2,169 matches
-
plec din Bichigi până n-o să-i pun tocul în mână fetiței sale. Deși era ardelean get-beget, pare-mi-se din Bod, de lângă Brașov, avea o constituție fizică fragilă. Nu pretindea bani de la enoriași, nu lua de la colivar, din ofrandele aduse. Se mulțumea cu puțin încercând, la rândul său, să fie de firesc sprijin atâtor și atâtor necăjiți. Sărac dar bogat în dra189 gostea și respectul celor din jur. De câteva zile nu mai putea mânca iar ce mânca dădea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Din șartul uliței, mândru și împăunat venea Petre. Uite mamă, a deschis pumnul, mi-au dat soldații fire de coadă pentru buhai. Stăteam cu mâna ridicată, palma deschisă a lovitură, numai bună însă de primit trofeul cabalin depus ca o ofrandă de către copil. Din nefericire pentru mine dar și pentru săteni, școala a fost ocupată de trupe, ceea ce însemna gândul unei staționări îndelungate și, ca urmare multe, foarte multe rechiziționări de la populație și, cum haina soldatului nu îmbracă numai oameni, sătenii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
viermănos tot vom găsi măcar o sămânță viabilă. Animalul nici nu mănâncă, nici nu se Împodobește cu flori. Instinctul Îi spune că aceste frumuseți sunt și chezășia vieții lui de mâine. Cu omul e mai complicat, căci el nu respectă ofranda plantei. Ce e trist, și acesta e handicapul plantei, ea are un fel de drept al primului venit. Căci, când acum mai bine de 100 de milioane de ani, a apărut ceea ce numim obișnuit floare, omul nu exista nici măcar prin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru inginer, e ceea ce se cheamă “solid de egală rezistență”, iar inginerul Eiffel i-a copiat ținuta hieratică pentru celebrul său turn. Atâtea dovezi de negentropie au determinat pe strămoșii noștri să sacralizeze bradul. L’au Închinat zeilor, chiar ca ofrandă de Anul Nou, arzând În noaptea solstițiului, când Soarele epuizat are nevoie de ajutor, o crăcană unind anul vechi cu acela nou, crăcană de care bradul e plin până la ultima rămurică. L’au sacrificat chiar oamenilor, dar acelora negentropici, deosebiți
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru ca apoi să se îmbrace în carne, în carnea noastră, ființa venită sau, mai degrabă, adusă, înmânată, transmisă lumii de către două mii de ani de psalmodieri, de orații și de miniaturi colorate, e fiul nostru. Fără retușurile autosugestiei, fără toate aceste ofrande ale tandreței și ale dorinței umane, nu e chiar sigur că Hristosul credinței ar fi triumfat asupra lui Ioshua personaj istoric, și că, în loc să dăm peste primul, nu ne-am ciocni la tot pasul de acest rabin extravagant pe care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
oricând și în aer liber, fără întreruperea activității, pe stradă sau în dugheana lui. Este și ceva trivial în alegerea Dumnezeului unic, ne atrage el atenția. Politeismul costa mult. Îi costa pe bogați mai ales, sărăcimea culegând firimiturile. Prea multe ofrande aduse prea multor zei. Mohamed, un negustor care câștiga mulți bani și care își chivernisea timpul, s-a săturat poate să-i tot piardă depunându-i în conturi multiple, unele în dreapta, altele în stânga. Avantajul de a nu pune toate ouăle
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mic muzeu privat, pe două etaje. El reconstituie minuțios viața cotidiană și accesoriile templului lui Solomon din jurul incintei Templului, "prezența lui Dumnezeu și inima națiunii": lopata din argint pur, harfa cu douăzeci și două de coarde, cele unsprezece mirodenii ale ofrandei, menora, diadema de aur, ligheanul de aramă pentru spălarea picioarelor și a mâinilor, înainte de sacrificiu, așa cum stipulează Leviticul. Un scurt film, la intrare, îl editfic pe profan: el reface istoria incintei sacre, de la David și Cortul Legământului. "Din străfundurile eternității
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
istoria incintei sacre, de la David și Cortul Legământului. "Din străfundurile eternității templul ne aștepta..." La ieșire, pe un piedestal, o urnă cu pereții de sticlă în care vizitatorii au introdus inele, dolari, lănțișoare de argint și coliere în chip de ofrandă, sub inscripția Personal contributions for rebuilding the Holy Temple. Într-adevăr, de viitor e vorba. Obiectele fabricate și expuse sunt destinate să servească în cel de-al treilea Templu, a cărui reconstrucție promotorii acestui institut, fondat în 1987 de către rabinul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și că parlamentul se numește Knesset, adică "adunare" în sens religios? Că muzeul Holocaustului își trage numele, Yad Vashem, de la Isaia (LVI, 4-5.)? Că cea de-a douăzeci și șaptea zi a lunii nissan este ziua amintirii urgiei Shoah, data ofrandei de orz nou Templului și perioada de doliu în calendarul religios? Uneori, religia civilă cu care se dotează, la naștere, o țară emancipată este recuperată de cealaltă. Aici, mai degrabă Talmudul decât Biblia. Suntem surprinși să descoperim că poporul Vechiului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
moarte sau pe tărâmul de dincolo și pentru alte culturi din lume. La celți, ea este o „denumire specială a Lumii celelalte”. Similară apare situația Câmpiilor Elizee iar la egipteni, cea a câmpiilor Earu numite și ale hranei sau ale ofrandei. „Acolo merg cei morți dacă ieșirea din psihostazie a fost prielnică, pentru a gusta bucuriile divine ale veșniciei”. Aceasta înseamnă că procesul de trecere într-un alt nivel a reușit, și câmpia devine un loc al inițiaților. Ne aflăm, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dar n-ai la dânsu frâu,/ Îți dau brâul meu,/ Pune-l [frâu] la calul tău/ Și du-ti după ursâtorul meu»” (Lungani - Iași) sau „Sorî, sorî, lunî sorî,/ Na-ț păru neu/ Ca sî faci frâu calului tău” (IpateleIași). Ofrandele și sacrificiul (simbolizat de păruldepozitar al energiei spirituale) închinate imperativ lunii relevă puntea de comunicare directă a fecioarei cu astrul nopții, devenit tutelar pentru destinul ei. Asociată întunericului, tânăra aflată în procesiunea inițiatică va câștiga filiația directă cu luna prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apă și bea vin/ Și mergi cu caicul lin/ Și-nțeleje din cuvinte/ Și ține cârma-nainte;/ Și-nțeleje din cuvânt/ Și ține caicu-n vânt,/ Că apele mi-ai tulburat/ Și vadurile mi-ai stricat” (Tudora - Suvorov). Porunca adresată indică și o ofrandă prin închinarea vinului. Puterea „genezico-taurină” (Mircea Eliade) trebuie strunită magic de fata nubilă, fiindcă forțele pluviale sunt distructive, rup vaduri și inundă spațiul ordonat. Tot în colindele tip Leagăn de mătase IV, 80, ca și în cele de mai sus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-au făcut;/ Beau boeri cu ele,/ Beau și fericesc/ Și cu scumpe daruri o dăruesc:/ Cu luna, cu stele/ Și cu mărgăritare/ Și c-un bun voinicel” (Utconosovca - Odesa). Ridicată în grup la un rang uman superior, obștea face o ofrandă cosmică eroinei, ca efect al reordonării lumii. Planul uranian este urmat de cel mineral și abia apoi de perechea așteptată. Astral, teluric, uman, cele trei niveluri ale percepției ontologice au fost regenerate magic. Un alt animal puternic legat de principiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
duci la vânătoari,/ Ș-îi vâna o căprioară/ S-o aduci la mama noră,/ Nani, nani puiu mami!” (DrăgoieștiSuceava). Fie că animalul asimilat forțelor regeneratoare ale apei este sacrificat, fie că însăși fata în forma dublurii sale magice constituie o ofrandă, lumea beneficiază de energiile purificatoare acvatice în modul cel mai direct posibil: prin împărtășanie și contact magic. Implicațiile profunde ale cultului lunar și ale principiului acvatic vor fi prelungite și augmentate de alte segmente ale inițierii feminine. Valoarea magică a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ursit să fie dus în Munțî-turbați (domeniu al sacrului stâng, după cum ne sugerează determi¬nantul substantival), feciorul va fi supus unei proceduri profilactice lumești. Beciul în care el va fi depus seamănă însă cu un cavou uriaș, mai ales prin ofrandă: „Împăratu țînînd minte, a făcut dă nooze și noo dă stînjeni adîncime su palat; cu nooze și noo dă uși; la fieșicare ușă, lacăt. Și-a băga hrană p-un an dă zîle: apă, mîncare, tot ce trebuie la doi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
substituire a firului minunat cu un fuior din părul de aur al fecioarei și prin prefacerea unor rugi de aur în furcă și fus. Obiectele oferite în schimbul globilor oculari țin de ocupațiile rituale, dar sunt încărcate suplimentar cu ideea de ofrandă a spiritului și cu noblețea superlativă a metalului prețios. Furca de tors este emblema fetei inițiate, care știe și poate ordona forțele nestăvilite ale sacrului. Fiica geamănă cu totul și cu totul de aur, născută de fata supusă inițierii, revine
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
m-alăturai/ În subsuoară mi-o luai./ Pe mal negru o-aruncai,/ Îngenunchi d-o-ngenunghiai./ Dădui sânge câmpului,/ Iar pielea târgului,/ Tăbăcari s-o tăbăcească,/ Parale să-ți dobândească./ Păru-l dădui la trăistari,/ Să facă trăisti la măgari” (Țăndărei - Ialomița). Ofranda căprioarei este menită pământului roditor și meșteșugarilor, două coordonate ale dimensiunii practice a lumii, secătuită de vitalitate. În plus față de conotațiile deja discutate ale splinei, absentă din corpul transfigurat totemic sau păstrată ca dovadă a vânătorii, trebuie precizat că acest
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și trebuie readus la forma lui specifică, fiindcă a suferit un proces de atrofiere. Odată îndeplinite condiția veștmintelor și a bidiviului cu funcție magică, mezinul primește de la babă ultima indicație rituală: aflat pe celălalt tărâm, el trebuie să ofere o ofrandă apariției zoomorfe: „să-i frigi clisă și să-i dai de mâncare, c-aceea te poate scoate din toate relele”. Cunoașterea acumulată îl poartă pe neofit către următorul maestru inițiator, căci baba nu pătrunde niciodată în sacru, ea vine doar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și interșanjabilitatea celor două fiare fiind dată de funcția comună de călăuze în spațiul morții: „animal psihopomp și subteran, săpând lungi vizuini labirintice, vulpea l-a călăuzit pe Orfeu când a coborât în Infern”. Ajutorul vulpii a fost obținut prin ofranda mâncării, ceea ce corespunde imaginii ei în Extremul Orient (Japonia, în special), ca „zeu al hranei”. În basm, intrarea în adâncuri este știută de ea și revelată feciorului căutător al miresei-zână: „Șî vez’ că-i o găurice mică-n pământ - tu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de organizare ale Europei sau ale lumii o vor putea dizloca. Și noi ne vom apăra ideea de națiune, ideea națională, deoarece ne vom apăra demnitatea; acea demnitate pe care noi, Românii, am primit-o În „dar” - ca pe o ofrandă, se’nțelege, a viselor și luptelor antecesorilor noștri, indiferent că erau moldoveni, munteni sau trăitori În țara ungurească! - odată cu Întregirea națională! Fapt, proces, eveniment major Întâmplat nu foarte departe În timp, deși unor tineri, cosmopoliți prin vârstă și prin elanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
păstoasă, vampirică. La fel, în plan religios, divinitatea credinciosului iubitor e un mister cald, o autoritate afectuoasă, un zenit absorbant, în timp ce zeul habotnicului pare mai degrabă un răsfățat satrap cosmic, un soi de căpcăun metafizic, sensibil la ditirambi, mătănii și ofrande hipercalorice.“ Dl Stângă gândește viguros și scrie excelent. Îi mulțumesc pentru dificila întrebare și sunt flatat că mă crede apt să lămuresc lucrurile. Nu sunt. În viteza unui simplu editorial pot încerca doar să mai fac câțiva pași pe drumul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
masculii își schimbă blana. Chiar cu o săptămână înainte să fete femelele. Când îi vezi tot timpul atât de pașnici, e foarte greu să ți-i imaginezi luptându-se pe viață și pe moarte. Din cantitatea imensă de sânge adus ofrandă pământului se naște viață nouă și se restaurează ordinea. Toamna, animalele cu blana lor lungă și aurie, strălucind puternic în lumina soarelui, și cu capetele ridicate stau nemișcate ca niște statui până ce ultimele raze dispar în desișul pădurii. După ce apune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să iasă din gropi altele și altele. — Chiar crezi că pe vremuri Întunegrii aruncau victimele sacrificate în asemenea gropi? am întrebat-o pe fată. — Da. Sigur. — Groaznic! — Se considera că lipitorile erau mesagerii acelor pești. Întunegrii le aduceau și lor ofrande de carne proaspătă și de sânge cald. Ființe umane prinse la suprafață și târâte aici, în subteran. — Dar nu mai practică obiceiul, nu? Nu cred. Bunicul zicea că acum se hrănesc ei înșiși cu carne umană, iar lipitorilor și peștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și de sânge cald. Ființe umane prinse la suprafață și târâte aici, în subteran. — Dar nu mai practică obiceiul, nu? Nu cred. Bunicul zicea că acum se hrănesc ei înșiși cu carne umană, iar lipitorilor și peștilor le aduc drept ofrandă doar capetele celor pe care-i mănâncă ei. De când locul acesta este considerat sacru, n-a reușit nimeni să mai intre aici. Am sărit peste o mulțime de gropi și am călcat în picioare nenumărate lipitori. Era cât pe-aci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
la publicul de vârstă școlară, sunt: • „Locuința sanctuar” de la Mărgineni-„Cetățuie” - este o locuință cu caracter cultual, aspect conferit de cuptorul pe a cărui calotă se află un cap de idol antropomorf cu creștetul teșit, pe care se depuneau probabil ofrande. În apropierea cuptorului s-a găsit un topor de aramă, probabil un obiect votiv, deoarece metalurgia aramei fiind la început, astfel de obiecte erau destul de rare. Vatra sau cuptorul era locul de cult al oricărei locuințe. Acolo ardea focul sacru
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]