3,655 matches
-
dificilă ecografic. Tomografia computerizată. Rezonanța magnetică nucleară pot detecta marea majoritate a adenoamelor (cu diametru mai mare de 1,5 cm); RMN nu oferă, cel puțin până în prezent, informații suplimentare față de CT. Diagnostic diferențial diferențierea sindromului Cushing de hipercortizolismele funcționale (obezitate, hiperestrogenism) și de pseudo-Cushing (alcoolism, depresie); deosebirea diferitelor forme etiologice de Cushing (ACTH dependente, ACTH independente, forme particulare). c. Suprarenalectomia bilaterală în trecut de primă intenție, este astăzi indicată în caz de eșec al metodelor expuse mai sus. N.B. Ca
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
menopauzală. Prognosticul, inclusiv cel al fertilității, este excelent, în particular pentru cazurile în care diagnosticul este stabilit la pubertate și terapia se inițiază în aceeași perioadă. Sindromul Prader Willi este determinat genetic (11q. 13) și se caracterizează prin hipogonadism hipogonadotrop, obezitate, hipostatură și hipotonie și deficit intelectual. Sindromul Lawrence-Moon-Bardet-Biedl este de asemenea determinat genetic și grupează următoarele simptome: hipogonadism, obezitate, retinită pigmentară, polidactilie și/sau sindactilie. Deficitul parțial de LH (sindromul eunucilor fertili) se caracterizează prin habitus eunucoid, ginecomastie și spermatogeneză
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
și terapia se inițiază în aceeași perioadă. Sindromul Prader Willi este determinat genetic (11q. 13) și se caracterizează prin hipogonadism hipogonadotrop, obezitate, hipostatură și hipotonie și deficit intelectual. Sindromul Lawrence-Moon-Bardet-Biedl este de asemenea determinat genetic și grupează următoarele simptome: hipogonadism, obezitate, retinită pigmentară, polidactilie și/sau sindactilie. Deficitul parțial de LH (sindromul eunucilor fertili) se caracterizează prin habitus eunucoid, ginecomastie și spermatogeneză păstrată. Hipogonadismul hipogonadotrop poate fi consecința tumorilor prolactinice sau hiperprolactinemiilor funcționale sau iatrogene. 96% dintre tumorile hipofizare netratate se
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
LH. Anorexia nervoasă Este o afecțiune cu frecvență apreciabilă, favorizată de mediatizarea unui model de frumusețe în care este valorizată silueta foarte subțire. Contextul social este completat la aceste femei cu cel familial: mamă hiperprotectivă, stări conflictuale, antecedente familiale de obezitate în particular pe linie maternă, antecedente personale de obezitate. Există o teamă patologică de îngrășare și tendința de identificare cu persoane cu siluetă subțire cunoscute, frecvent actrițe. Se traduce prin modificări caracteristice ale comportamentului alimentar (experte în calcularea caloriilor și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
favorizată de mediatizarea unui model de frumusețe în care este valorizată silueta foarte subțire. Contextul social este completat la aceste femei cu cel familial: mamă hiperprotectivă, stări conflictuale, antecedente familiale de obezitate în particular pe linie maternă, antecedente personale de obezitate. Există o teamă patologică de îngrășare și tendința de identificare cu persoane cu siluetă subțire cunoscute, frecvent actrițe. Se traduce prin modificări caracteristice ale comportamentului alimentar (experte în calcularea caloriilor și diferite diete) cu reducere drastică a ingestiei de alimente
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
care hirsutismul este prezent (fig. 56). Boala polichistică ovariană este o entitate complexă, cu etiopatogenie incomplet elucidată, care afectează 5-10% dintre femei. Este principala cauză de infertilitate endocrină. Afecțiunea se definește prin criterii: q clinice: anovulație cronică, hirsutism, tulburări mentruale, obezitate; q biologice: androgeni plasmatici crescuți, raport LH/FSH >2; q histologice și ecografice: prezența a cel puțin zece chisturi pe fiecare ovar dispuse în coroană și hiperplazia stromei ovariene. Tabloul biologic poate apărea în absența celui ecografic, sau ovarul polichistic
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ai secreției de androgeni LH, insulină și FSH sau factorii prin care acesta controlează selecția foliculului dominant, proliferarea tecii granuloase și aromatizarea. Hipersecreția inhibinei B ar fi responsabilă de reducerea nivelului de FSH. 4. Rezistența la insulină primitivă sau secundară obezității și hiperinsulinismul sunt sigur implicate în determinismul și/sau întreținerea afecțiunii. Insulina stimulează secreția de androgeni la nivelul tecii interne, comportându-se ca o co-gonadotrofină LH-like, inhibă ruperea foliculară determinând anovulație și scade nivelul SHBG crescând biodisponibilitatea testosteronului la nivel
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
perpetua într-un cerc vicios a cărui cunoaștere permite o terapie eficientă. Nivelul permanent crescut de LH stimulează producția de androgeni la nivelul tecii interne. Excesul de androgeni determină manifestări clinice: hirsutism, acnee, seboree, regresia părului scalpului și facilitează dezvoltarea obezității tronculare, care determină insulinorezistență și hiperinsulinism. Excesul de insulină este responsabil de accentuarea hiperandrogeniei și anovulație. Deficitul relativ de FSH, sau anomalii ale controlului paracrin intraovarian determină deficit funcțional de aromatizare. Estrogenii rezultați din aromatizarea periferică stimulează producția de LH
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
acestor tulburări este nivelul permanent crescut de LH, reducerea FSH, imaturitatea foliculară, anovulație cronică, infertilitate, deficit de progesteron și tulburări menstruale (vezi fig. 59). Afecțiunea debutează frecvent în adolescență prin tulburări menstruale nesistematizate. Apariția semnelor de hiperandrogenie este facilitată de obezitatea care însoțește uneori puseul de creștere pubertar. Tabloul hormonal al afecțiunii se caracterizează prin: 1. Alterarea secreției de gonadotrofine cu: LH crescut, FSH scăzut sau normal, raport LH/FSH>2 (normal: 1-1,6), răspuns exagerat al LH la testul cu
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
uterină, creșterea riscului de cancer de sân în special la femeile care rămân infertile după mai multe tentative de tratament cu inductori de ovulație eșuate; b. determinate de anomaliile de maturare foliculară: risc major de avort habitual; c. determinate de obezitate și rezistență la insulină: diabet zaharat non-insulinodependent, hipertrigliceridemie, hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, infarct de miocard (de 7 ori mai frecvent); d. emoționale, determinate de obezitate, hirsutim și mai ales de infertilitate. Tratamentul bolii polichistice ovariene Opțiunea terapeutică depinde de scopul bolnavei
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
eșuate; b. determinate de anomaliile de maturare foliculară: risc major de avort habitual; c. determinate de obezitate și rezistență la insulină: diabet zaharat non-insulinodependent, hipertrigliceridemie, hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, infarct de miocard (de 7 ori mai frecvent); d. emoționale, determinate de obezitate, hirsutim și mai ales de infertilitate. Tratamentul bolii polichistice ovariene Opțiunea terapeutică depinde de scopul bolnavei: restabilirea ciclurilor, tratamentul hirsutismului sau infertilității (vezi și tratamentul infertilității anovulatorii). Chiar dacă pacienta nu are aparent acuze, trebuie încurajată să opteze pentru administrarea ciclică
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
afecțiunii hepatice cauzale + hiperbilirubinemie mixtăobstructiv: icter (cu nuanță verzuie) + prurit + urini intens colorate + scaune decolorate + hepatomegalie + colestază. Pancreasul Anamneza este importantă pentru diagnostic prin antecedentele personale de boli care pot produce suferința pancreasului (litiaza biliară, colecistite, hepatita epidemică, oreion, alcoolismul, obezitatea). Simptomele cele mai frecvente sunt: - dispepsia pancreatică: anorexie totală sau selectivă (pentru carne, grăsimi), grețuri, vărsături, eructații, regurgitații, sialoree, gust metalic - diareea cu scaune frecvente, abundente, moi, păstoase sau lichide, fetide, grăsoase (steatoree) sau cu resturi de carne nedigerată (creatoree
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în Fig. 3. Principalele mecanisme antireflux sunt: - scăderea presiunii joncțiunii eso-gastrice favorizată de unele alimente, fumat, medicamente - întârzierea clearence-ul esofagian (curățirea esofagului de conținutul gastric refluat) - tulburarea motilității gastro-duodenale (întârzierea golirii gastrice)factori mecanici (hernia hiatală; creșterea presiunii intraabdominale în obezitate, sarcină, ascită, tumori abdominale; tulburări motorii esofagiene, visceroptoza) RGE persistent determină stimularea:chemoreceptorilor cu apariția senzației de pirozis, eventual a leziunilor mucoasei esofagienemecanoreceptorilor cu apariția durerii retrosternale prin tulburări de motilitate esofagiană (distensie, contracții etc). Tablou clinic BRGE se poate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de 40-60 g alcool la bărbați și 3040 g la femei). Virusurile hepatitice (VHC și VHB asociate cu infecția virală D) sunt responsabile de 40% din cazurile de CH. Alte cauze sunt: hepatitele autoimune, steato-hepatitele nonalcoolice (asociate cu diabet zaharat, obezitate, malnutriție proteică), obstrucția biliară prelungită, boli de metabolism (boala Wilson, hemocromatoza - supraîncărcare cu fier, galactozemie etc), genetice (deficitul de α1-antitripsină), insuficiența cardiacă dreaptă, toxice (inclusiv medicamente). Factorii implicați în apariția CH acționează timp îndelungat și induc fibrogeneza prin activarea unor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
femei comparativ cu bărbații și la vârste înaintate. Etiopatogenie Există multipli factori care favorizează formarea calculilor: - neinfluențabili: vârsta înaintată, sexul feminin, factori genetici, sarcina - alimentari: regimul hipercaloric, aport crescut de grăsimi și zaharuri rafinate, aport redus de fibre vegetale - metabolici: obezitate, regimuri de slăbire, diabet zaharat, hiperlipoproteinemii - afecțiuni digestive: boala Crohn, rezecții de intestin subțire, anomalii anatomice ale veziculei biliare, vagotomia, ciroza hepatică - alți factori: estrogenii, hipolipemiantele, alimentația parenterală, anemia hemolitică etc. Formarea calculilor (litogeneza) este un proces complex care durează
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
vecinătate sau fistule), cancerul veziculei biliare - consecința migrării calculilor: hidrops vezicular (fixarea calculului în canalul cistic), litiaza căilor biliare intra- și extrahepatice, pancreatita acută etc Principii de tratament Profilaxia se adresează factorilor favorizanți ai litogenezei, respectiv: - pentru litiaza colesterolică: combaterea obezității, dietă hipolipidică, normocalorică, fracționarea prânzurilor, medicație colecistochinetică - pentru litiaza pigmentară: colecistectomie profilactică în anemii hemolitice, combaterea infecțiilor, tratamentul cirozei hepatice. Tratamentul curativ este condiționat de tabloul clinic și de localizarea LB. Pentru LB asimptomatică există consens că trebuie supravegheată și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
variațiile excesive de ph urinar - infecția urinară cu anumiți germeni care produc urează și protează (Proteus, Pseudomonas, Klebsiella, Staphylococus) - staza urinară prin anomalii anatomice sau funcționale (rinichiul în potcoavă, boala polichistică renală, vezica neurologică etc) - afecțiuni dobândite: rezecții de intestin, obezitatea, diabet zaharat etc. Notă! Factorii dobândiți sunt factori de risc adiționali, adică favorizează formarea de calculi la pacienți care au predispoziție ereditară. Tablou clinic Litiaza renală poate fi asimptomatică sau simptomatică. Litiaza renală asimptomatică sau calculul latent se referă la
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
asociere cu acid folic. Formele cu afectare viscerală necesită:corticoterapie cu metilprednisolon i.v. în pulsuri de 3 zile, urmat de terapie orală 1-2 mg/kg/zi în funcție de tipul de afectare. Este absolut obligatorie monitorizarea efectelor secundare: HTA, sindrom Cushing, obezitate, diabet zaharat, risc de infecții, psihoze, miopatie, hipokaliemie, osteoporoză, cataractă, complicații cardiovasculare. - imunosupresoare: Ciclofosfamidă, Azathioprină (Imuran), Micofenolat mofetil (discutabil pentru nefrita lupică) etc sub strictă supraveghere a efectelor secundare - alte tipuri de medicație: - terapie biologică: Belimumab (Ac monoclonal uman), Atacicept
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
terapeutice actuale pot întârzia/opri această evoluție, individualizat, un element extrem de important fiind momentul inițierii acestora. Din punct de vedere genetic, DZ de tip 2 este o afecțiune complexă, poligenică. Dintre factorii de mediu implicați, este recunoscut rolul sedentarismului, a obezității (și mai ales a obezității de tip central, abdominal sau visceral), a factorului nutrițional (consumul de glucide rafinate, alimente cu densitate calorică mare, conținut crescut de lipide saturate și sărace în fibre alimentare). Procesul de urbanizare și stresul fac parte
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
această evoluție, individualizat, un element extrem de important fiind momentul inițierii acestora. Din punct de vedere genetic, DZ de tip 2 este o afecțiune complexă, poligenică. Dintre factorii de mediu implicați, este recunoscut rolul sedentarismului, a obezității (și mai ales a obezității de tip central, abdominal sau visceral), a factorului nutrițional (consumul de glucide rafinate, alimente cu densitate calorică mare, conținut crescut de lipide saturate și sărace în fibre alimentare). Procesul de urbanizare și stresul fac parte dintre factorii de mediu care
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
antihipertensive)dislipidemie: HDL colesterol < 35 mg/dl și sau trigliceride > 250 mg/dl - femeile cu boala ovarelor polichistice - prediabet în antecedente: scăderea toleranței la glucoză, glicemie bazală modificată (sau HbA1c ≥ 5.7% confrom ADA)alte condiții clinice asociate cu insulinorezistența (obezitate severă, acanthosis nigricans) - antecedente de boală cardiovasculară aterosclerotică 2. în absența criterilor de mai sus, screening-ul trebuie efectuat începând de la vârsta de 45 ani 3. dacă rezultatele sunt normale, testarea trebuie repetată la 3 ani interval; repetarea testării se va
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
local corespunzător, chirurgical, care să asigure asanarea 201 eventualelor focare infecțioase și menținerea pe cât posibil a punctelor fiziologice de sprijin. Atunci când este necesară, amputația trebuie să fie limitată, având permanent în vedere posibilitatea de protezare care să asigure autonomia pacientului. OBEZITATEA Definiție, parametri de calcul Obezitatea reprezintă creșterea masei de țesut adipos a organismului, surplus ponderal de peste 20% din greutatea ideală cu implicații asupra condiției estetice, psihosociale și biologice a bolnavului. Pentru stabilirea greutății ideale (Gi) se pot utiliza mai multe
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
asigure asanarea 201 eventualelor focare infecțioase și menținerea pe cât posibil a punctelor fiziologice de sprijin. Atunci când este necesară, amputația trebuie să fie limitată, având permanent în vedere posibilitatea de protezare care să asigure autonomia pacientului. OBEZITATEA Definiție, parametri de calcul Obezitatea reprezintă creșterea masei de țesut adipos a organismului, surplus ponderal de peste 20% din greutatea ideală cu implicații asupra condiției estetice, psihosociale și biologice a bolnavului. Pentru stabilirea greutății ideale (Gi) se pot utiliza mai multe formule: - Formulele Metropolitan Life Insurance
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
adipos de la nivel abdominal, perivisceral. Valorile normale sunt de < 80 cm la femei și < 94 cm la bărbați. Circumferința abdominală se măsoară în plan orizontal, la jumătatea distanței dintre creasta iliacă și marginea inferioară a arcului costal. La populația europeană, obezitatea abdominală se diagnostichează la valori ale circumferinței abdominale ≥ 94 cm la bărbați și ≥ 80 cm la femei. 4. indicele abdomino-fesier (IAF) reprezintă raportul dintre circumferința abdominală și circumferința măsurată la nivelul feselor, a cărui valoare normală este de 0.85
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
nivelul feselor, a cărui valoare normală este de 0.85. 5. grosimea pliului cutanat apreciază grosimea epidermului, a fasciei subiacente și al țesutului adipos subcutanat, într-o anumită zonă a corpului, standardizat la nivel bicipital, tricipital, subscapular și suprailiac. Clasificarea obezității 1. Clasificarea antropometrică realizată în funcție de valorile indicelui de masă corporală - IMC, este redată în Tabelul 21 și, în funcție de acest parametru, statusul ponderal al unui individ poate fi considerat astfel: Clasificare IMC (kg/m2) Subponderal < 18.5 Normoponderal 18.5-24.9
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]