3,019 matches
-
jocurilor dinamice, probelor ramurilor de sport predate sub formă de întrecere în lecții și în afara lor. Obiectivul nr. 5: Consolidarea cunoștințelor și deprinderilor de igienă specifice educației fizice în concordanță cu condițiile variate de mediu înconjurător. Obiectivul nr. 6: Educarea obișnuinței elevilor de a depune eforturi sistematice, de a acționa individual și în grup, cu voință și perseverență în dorința de autodepășire. Cultivarea spiritului de respect față de reguli, parteneri, adversari. Obiectivul nr. 7: Stimularea motivației și interesului pentru practicarea independentă a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
general Psihozele toxice ocupă un loc special în grupa tulburărilor psihopatologice. Din punct de vedere nosologic, în grupa psihozelor toxice sunt incluse afecțiunile neuropsihice datorate unor intoxicații cronice voluntare ale sistemului nervos central cu substanțe care trezesc apetența și dau obișnuință, creând în felul acesta o stare de dependență a bolnavului, necesitând un aport continuu și crescut de substanță toxică. Cele mai cunoscute și frecvent utilizate substanțe cu efect toxic neuropsihic sunt alcoolul și drogurile, în această din urmă categorie fiind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o manifestă unii indivizi pentru substanțele toxice (droguri) pe care ajung să le cunoască accidental sau pe care le caută în mod intenționat, voluntar, pentru efectul lor sedativ, euforizant sau dinamic. Această apetență devine, într-un scurt interval de timp, obișnuință tiranică de care bolnavul nu se mai poate desprinde, ducându-l la nevoia imperioasă a unui aport crescut și permanent al drogului respectiv, de a cărei administrare devine dependent. Consecințele utilizării alcoolului sau a drogurilor sunt extrem de nocive și variate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atitudini anormale: a) Punctul de vedere medical, sau mai exact medico-psihologic, în conformitate cu care alcoolismul este considerat ca o boală, iar persoana alcoolicului ca un bolnav care necesită tratament medico-psihiatric. b) Punctul de vedere social, sau normativ-juridic, în conformitate cu care evaluarea acestei obișnuințe și a acestui comportament are o semnificație social-morală centrată pe noțiunea de „păcat”, „viciu” sau „devianță” cu directe consecințe asupra judecății morale, a responsabilității sociale și juridice a individului și, implicit, a sancționării faptelor acestuia legate de schimbările comportamentale sub
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
expresia unei predispoziții larvate de factură epileptoidă. În orice caz este pusă din nou în discuție o anumită „predispoziție” specială, de factură psihopatologică a individului respectiv, de ordin endogen. G. Deshaies descrie două tipuri de alcoolism: a) Alcoolismul primar, de „obișnuință” sau „socio-profesional”, b) Alcoolismul secundar sau simptomatic care apare la persoanele cu tulburări psihopatologice preexistente, considerat, din acest motiv, și „alcoolism nevrotic”. Jellinek, propune o clasificare a alcoolismului în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul alpha, reprezentând consumul regulat de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de inferioritate, dependență afectivă, abandon-eșec, epilepsie larvată sau boli afective ciclice. Din punct de vedere psihopatologic, alcoolismul se manifestă printr-o multitudine de tulburări pe care le vom menționa sintetic în continuare: a) Tulburări psihice, caracterizate în primul rând prin obișnuință și dependență, acestea fiind reprezentate de următoarele: - tulburări psihice acute: beția acută simplă, beția patologică, psihozele acute sau subacute (delirium tremens); - formele psihotice prelungite: delirul sistematizat, psihoza halucinatorie, halucinoza cronică, tulburările depresiv-melancoliforme; - formele demențiale, caracterizate printr-o degradare progresivă și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre individ și un produs psihoactiv (psihotrop) specific, având ca urmare tulburări de comportament și alte reacții care presupun o dorință invincibilă, permanentă, continuă sau periodică, de a consuma drogul pentru a obține anumite efecte psihice. Această stare duce la obișnuință și dependență de aport a drogului, care, în cazul când este suprimat, declanșează tulburări severe de diferite forme, grade și intensități din partea acestor indivizi. Dependența poate fi legată de consumul unui singur drog sau de utilizarea mai multor droguri (politoxicomanie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
periodic al unui drog, natural sau sintetic, cu tendința de a crește doza inițial administrată; b) conceptul de dependență desemnează faptul că în decursul timpului persoana care consumă droguri, devine dependentă fizic și psihic de aportul acestora; c) conceptul de obișnuință, corelat cu precedentul, exprimă faptul că individul care consumă droguri se obișnuiește cu aportul acestora din punct de vedere fizic și psihic și nu mai poate renunța la utilizarea lor, devenind dependent de ele; d) sindromul de abstinență cuprinde totalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o nouă lume cu regulile sale, un tip de organizare ce presupune următoarele aspecte: - căutarea drogului, alegerea preferențială a acestuia, - pregătirea în vederea administrării sau utilizării sale, - erotizarea injectării drogului („toxicomania seringii”), - dependența de drog ca urmare a „nevoii” și a „obișnuinței” în raport cu acesta („ritualizare biologică”). Dacă consumul de droguri poate domina angoasa și problemele create de aceasta, toxicomanul va deveni sclavul „ritualurilor”, al nevoii, al traficanților. El se va izola într-o lume artificială în care, în mod iluzoriu, își va
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1) Bolile psihice cu o cauză organică specifică sunt circumscrise la o anumită arie geografică, dar și etno-culturală, și acestea sunt următoarele: boli infecțioase și parazitare, toxicomanii magico-religioase cu caracter de ritualuri (marijuana, peyotl etc.), toxicomanii comune care duc la obișnuință (opiu, hașiș etc.). 2) Bolile psihice fără o cauză organică cunoscută, dar care, ca și precedentele, sunt circumscrise la o anumită arie etno-culturală și care sunt „modelate” de normele modelului socio-cultural al grupului etnic respectiv. În această categorie de tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Comportament individual care are ca scop și obiect propriul Eu. Narcolepsie: tulburare paroxistică specifică, caracterizată prin atacuri bruște de somn, apărute în plină stare de aparentă sănătate. Narcomanie: înclinația sau nevoia imperioasă de consum de droguri psihotrope sau psihodisleptice, devenită obișnuință. Sinonim: toxicomanie. Negativism: tulburare de activitate, activă sau pasivă, prin care bolnavul se opune sau refuză să execute solicitările externe. Neologism: cuvinte sau expresii noi, neobișnuite, inexistente în vocabular, inventate de bolnav și care desemnează sau exprimă conținutul gândirii delirante
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
configurație psihică (psihotip) și somatică (biotip) și care poate constitui terenul neobligatoriu, pe care se pot dezvolta anumite tulburări psihice. Torpoare: încetinirea progresivă a activității psihice, cu ușoară dezorientare, care apare în sindromul confuzional. Toxicomanie: apetența anormală și prelungită, devenită obișnuință, pentru consumul de droguri psihotrope sau psihodisleptice, cu consecințe patologice grave, psihologice, neurologice, somatice și sociale pentru individ. Travestismul: adoptarea de către individ a ținutei vestimentare, a modului de conduită și atitudini specifice persoanelor de sex opus, traducând o devianță sexuală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de studiu se încrucișează și se întrepătrund. Este important de menționat că noțiunea dezvoltare curriculară (curriculum development), așa cum a conceput-o Charters, a fost extinsă de sociologul Charles C. Peters la educația religioasă pentru a putea produce „creștini eficienți”, cu „obișnuințe”, „idei”, „credințe” și „atitudini” adecvate „modului de viață” al „bunului creștin american”. Este o încercare ce ne poate da o idee clară despre felul în care „funcționa” gândirea curriculară în perioada interbelică. Într-adevăr, în acei ani s-au impus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
urmă s-a afirmat, la începuturi, ca o mișcare inovatoare radicală în arte, tehnologie și știință. În anii ’90, postmodernismul a asimilat deconstructivismul și poststructuralismul, transformându-le în moduri de a gândi „dincolo de” (limitele gândirii moderne, prejudecăți, căi bătătorite, convergențe, obișnuințe etc.). Marii inspiratori ai gândirii curriculare poststructuraliste au fost gânditori europeni în vogă în anii ’60-’70: J. Lacan (teoria subiectului decentrat), Michel Foucault (teoria destructurării, teoria discursului), Jacques Derrida (teoria deconstrucției). Asupra postmodernismului propriu-zis au stăruit Baudrillard, Lyotard, Jameson
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
La rândul ei, instituția încurajează acest efort de reproducere a inerției, monitorizează comportamentele în vederea întăririi sale. Se utilizează tot felul de mecanisme în vederea articulării unor forțe ce susțin durabilitatea: forța cultural-cognitivă, cea normativă și cea reglatoare. Cuvintele și gesturile devin obișnuințe, iar acțiunile și deciziile fiecărui individ vor reproduce modelul colectiv, vor intra în rezonanță cu stilul instituțional securizant. Berger și Luckmann (1999) consideră că oamenii au tendința să-și ancoreze acțiunile într-un sistem instituțional cunoscut, familiar. Dacă scopul instituționalizării
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ei vor învăța și apoi actualiza, de câte ori este nevoie, scheme sociocognitive adecvate, adică se vor acomoda cu modelele normative prescrise de instituție și cu situațiile tipice întâlnite aici, se vor familiariza cu sistemul de control în care s-au format. Obișnuința și instituționalizarea sunt două funcții care orientează acțiunea. Iar modul de îndeplinire a acțiunii se realizează prin controlul social, care acționează ca sistem normativ instituit de gestionarii puterii. Când spunem că un segment de activitate umană este instituționalizat, ne referim
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
diferența. El are nevoie de congruență pentru a-și menține poziția. (Auto)categorisirea „convenabilă” creează apoi o lume familiară, el își construiește o coerență, o poziție satisfăcătoare, cu care ajunge să se identifice, să o considere lumea sa. Detectăm această obișnuință cu o anumită realitate, pe care o consideră a sa, mai ales în limbajul actorului social, în cuvintele și expresiile pe care le folosește. Vorbirea este dependentă de contextul social, fie el implicit (social-istoric, situațional), fie explicit, încurajând anumite expresii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în panică, disprețul față de timp, caracterul de violență, gradul redus de conștiință. Acceptând coada ca fenomen natural, inevitabil, normal, individul învață norme de internalitate, se supune unor reguli și reglementări de organizare socială, avansează conduite sociale așteptate, își însușește cutume, obișnuințe sociale care-l anexează unei anumite ierarhii de valori. El face deci obiectul unei învățări sociale și al unei transmisii sociale (Dubois, 1994). El asimilează valori ale evenimentelor normative și le utilizează social, identificându-se cu sistemul, însușindu-și normele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
situații reale foarte comune. Căci o majoritate a populației era confruntată cu aceleași amenințări, deci este vorba despre un fenomen colectiv, care, în plus, a funcționat pe o durată de timp importantă. Or, confruntarea îndelungată cu o situație duce la obișnuință, iar obișnuința estompează latura subiectivă, trăirea internă. De fapt, nici caracterul general al pericolului în chestiune, nici durata sa mare nu elimină frica. Ceea ce se modifică e maniera în care sentimentul de amenințare este tratat în viața psihică. Mecanismele de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
foarte comune. Căci o majoritate a populației era confruntată cu aceleași amenințări, deci este vorba despre un fenomen colectiv, care, în plus, a funcționat pe o durată de timp importantă. Or, confruntarea îndelungată cu o situație duce la obișnuință, iar obișnuința estompează latura subiectivă, trăirea internă. De fapt, nici caracterul general al pericolului în chestiune, nici durata sa mare nu elimină frica. Ceea ce se modifică e maniera în care sentimentul de amenințare este tratat în viața psihică. Mecanismele de apărare Maniera
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anumite clișee verbale, expresii parazite în limbaj, vestimentația specifică (uneori extravagantă), închiderea în sine, abandonul în lumea viselor, indisciplina, actele cu grad mare de risc sunt întâlnite frecvent. Dacă aceste manifestări au o constanță în timp și se transformă în obișnuințe, pot deveni un pericol de alterare a conduitei cu efecte negative asupra activității școlare și integrării sociale a tânărului. 2.3. Particularități ale proceselor psihice la elevii cu dizabilitățitc "2.3. Particularități ale proceselor psihice și învățarea de tip școlar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sale; - formarea la copilul deficient a unui registru comportamental adecvat care să permită adaptarea și integrarea sa socială printr‑o experiență comună de învățare alături de copiii normali; - asigurarea legăturii cu faptele reale de viață și familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind activitățile de utilitate practică și de timp liber; - dezvoltarea capacităților necesare pentru rezolvarea independentă (în limitele permise de gradul deficienței) a problemelor de viață, autocontrol în situații dificile și practicarea unor metode și tehnici de muncă intelectuală care să
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
calități speciale ..................................................................... Memoria: - formele memoriei ........................................................................................... - procesele memoriei ......................................................................................... - calități speciale .............................................................................................. Limbajul: - vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament ............................................................................. - caracter .................................................................................. - aptitudini/interese speciale ......................................................... - conduita/comportamentul .......................................................... Aptitudini/deprinderi/obișnuințe ........................................................................................... Creativitatea ..................................................................................................................... Spiritul de observație ........................................................................................................ Psihomotricitatea: - coordonarea motorie ............................................................................. - schema corporală .................................................................................. - lateralitatea și dominanța manuală ............................................................ Atitudinea față de: - sine .................................................................................................. - societate ............................................................................................ VI. Date pedagogice: Calitatea rezultatelor școlare ................................................................................................ Capacitatea de învățare/gradul de însușire a cunoștințelor ..................................................... Motivația pentru învățare .................................................................................................... Stilul de învățare .............................................................................................................. Discipline preferate ........................................................................................................... Atitudinea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de orientare mai degrabă promodernistă și antigândiristă, a condus, împreună cu Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu, revista „Kalende” (noiembrie 1928-martie1929), iar împreună cu L. G. Legrel, a condus un timp revista satirică „Încotro?” (1937-1938). Personaj rafinat, cultivat și informat, cu obișnuința prezentabilității mondene (Șerban Cioculescu și-l amintește ca pe un „tinerel firav, de 30 de ani, grijuliu de fizicul și de garderoba sa, dintre cele mai asortate cu costume de stofă englezească, cu cămăși de poplină și cu o vastă
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
firmelor, trebuie văzut în ele, în același timp, ajutorul numărul unu, dar și elementele cele mai tentante pentru noii criminali. Hardul și softul pot fi manevrate cu multă ușurință de om. În acest caz, ca și în altele intrate în obișnuința cotidiană, „inteligența” calculatorului lasă de dorit, putându-se spune că tot omul (a)sfințește ... calculatorul, motiv esențial pentru sporirea preocupărilor tuturor specialiștilor din domeniul securității sistemelor informaționale. Tabelul 1.1. Numărul site-urilor ce tratează concepte specifice protecției și securității
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]