6,770 matches
-
repede îi și trecea. La un moment dat, Adriana se apropie de masa lor și se duse spre Alex. Îl luă de după gât, îl sărută pe gură, apoi se puse pe picioarele lui și îi spuse: - Nu mai pot, sunt obosită rău, iubitule! Referință Bibliografică: Căpitanul Vasile (10) / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2151, Anul VI, 20 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CĂPITANUL VASILE (10) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385174_a_386503]
-
de iasomie, Zile și nopți, să împărțim trista singurătate, Petale reci și-nmiresmate, așternuturi să ne fie Și-n zori, să bem nectar din cupe fermecate. Speranța-mi înflorește, printre crenguțele de liliac Și caut floricica norocoasă a iubirii, Dar obosită, mă așez pe un fotolui în cerdac Și-o lacrimă îmi picură în marea amintirii. Salcâmul din inalt în față crengile-și coboară, Mă mângâie pe creștet și-mi spune necăjit: -De ce îl cauți în fiecare primăvară si toate
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
și printre florile de iasomie,Zile și nopți, să împărțim trista singurătate,Petale reci și-nmiresmate, așternuturi să ne fieși-n zori, să bem nectar din cupe fermecate.Speranța-mi înflorește, printre crenguțele de liliacși caut floricica norocoasă a iubirii,Dar obosită, mă așez pe un fotolui în cerdacși-o lacrimă îmi picură în marea amintirii.Salcâmul din inalt în față crengile-și coboară,Mă mângâie pe creștet și-mi spune necăjit:-De ce îl cauți în fiecare primăvarăsi toate florile de mai
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
în a ta pornire, gândul se-mpacă și furtuni de stele, coboară-ncet prin rodul câmpului... și iele încearcă timpului, măsura-n fapte... de-aceea ele se arată doar în noapte, când pleoapa, tâmpla o așterne între perne, când trupul obosit i-un bulz în piele, când sufletul aleargă printre lumi când tu nu poți să cânți, să te aduni... Copilă, destrămarea-i doar poveste... visul se-nalță-ntreg, zăpadă fină-n creste... și munții îl alintă,-l cresc pe frunți
PĂRINTE (*) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361262_a_362591]
-
versul meu L-au târât pe jos Din insula ilirică Până aici sus pe Alpii Cu trenul cel mai modern al exilaților Cu valizele în mână Împreună cu mii de alți exilați În secolul douăzeci Cu același tren Au călătorit Exilați obosiți Discriminați oropsiți De pe toate meridianele lumii Ca aici pe palma Europei Să descopere Soarele Pentru a respira mai ușor AM GĂSIT SINELE MEU Amicul meu venit din America Latină Se identifica cu Pablo Neruda cel nemuritor Celălalt venit din Africa fierbinte
ÎN ROMÂNEŞTE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360244_a_361573]
-
un proiect de o asemenea anvergură. Acesta este și motivul pentru care anul trecut am înființat o asociație non-profit”. Pe scenă, ca să își ia premiul, a urcat cu un tricou anonim și cu o geantă de computer în spate, cam obosit, după o zi și o noapte petrecute într-o secție de votare. Am o bicicletă, o țară faină și niște oameni care trăiesc în întuneric în ea Free Miorița este asociația care aduce electricitate celor care încă trăiesc la lumina
„Nu candidez la nimic. Eu fac politică în fiecare zi. Cresc copii care nu o să voteze niciodată idioţi” () [Corola-blog/BlogPost/338193_a_339522]
-
o părăsească. Simțea ea că ceva nu era bine cu sănătatea ei, dar nu prea voia să dea importanță. Pentru ea, puii reprezentau absolut totul... Astfel, puii au zburat și au tot zburat pană s-a înoptat de-a binelea. Obosiți și flămânzi s-au oprit pe creanga unui copac să se odihnească. Însă somnul nu îi putea cuprinde. Le lipsea siguranța cuibului și grija mamei lor. Se uitară în jur și parcă mii de ochi haini dădeau târcoale sâ-i înhațe
POVESTEA UNEI VRĂBIUŢE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 () [Corola-blog/BlogPost/344201_a_345530]
-
și moștenirii tatălui lor. Claudia a decedat la doar 29 de ani, în condiții incerte. Potrivit unor surse, ea - însărcinată cu cel de al patrulea copil - s-a dus să-și viziteze soțul la Graz, în Austria. Dificultatea drumului a obosito peste măsură, declanșând nașterea prematură, iar sângerarea abundentă care a urmat i-a cauzat decesul. Alte surse susțin ipoteza unui accident de călătorie suferit în Germania. Ultima dorință a Claudiei a fost aceea de a fi înmormântată la Sângeorgiu de
O CLIPĂ PENTRU ETERNITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344226_a_345555]
-
către vecie, / În hău m-oi arunca și, chiar de-o să mă doară, / Durerea mea-i puterea în cel ce o să vie.” Poate că poemelor acestui volum le lipsește scânteia acelui „ceva” ce produce emoția estetică, înnăbușită de un ton obosit, aproape blazat, de regret tardiv pentru ce n-ai făcut, mai curând decât pentru cele făcute. Și, mai ales, simțământul că timpul și-a îngustat dimensiunile știute, a devenit mai strâmt ca o haină împrumutată. E o senzație de inutil
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
cu soare se gătiră, Ierburi crude aromesc imașul. S-a ivit Luceafărul de seară: Poartă cu mândrie plin ciubărul; Cu reflexe negre stinse - părul - Prin amurgul palid ca de ceară. Stau dulăii credincioși de pază- Bolta înstelată se rotește, Timpul obosit se despletește, Muntele tăcerilor visează. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: La stână / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LA STÂNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357254_a_358583]
-
naibii, alergau în jurul nostru cu o vioiciune care ne spunea că ei, și nu noi, formează rasa de alergători din areal. Ajungeam acasă transpirat, făceam un duș și mă târam la serviciu. Unde nu mai aveam chef de nimic. Mai obosit ca în săptămânile alea n-am fost niciodată în ultimii ani. Când am aflat că fiică-mea a rămas însărcinată și că renunțăm la alergare, m-am bucurat teribil... că voi fi din nou bunic. Anul trecut, după sărbători, am
UN OM CU GREUTATE de DAN NOREA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358256_a_359585]
-
de fiecare zi. Cei care suferă de mult timp din cauza acestei tulburări mărturisesc că se simt stresați și emotivi frecvent și se plâng că sunt treziți de sforăit în mod obișnuit. Cei cu parteneri care sforăie spun că se simt obosiți și neodihniți dimineața. Peste jumătate din cei care sforăie spun că se trezesc ei înșiși din cauza intensității sforăitului lor și aproape toți (93%) declară că au fost treziți de partenerii lor cel puțin o dată în cursul nopții, pentru a fi
Agenda2005-33-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284081_a_285410]
-
ideală pentru celulita moale edemoasă; crema de tonifiere sâni și corp „non termo” cu rol de refacere a elasticității, fermității și fineții pielii, respectiv, gelul extraforte fresh - picioare ușoare, care conferă o imediată și prelungită senzație de ușurare pentru picioarele obosite, umflate, grele și cu celulită, produs ce se adresează în special persoanelor sedentare; aceste patru articole sunt ambalate la tub de 250 de ml și costă fiecare 19 euro plus taxa pe valoarea adăugată. Persoanele interesate în achiziționarea acestor produse
Agenda2005-30-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283973_a_285302]
-
subiectele lui Čapek, Aderca ține să-și însușească ceva, din admirație. în varianta din revistă a "Prologului", soția "operatorului de cinematograf", cel care își povestește aventura onirică (materie a romanului), se numește Carel. Pe brațul ei "bărbatul și-a lăsat, obosit, capul" ca să poată cădea în visare, după ce o prevenise asupra preocupărilor lui privitoare la viitorul umanității pe o planetă înghețată. El visează ceva ce nu este încă, dar spre care se îndreaptă umanitatea lovită de degenerescență, un proiect probabilistic. Am
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
privea la niște hârtii pe care le scoase din mapă. ― Pentru vacanța de iarnă ți-am pregătit o surpriză! Plecăm în concediu. Vom petrece și revelionul într-un cadru de vis. ― Asta da surpriză! zise Doina. Mă simt atât de obosită! Unde mergem? ― La Bușteni! Numai la munte ne vom reface forțele. Amândoi avem nevoie de liniște, frumusețe, destindere și o atmosferă plăcută de munte. Erau fericiți! De altfel, nu mai era mult până atunci. O lună. ― Ce bine că am
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
spate ea o poartă, pe umerii cu aripi de nor multicolor! Să fie toate muze ale credinței că în lalea iubirea se află-n apogeu! Și așteptând în piață tolibele să vândă, Kalinda cea harnică și blândă, de-atâta muncă obosită trăiește-nspre somnie un vis frumos de fată spre care el, Arash de odinioară, cu o tulipă roșie iubirea își arată... Referință Bibliografică: ELOGIU LALELELOR / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul VII, 05 martie 2017. Drepturi de
ELOGIU LALELELOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384877_a_386206]
-
In cimitirul plin de fluturi, tăcerea vin să îți ascult; o liniște profundă tot corpul îmi inundă, mă domină, Tăicuțul meu ce dormi, eu, mereu copilul tău, adult, natura intră-n cosmică-armonie, din candelă... lumină. Două fete Privesc, prin geamul obosit, la norii ce încep să plângă. De dor, sunt suflet istovit, un trecător pribeag în astă lume. Se-ndoaie meri, bătuți de vânt în fața casei, urmărind tristețea unor frunze, ce-și culcă fața pe pământ. În casă, cu măicuța, odăile
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
plecam, mă petrecea. Mă uit în jur, dar nu-l zăresc niciunde. - A nins la noi în sat, tăticule! Mămica-i singură și iar e iarnă, bătrână-i și bolnavă și-i este tare greu. Ți-aud și-acum pași obosiți prin curte, bătrân, bolnav, sfios și mult prea bun. Purta-i pe umeri suferinți atât de multe, dar nu plângeai nicicând, munceai din greu... Astăzi, când vin la casa părintească, mai fac un drum, mai greu, la cimitir. Mămica îți
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
de vânătoare care se găsea în împărăția lui și îl lăsă să plece, însoțit de binecuvântările tuturor. Merse ce mai merse flăcăul și nimeri într-un târziu într-o pustietate mare, numai nisip cât vedeai cu ochii. Văzând cât de obosiți erau măgarul și câinele, prințul se rugă să găsească cât mai repede un adăpost. Și ce mai adăpost îi fu dat să vadă printre valurile de nisip uscat! Un palat strălucitor, cu sute de turnuri și mii de ferestre care
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
Acasă > Poeme > Meditație > GOL Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului mă răstignesc cruci cerul pe umeri mă duce gol răsuflă pământul obosit trag înapoi timpul am uitat să cumpăr sfoară din ghemul vieții un dulap dintr-un cimitir mi-a lăsat ultimul cuvânt liber oamenii obosesc de multe ori să fie oameni și atunci nu mai sunt nici macar trecut @ viorel muha Referință
GOL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384956_a_386285]
-
Toate Articolele Autorului Sărmanul Leopold Gurnișt. E în depresie, așa cum i-au spus medicii de specialitate, sau după cum a înțeles Matilda, soția lui. Suferă de o stare de melancolie reactivă trecătoare. Numai că nu trece. Leopold se scoală dimineața mai obosit decât atunci când s-a culcat, nu are răbdare nici măcar să citească ziarul, mănâncă fără poftă, uneori se plânge de dureri de cap și când i se pare că ar putea, în sfârșit, să ațipească, imediat după prânz, începe să latre
SCHIŢE UMORISTICE (74) – SUBIECT CANIN de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384987_a_386316]
-
tăceri sunt puncte ori virgule, câte un oftat prelung ori un hohot de plâns sunt semen de întrebare ori de mirare... Îmi fac batistă dintr-o pânză de paianjen ce dantelează umbrele părinților mei gătiți în surâsuri... Degetele tremurânde și obosite le trec, agale, prin pletele albe ale timpului doar umbre, tăceri, și amintiri îmi însuflețesc resemnarea... În casa veche care cândva îmi era “acasă” miroase a praf, a moarte și a lacrimi; soneria bătrână și ea va rămâne mereu muta
DINCOLO… de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384992_a_386321]
-
toamnă, la tâmpla ninsă tremură gânduri vechi, fără strop de sfială inima mă-ndeamnă s-alint optimismul ce se scaldă în ochi. Urc pe trepte de gând demult, prăfuite, dintr-un ochi de geam pătrunde lumina ce-mpresoară tandru, tâmplele obosite și-nseninează gândul ce găsește tihna. Și drept compensare pentru anii rătăciți voi împânzi prin versuri anotimpul rănit, am să-i răscumpăr pe toți cei desfrunziți, iar prețul va fi în multe poeme convertit. Chiar dacă drumurile toamnei au ruginit, sufletu-i
FILONUL SUFLETULUI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385052_a_386381]
-
de iasomie, Zile și nopți, să împărțim trista singurătate, Petale reci și-nmiresmate, așternuturi să ne fie Și-n zori, să bem nectar din cupe fermecate. Speranța-mi înflorește, printre crenguțele de liliac Și caut floricica norocoasă a iubirii, Dar obosită, mă așez pe un fotolui în cerdac Și-o lacrimă îmi picură în marea amintirii. Salcâmul din inalt în față crengile-și coboară, Mă mângâie pe creștet și-mi spune necăjit: -De ce îl cauți în fiecare primăvară si toate
TE-AȘ CĂUTA de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385108_a_386437]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PRUNCUL Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului PRUNCUL un nor o așchie pe cer plouă soarele a plecat obosit sau supărat noaptea s-a așternut peste noi într-o liniște deasă a mai rămas o lampă aprinsă într-un grajd părăsit de oameni hulit la margine de sat acolo s-a născut un copil Referință Bibliografică: PRUNCUL / Viorel Birtu
PRUNCUL de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385115_a_386444]