16,318 matches
-
ele care ne Înspăimânta. Odată l-a pocnit peste ureche cu dosul palmei ei sfrijite atât de tare pe unul dintre colegii mei, că acestuia i-a curs sânge din ureche. Și noi ne-am speriat atunci (asta o să ne omoare pe toți, a punctat colegul meu de bancă), iar Scârțâitura a fost cât pe ce să fie zburată din școală. Numai că, din păcate, nu s-a Întâmplat așa, ea rămânând pe mai departe să chinuiască sufletele nevinovate ale unor
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
un post de asistentă la orice spital din țară. * Fetele mai aveau doar o singură zi când își propuseră să mai zăbovească în Iași. Olga veni cu propunerea: - Hai să nu facem nimic astăzi. Dar nimic, înțelegi! Să lenevim, să omorâm timpul. - Olga, e adevărat, e o zi așa de frumoasă! - Ce părere ai dacă am merge în Copou, să privim lumea pe alei... să mergem la Teiul lui Eminescu, să ne spunem rugăciunile de suflet, ca un fel de rămas
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
oamenilor pe azi. Mâine la opt toată lumea să fie la posturi, bine? - Bine, dom’le inginer, o zi liberă e ca o mană cerească... - Hai, hai, lasă... Numai să nu fie la bodegă, mâine avem multă treabă. - Dom’ inginer, mai omorâm și noi cele ofuri... - Oful cel mare abia începe, maistre Pricop, nici nu știi ce probleme ne așteaptă cu noul contract...!? Ne vedem mâine la opt, cum ne-am înțeles! Maistrul salută respectuos și ieși. Inginerul Georgescu, după ce vorbi un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
el trebuie să fie acasă, tolănit în fotoliu, în fața televizorului. Soldații se așezară pe două rânduri, mucurile de țigară fuseseră presate în pământ de vârfurile bocancilor, încărcătoarele armate și Sebi în cătarea puștilor lor. Dacă cumva vor încerca să-l omoare cu adevărat, telecomanda o să rezolve totul. Era din ce în ce mai convins că urmărește un film, altfel de ce să-i fi oferit floricele și Coca-Cola? Emoția lui Sebi era mai puternică decât emoția soldaților sau a comandantului. Avea acum ocazia să simtă cum
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ironice, și toată lumea va fi mulțumită că viața lui decurge conform programului. Parcă ar fi folosit unul din citatele prețioase culese de prin romanele siropoase citite de vânzătoarele și coafezele care vor să treacă drept intelectuale și citesc ca să-și omoare timpul. Deschise ușa și o închise la loc, nu era pregătit să dea ochii cu nimeni. Fruntea sa sprijinea ușa, iar mâna îi rămase pe clanță, așteptând să îi treacă starea asta și să-i poată înfrunta pe ceilalți. Dacă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
lăsându-și capul să se sprijine pe umărul stâng, simțind adierea cu întreg brațul. Ar fi vrut să simtă picături de ploaie căzându-i pe față, răcorindu-l, însă totodată era sigur că o singură picătură l-ar fi putut omorî, din cauza fragilității de care suferea. Iar ea nici nu-și dăduse seama, și atunci ca să poată să mai rămână cu ea, măcar în imaginația sa, începu să joace rolul eroului civilizator, care luptă cu zmeii și dragonii din povești, care
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
să o transfere în comportamentul lui care se depărtase, fie și accidental, de albul imaculat. Cine știe? Ina îl îmbrățișă, îl sărută și-i mulțumi pentru acest gest neașteptat, care constituia acum un adevărat eveniment. Dar viermele întrebării care-i omorâse după-amiaza aceea o sili să-l iscodească pe un ton de firească nevinovăție: - Parcă era vorba să te odihnești în după-amiaza aceasta, ce s-a întâmplat? - Tocmai spălasem vasele și voiam să mă întind un pic când un mesaj telefonic
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
școala sanitară, apoi... Când Alex te-a ales pe tine, am simțit că mi se surpă pământul sub picioare. L-am iubit pe Alex, cum ți-am spus, ca o nebună! Am avut clipe când eram în stare să te omor, dar, după ce reflectam un timp, mă gândeam că din pușcărie n-am să pot să mă răzbun pe tine cât ai merita. Nu aveam un plan anume, dar lucram la el, te demolam cărămidă cu cărămidă; în mintea mea te
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
țânțar, ușor se iscă un armăsar, iar, orice bâzâit de gâză naște un psalmodic ritm simfonic. Vine un șef. Mare șef. Confirmă faptul că Elena se află după gratii. Deocamdată, precizază el, pentru învinuire de omor. Ea, cică, ar fi omorât bătrâna căreia i-au fost, ulterior, jefuiți, banii (milioane de dolari), și bijuteriile, din caseta ascunsă cu dibăcie, la fundul coșului de gunoi menajer. Încep comentariile: nu ar fi avut motive să facă una ca asta. Nu ar fi avut
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de mișcare și de vorbele lor, făcură un salt, urcară ceva mai sus, după care coborâră, și se așezară, la poalele Piscului Doamnei. Nicoară, nemaiavând ce face, deschise vorba, către criminal. Cum, domnule, chiar dumneata, cu mâinile dumitale, s o omori? Da. Chiar eu, cu mâinile mele. Așa cum v-am povestit, în câteva cuvinte, când v-am abordat, și v am rugat să anunțați la 112. Ne iubeam foarte mult. și ea mă iubea, dar, cred că eu o iubeam și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
un pistol și trage un foc în mire. Îl lovește la glezna unui picior. Mireasa îi mai pocnește o casetă în cap, celui din genunchi. Ăsta, revenind cu greu la orizontală, îi strigă, celuilalt: hai, mă, că malaca asta ne omoară cu tot cu pistolul tău. și-o apucă, spre o mașină, în care urcă rapid ambii, și se pierd în trafic. Între timp, la fața locului s-a creat o mare vânzoleală. Mireasa, voluminoasă, fiind însărcinată în șapte luni, dar, și de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
deschisă, și plecă acasă. Polițaii urcă în mașina lor, și dispar, în căutarea acului din carul cu fân, al hoților, cărora, banii acelei nunți, le-au scăpat printre degete, ca o mână de cenușă, spulberată de un viscol. Săriți, mă omoară! Se revărsau zorile. Dimineața se vestea a fi reconfortantă. Potrivit de răcăroasă, revigorantă, pentru pâlcurile de oameni, de ambele sexe, tineri și mai în etate, care tocmai spărseseră petrecerea la care luaseră parte, în calitate de participanți la inaugurarea noului edificiu de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a orașului, față în față cu frumosul parc public și cu primele blocuri de locuințe, din direcția de intrare în localitate. Brusc, rupse liniștea, de dincolo de mulțimea care venea de la inaugurare, un glas încărcat de durere și neputință: Săriți! Mă omoară! Săriți, oameni buni! Probabil, solicitanta de ajutor, apreciase, în acele clipe de groază, pentru dânsa, că oamenii pe care-i vedea că trec, de cealaltă parte a străzii, vor fi fiind oameni buni. Dar, spre nenorocul ei, lucrurile stăteau altfel
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ai putut să cazi în eroare. și le-a răspuns: din exces de onestitate. De ce? N-ați auzit? Din exces de onestitate. Că am fost mai onest decât s-ar fi cuvenit să fiu. Acum, ce să fac, să mă omor, numai pentru atât? O, nu, cum să comiteți una ca asta? Păi, vedeți că am dreptate? Da, aveți perfectă dreptate, domnule căzut în capcana onestității excesive. Da. Aveți dreptate. Omul care râde... Cine dracu m-o fi băgat, pe mine
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
până seara, mă ocupam cu desenele de pe copertele destinate truselor de scris - tot timpul mi-l dedicam desenatului și consumului de alcool și opiu. Alesesem munca asta ridicolă, decoratul învelitorilor pentru truse de scris, ca să mă amăgesc și să-mi omor timpul. Din fericire, locuința mea e situată în afara orașului, într-un colț tăcut și liniștit, departe de viața tumultuoasă a oamenilor. Împrejurimile sunt absolut pustii; de jur-împrejur, ruine. Numai dincolo de râpă se văd case de lut turtite, îndesate; de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
să-i lase o baiaderă fiului ei? Vin roșu, elixir de moarte, dătător de liniște eternă! Ea însăși se poate să-și fi stors viața ca pe un ciorchine de strugure, lăsându-mi mie sucul, amestecat cu otrava care îl omorâse pe tatăl meu. Înțeleg acum cât de prețios era darul ei! Oare mai trăiește? Poate, la ora la care scriu, se află în piața unui oraș îndepărtat din India, dansând la lumina unei torțe, cu gesturi asemănătoare celor pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cu o privire interesată, apoi, cu un oarecare efort, duse două dintre ele în prăvălie. Le agăță în cârlig, le mângâie coapsele. Trebuie că se gândea la oile sale, noaptea, mângâindu-și nevasta și calculând cât ar câștiga dacă ar omorî-o. După ce se termină de făcut curățenie în camera mea, am coborât. Luasem o hotărâre. O hotărâre înspăimântătoare. M-am dus în alcov și am scos din casetă un cuțit mare, cu mâner de os, care îmi aparținea. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
te declari frigid la succes, deși Îl ai!...Și cît de tare trebuie să iubești teatrul, pentru a declara „dacă am reușit să supraviețuim Auschwitzului și Gulagului, trebuie să-i mulțumim artei”. Cred că da : și artei...Fiindcă „teatrele nu omoară oameni! În plus, schimbă În bine, viața cuiva, cel puțin pentru o clipă”... Să ne amintim povestea unui mare spectacol al lui Lev, Demonii : dura...zece ore! „Erau anii [1991] cînd oamenii nu aveau ce să mănînce, Însă continuau să
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
acuplările maladive posibile, din cadrul unei familii și apoi le punea În practică. În fine, În vestul țării, am asistat zilele trecute la o piesă englezeas că montată de un mare regizor, cu o trupă excelentă; În ea, un doctor țăcănit, omora narcomani, tăia mîinile și picioarele unor pederaști, schimba sexul unei debusolate, făcea amor cu o prostituată, iar din decor nu lipseau elemente frisonante - noroi, dușuri, șobolani, membre amputate, instrumente medicale Însîngerate. Rețineți, am dat exemple de spectacole care au produs
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a nu-mi replica niciodată "vezi, ți-am spus eu". Deși știu sigur, mie-n sută, că o gândește uneori. Cât despre cumnată-mea, ce să zic? E o scumpă, da. Asta deși e medic. Evident că și ea mă omoară cu două enunțuri le văd scrise cu litere de foc! pe care ți le trântește în față cu un zâmbet candid. Primul e: "Cum vrei, e alegerea ta". Iar al doilea sună și mai enervant: Nimic nu-i mai simplu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Iar al doilea sună și mai enervant: Nimic nu-i mai simplu decât să spui că ești un neînțeles". Întotdeauna venirea lor mă scoate din molcoma mea lâncezeală și mă aruncă într-un iureș al acțiunii după care nu mă omor deloc. Iar plecarea lor mă face să parcurg drumul invers, către starea mea naturală, la fel de stresant. Nu știu cum să explic, dar când sunt ei la mine, toată casa se animă, găsindu-mă dintr-odată în mijlocul unui uragan de evenimente care se
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
depășisem încă de la început aburelile astea cu primul dintre egali, alegeri democratice și alte cioace de acest nefericit gen. Nu, nene! Eram un autocrat cum nu cred să fi fost vreun altul pe Pământ. Bine, nu aveam de gând să omor pe nimeni din rațiuni de stat ori de altă natură, sau să pun la punct un sistem penal simbiotic cu unul penitenciar, coordonate de niscaiva servicii secrete. Nici vorbă, doar eram totodată și cel mai luminat autocrat de pe planetă. Totuși
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
peste el adaugi nouă. Abia atunci iese soluție ca aia din comerț. Numa' că asta-i mai abrașă. Cân' ai dat, moare toți carcalacii. Tre' doar să mai dai după două săptămâni, cân' iese puii lor din ouă, ca să-i omoare și p-ăia. Unu' nu mai rămâne și efectu' durează cel puțin un an. Nu mai are curaj nici măcar să s-apropie. Dacă vrei, ți-aduc." "Adu-mi, bre!", acceptă voios vecinul. Până la urmă nu mai rezistă și-i explică
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
apelul de seară. "LASĂ CĂ ȘTIM NOI CUM AI AJUNS ÎN FUNCȚIILE ASTEA. ORICUM, TOT O DOBITOACĂ ȘI O ȚOAPĂ PARVENITĂ AI RĂMAS." "Mă faceți pe mine dobitoacă și țoapă parvenită, mă? Ei, fir-ar mămicuța voastră a dreacu', vă omor!", urlă scoasă din minți Săvuleasca, lăsând de-o parte spoiala ei de mare doamnă. Se repezi turbată la perete cu pumnii goi, dar gândacii mei se și răspândiseră cu repeziciune în toate părțile. În câteva clipe se ascunseră, de parcă nici
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
fost sortit, să mor de tânără... O îmbrățișez. Mi se udă mâna de la lacrimile ce-i scăldau Iozefinei obrazul. O strâng la piept și încerc s-o consolez: - Fii liniștită. Va fi totul bine, Iozefina. Cum? După ce bărbatu-meu mă omoară cu cuțitul de tăiat pâine... Replica naivă a Iozefinei, venită pe nepuse masa, stârnește râsul. Roji aplaudă: Asta e o glumă în premieră tv. pe țară. Râde și Iozefina. Sărutați-vă, porumbeilor - se grăbește Roji să o binedispună pe d-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]