2,363 matches
-
eu o sută de zile bolnav Că nisipul era cu murdării străine (respiră greu) Groapa mea de nisip Și ultimul ochi aruncat spre ea Ochiul meu cel bun și cald Și rahatul de câine îi vor aparține Curând Imediat Când ogorul va termina cu mine (gâfâie încă o bucată de drum) Și ăsta-i singurul meu copac Stejarul a treierat totul în jur Stejarul meu, Germania mea Acest copac nemțesc al comunității unite Va ajunge la o mie de ani la
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fiecare om este o întreagă Germanie blestemată Și pe deasupra Cât de frumos poate să arate un om în propria supă de carne Când gustă din ea Și se înroșește Cu sine însuși (respiră greu) A venit și s-a dus Ogorul meu întreg e la fel de bătrân Ogorul meu desigur că nu se înmulțește niciodată Lumea îmi nenorocește ochii Încetineala este întotdeauna fără creier Ochiul este o instanță de privit de proastă calitate Auzul nu-i chiar așa de împuțit Urechea poate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
blestemată Și pe deasupra Cât de frumos poate să arate un om în propria supă de carne Când gustă din ea Și se înroșește Cu sine însuși (respiră greu) A venit și s-a dus Ogorul meu întreg e la fel de bătrân Ogorul meu desigur că nu se înmulțește niciodată Lumea îmi nenorocește ochii Încetineala este întotdeauna fără creier Ochiul este o instanță de privit de proastă calitate Auzul nu-i chiar așa de împuțit Urechea poate să deosebească totul mult mai bine
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Lumea îmi nenorocește ochii Încetineala este întotdeauna fără creier Ochiul este o instanță de privit de proastă calitate Auzul nu-i chiar așa de împuțit Urechea poate să deosebească totul mult mai bine Eu sunt o ureche omenească Îmi ascult ogorul Îmi ascult aerul Imi ascult moartea câinelui O moarte fără ca omul să fi găsit soluția la incendiu Eu mor pe ogorul meu ca și întreg aerul. ... Acum sunt în doliu Ogorul face totul foarte trist Pâinea pământului îmi provoacă crampe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
chiar așa de împuțit Urechea poate să deosebească totul mult mai bine Eu sunt o ureche omenească Îmi ascult ogorul Îmi ascult aerul Imi ascult moartea câinelui O moarte fără ca omul să fi găsit soluția la incendiu Eu mor pe ogorul meu ca și întreg aerul. ... Acum sunt în doliu Ogorul face totul foarte trist Pâinea pământului îmi provoacă crampe Și totul e crampă de crampă Ce mai poate să existe Oamenii sunt Și eu sunt Crampele Eului contra pâinii pământului
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mai bine Eu sunt o ureche omenească Îmi ascult ogorul Îmi ascult aerul Imi ascult moartea câinelui O moarte fără ca omul să fi găsit soluția la incendiu Eu mor pe ogorul meu ca și întreg aerul. ... Acum sunt în doliu Ogorul face totul foarte trist Pâinea pământului îmi provoacă crampe Și totul e crampă de crampă Ce mai poate să existe Oamenii sunt Și eu sunt Crampele Eului contra pâinii pământului. (respiră greu) FEMEIA (intră cu rochia de duminică stil folcloric
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean. Anul agricol începea primăvara, când plugarii arau ogoarele pentru a le însămânța. Înainte vreme plugurile erau construite în totalitate din lemn, cu excepția fierului lung și a celui lat. După anul 1900, și-au făcut apariția plugurile din fier, care au conviețuit, la început, cu cele din lemn. Plugul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obține boabele trebuincioase pentru semănat. Numai atunci când pasărea cânta „la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe brazdă sau pe ogorul ce urma să fie arat. Netezirea și mărunțirea arăturii se realizau cu ajutorul grapei cu mărăcini, a borunei (un fel de grapă, alcătuită dintr-un cadru pe care erau montate la partea de jos cuie metalice sau din lemn) sau a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a borunei (un fel de grapă, alcătuită dintr-un cadru pe care erau montate la partea de jos cuie metalice sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi de copac. Soiurile de porumb tradiționale care se semănau pe ogoarele comunei noastre erau: moldovenesc, hângănesc, dinte de cal, nemțesc. Întreținerea culturilor se realiza prin aplicarea a două prașile cu sapa. Toamna, după coacere, popușoii erau tăiați, transportați acasă cu căruța și depozitați pe arie. În serile de toamnă, aceștia se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
agricultorilor, Ghiță Plugaru (probabil un pseudonim) îi sfătuia să are și să însămânțeze pământul că, i-o spusese lui G. Tutoveanu, prefectul de Tutova, și poetul, că la moșia lui Ivanciu, mare proprietar local, care cumpără gunoiul și își îngrașă ogorul cu el, „grâul dsale a dat 150 fire la un spic", iar în Egipt sunt șesuri în care grâul dă și „câte 300 fire la un spic". Revista informa în primul său număr că poetul George Tutoveanu primise titlul de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
azi a zburat. / Sunt chinuri grele, / În timpuri vechi; / Dările‐s multe, / Armatele sute; Întreg poporul e ruinat. / În cer sunt stele, / Jos sunt belele; Prea multe biruri ne‐ ați aruncat. / Ah! Vântul muge, / Românul plâng e; / Țăranul șede fără ogor. În casă n‐ are / Nici măcar sare / Și‐n bătătură n‐ are ... mohor!... (poezia: „Ce timpuri...”). Aparținând Partidului Constituțional ori Consti tuțional - Conservator, ziarul „Junimea” a fost când în amiciție, când în încleștare de opinii cu ziariștii de la Bârladul ori cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sport”, „Mozaic”, „Mica publicitate”, multe clișee, caricatură, integrama zilei, horoscopul, rugăciunea zilei, meteo, programul T.V., flash, cronica neagră etc., încât și bârlădenii au ce citi. Inclusiv cărți pe care și le pot procura din librăriile Obiectiv recomandate de ziar. * 111 Ogorul Ogorul, redactat de Vasile Stoica, în perioada 1932 - 1933, când apăreau „Documente răzășești”, revistă. Opinia Bârladului Opinia Bârladului, apare în iulie 1932 și printre altele s‐a ocupat de analiza rezultatelor alegerilor parlamentare de la Bârlad și județul Tutova, în urma campaniei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mozaic”, „Mica publicitate”, multe clișee, caricatură, integrama zilei, horoscopul, rugăciunea zilei, meteo, programul T.V., flash, cronica neagră etc., încât și bârlădenii au ce citi. Inclusiv cărți pe care și le pot procura din librăriile Obiectiv recomandate de ziar. * 111 Ogorul Ogorul, redactat de Vasile Stoica, în perioada 1932 - 1933, când apăreau „Documente răzășești”, revistă. Opinia Bârladului Opinia Bârladului, apare în iulie 1932 și printre altele s‐a ocupat de analiza rezultatelor alegerilor parlamentare de la Bârlad și județul Tutova, în urma campaniei electorale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ia nasul la purtare.” (55x35 cm.), la tipografia G.V. Munteanu Bârlad, sunt de părere Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu. * Șarja Șarja, redactor al ziarului A.Z. Volbură, strada Regală, apare în 1932, perioadă când la Bârlad se edita ziarul „Ogorul”, „Veacul nostru” și revista „Documente răzășești ”. Evocând ce se scria la ziarul „Păreri” Gheorghe Clapa, în Păreri tutovene din 29 septembrie 2003 scrie: „În acee ași gazetă (Păreri n.n.) cititorii sunt înștiințați că în orașul lor va apare „Șarja” și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care dispunem. Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți de c ultură care a fost Bârladul steagul credințelor și aspirațiilor de odinioară, nădăjduim să reușim să strângem din nou rândurile luptătorilor vechi și noi, pentru a începe cu toții munca de desțelenire a ogorului, deopotrivă de scump fie căruia. Faima de altădată a Palodei, vechile ei tradiții cultura le, exemplul fecund al înaintașilor, sperăm să fie pentru toți fără deosebire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă... ... Dorim să fim accesibili nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Libertatea ............................................... .............94 Lumina......................................... .......................96 Lumina Poporului ............................................... .97 Moldova........................................ .......................98 Moldova........................................ .....................101 Monitorul comunal ............................................101 Monitorul județului Tutova ................................102 Mărășeștii..................................... .....................104 Meseriașul..................................... ....................105 Monografia municipiului Bârlad (1174-1974) 106 Murgeni........................................ .....................107 Naționalul..................................... .....................107 9.A.B ............................................... ..................108 Noul Timp........................................... ...............109 Obiectiv ............................................... ..............109 Ogorul ............................................... ................111 Opinia Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
De aici nu a fost decât un pas până a-și stabili criterii asemănătoare și pentru propria specie. Mediul biologic ereditar, caracterizat de sănătate fizică și anumite dispoziții sufletești pentru viața spirituală, Îndeplinește un rol similar celuia Îndeplinit de un ogor bun pentru sămânța din agricultură, pentru o anumită specie din floră. Oricine știe că speciile de viță de vie de la Cotnari, de exemplu, plantate În afara unei zone bine delimitate, nu mai produc aceeași calitate de vin. În organism totul se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Trebuia să venim undeva în afara orașului, la [ora] șapte jumătate, într-o zonă destul de îndepărtată și [eram] ținuți acolo până ne făceam normele, până seara târziu. Activiștii răcneau la profesori, profesorii răcneau la noi [...]. Perioadă extrem de traumatizantă" (A.M.). Dacă pe ogoarele patriei prezența lor părea cumva utilă, în fabrici era cel mai adesea o parodie, perturbând atât activitatea de acolo, cât și studiul în sine: "aveam două săptămâni pe trimestru în care mergeam la fabrică, nu mergeam deloc la școală. Practic
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
țeseau pânză, argăseau pieile de animale pentru îmbrăcăminte, corturi și încălțăminte. Nu clădeau case. Se adăposteau în corturi. Duceau, deci, o viață mult mai înapoiată decât românii, care aveau case, sate și orașe, creșteau turme mari și cultivau cereale pe ogoare bine arate. Deci, migratorii care fie au trecut, fie s-au așezat pe teritoriul patriei noastre, au găsit la poporul român o civilizație superioară, pe care și-au însușit-o. Goții, hunii, slavii Dintre populațiile migratoare care au trecut peste
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
făcut prof. Const, Boicu, adăugând astăzi ceea ce n a spus ieri despre activitatea de la revista școlii „Aripi tinere”, tot așa se va proceda la viitoarea ediție cu personalul din sectorul administrat iv și funcționăresc care, și el, trudește pe același ogor al școl ii d in Dealul Morilor. „La acest moment de bilanț, Liceul „Mihai Emi nesc u” are nevoie de intervenții administrative pentru a corecta deficiențele create de trecerea nemiloasă a timpului, spune dr. Constantin Teodorescu, consilier municipal, președinte al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sigur a răsărit și din pământul Curseștilor și Dan Răvaru a răsădit-o în „Cartea întâi a Racovei”, fără alte comentarii. Asta nu înseamnă că tăcerea lui n u vo rbește! Dar nu numai el a plantat butași cehănești pe ogorul literelor. A făcut-o și soțul Bicăi Cehan - Liviu Ionesi, membru al Academiei Române, în lucrarea sa „Sculptori în piatra timpului” - (inspirat titlu pentru o carte cu geologi, care au căutat în măruntaiele pământului misterele fa ceri i). La Cursești nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Toți au fost cuceriți de măreția și de însemnătatea misiunii învățătorești în Biserică. Dorința fierbinte a acestor adevărați doctori ai științei creștine era de a-i vedea pe creștini că întrupează în faptă cuvintele și îndrumările lor, rodind practic în ogorul sufletului și împodobindu-l pe acesta cu virtuți alese, căci altfel, „care este folosul credinței dacă viața nu este curată?”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Împotriva celor care se opun vieții monahale, 1, 6, P. G. XLVII, col. 327
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
a busuioc. Țăranii de pe la noi înmulțeau cu apă neîncepută, adică apă luată dimineața din fântână, agheasma luată, apoi cu un mănunchi de busuioc stropeau pe la grajdul vitelor, ca să fie ferite de boli, casele pe dinafară pentru sănătatea familiei și ogoarele în nădejdea că Dumnezeu le va da un rod mai bogat. Încă pe timpurile copilăriei mele se țineau obiceiurile din bătrâni, obiceiuri care sau pierdut ulterior, odată cu venirea colectivei și la noi în sat. Unele obiceiuri care existau pe la începutul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
creație, spectacolele literare, congresele, omagierile conducătorilor, stimulentele și, cel mai important, cenzura. Zaharia Stancu, primul președinte al Uniunii Scriitorilor, favorizează cultura și literatura sovietică sub pretextul că pot fi folosite ca izvor de inspirație. Scriitorii trebuie să preaslăvească partidul, planul, ogorul, canalul, sărbătorile naționale, omul nou. În studiul dedicat poeziei din anii comunismului, Eugen Negrici precizează că între poet și partid se formează un fel de simbioză, în sensul că opțiunile lui sunt și ale partidului: poemul lung, cu rimă, pe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în fața călătorilor. Terasamentele plantate cu arbuști de protecție, gardurile vii și lizierele ce apărau drumul de fier de năvala zăpezilor iarna, acum, vara, impresionau prin coloritul lor viu și înviorător. În spatele acestora, cât cuprindea cu privirea, până la orizont, se întindeau ogoarele bine delimitate: unele cu porumb înalt, încă verde, prin care omul se pierdea; altele cu floarea soarelui de un galben-maroniu, grădini de legume și livezi încărcate cu fructe în pârgă ce-i stimulau papilele gustative și-l făceau să înghită
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]