipostaza de critic, publicând o recenzie la romanul Coborând, de Paul Georgescu. Judecând după ce ai încredințat până acum tiparului, se pare că poetul din tine a pierdut definitiv bătălia cu criticul, chiar dacă oaze de lirism se mai găsesc prin textele tale. Ce anume te-a determinat să te îndrepți spre critica și istoria literară? La Gaudeamus am ucenicit. Căutam, mă căutam. Literatura mă fascina, dar nu-mi era deloc limpede care e locul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
te gândea în nopți senine, Te vedea râzând prin lacrimi, cu zâmbirea ta de înger. Lângă tine-ngenuncheată, muma ta stătea-n uimire, Ridicând frumoasă, sântă, cătră cer a sale mâne. în pădurile antice ale Indiei cea mare, Printre care, ca oaze, sunt imperii fără fine, Regii duc în pace-eternă a popoarelor destine închinând înțelepciunei viața lor cea trecătoare. Dar un mag bătrân ca lumea îi adună și le spune C-un nou gând se naște-n oameni, mai puternic și mai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
areale de aici pădurile, lacurile par naturale. Parcul a fost proiectat de arhitectul peisagist Frederick Law Olmsted și arhitectul Calvert Vaux și a fost deschis în anul 1859. Pe o suprafață de 3,41km2 vizitatorii de pot bucura de această oază de verdeață în cel mai variat mod, beneficiind de dotările existente aici (alei pietonale, patinoare, grădină zoologică, amfiteatru în aer liber, lacuri, piste pentru bicicliști și pentru alergători etc). Vegetația arborescentă de aici “ascunde” o interesantă lume a păsărilor, cele mai multe
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
climatice ideale ale acestor ținuturi mediteraneene. Se poate vorbi de următoarele etape în dezvoltarea turismului din Coasta de Azur: * Încă de la sfârșitul secolului XVIII, zona era cunoscută și frecventată de elita britanică a vremii, pentru care stațiunile balneoclimaterice erau o oază de odihnă și tratament mai ales în timpul iernii. * De la mijlocul secolului XIX, Coasta de Azur devine o zonă de atracție pentru aristocrația britanică și rusă. * În prima parte a secolului XX, Coasta de Azur a început să fie frecventată de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de țărm, care se extinde de la portul Pireu până la suburbia ateniană Varkiza, legăturile cu orașul făcându-se printr-un sistem de linii de tramvai. Atena dispune și de spații verzi și parcuri, între care, Grădinile Naționale din Atena reprezintă o oază de verdeață, un refugiu de liniște și calm în centrul Atenei, ocupând o suprafață de 15,5ha. Parcul a fost înființat în anul 1840 fiind unul din spațiile verzi cele mai căutate din Atena, în incinta sa găsindu-se un
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în scopul apărării orașului la sfârșitul secolului XIII); Galeriile Naționale; Muzeul de Istorie și Cultură Norvegiană; Opera și Baletul Norvegian; Muzeul Fram; Muzeul de Istorie naturală; Muzeul Viking, Grădina Botanică. Suprafețele mari de spațiu verde, parcuri și păduri sunt o oază de sănătate pentru locuitorii acestui oraș în care legatura și respectul omului pentru natură este o lecție pe care o poate învăța orice turist care ajunge aici. Spații forestiere importante se întâlnesc în estul și nordul orașului, iar dintre parcuri
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
martiri și de profeți și Buciumă sângele (1942); Protiv - Verboten (1943ă și Ereditate (1944). Va urma câte un volum sau două: Vestala neagră (1945), Potirul profanat și Nu-s drumuri În apoi? (1946) În cumpăna de fiecare seară și Spre oază În marmură neagră, poeme. În intervalul 1940-1947 apar paisprezece titluri de volume și plachete de versuri. Apoi Întemnițat politic În diverse localități, nu-și mai regăsește ritmul și după 1955 se refugiază În literatura beningă pentru copii. Personaj În perpetuă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
recviem amintind de eminesciana Mortua est! Dedicație amintirii unei adolescente. Vestala neagră ține de iluzionismul căutărilor; singurătatea și meditatia - punctează Potirul profanat unde „Nu ne găsim nici Înainte/Nici În apoi/Ne resipim căutândune. Mirajul alinător se regăsește În Spre oază În marmura neagră. Acad. C. Ciopraga exprimă regreul că puține referiri critice s-au făcut privitor la opera lui C. A. Munteanu, decât numai, târziu, Mihai Cimpoi reputatul critic literar Închină o scurtă referire În studiul său „O istorie deschisă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]