3,747 matches
-
viol, act sexual cu un minor și perversiune sexuală, prevăzute la art. 197, 198 și art. 201, alin. (2-5) din Codul penal; b) soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, precum și a infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare moartea persoanei. (2) Compensația financiară se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul României și victima
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
155 din noul cod repară o injustiție și o ofensă gratuită adusă femeii de vechiul cod. După termenii vechiului cod, bărbatul, care își surprindea soția în flagrant delict de adulter, dacă ar fi săvârșit asupra ei loviri mari sau chiar omor, putea cere și instanțele de judecată îi acordau scuza provocării, minimalizându-i și pedeapsa. Femeia însă nu se putea apăra invocând această scuză, chiar dacă și-ar fi surprins bărbatul în flagrant delict de adulter. Noul cod nu mai face această
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dispozițiilor Decretului nr. 199/1950 pentru sancționarea unor infracțiuni care primejduiesc securitatea statului, dotarea forțelor armate ale RPR și propășirea economiei naționale. Ulterior, În 1956, câtorva dintre ei li s-a schimbat Încadrarea, faptele lor fiind Încadrate la „crimă de omor”, menținându-se durata pedepselor date inițial. Pe baza memoriilor Înaintate de cei În cauză, În 1957, Alexandru Drăghici, la acea vreme ministru de Interne, a propus, printr-o notă adresată președintelui Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica, grațierea lor de către Prezidiul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
contrastele apăsate, didacticismul - obositor. Sunt tare obișnuite ale literaturii vremii, pe care romancierul nu le poate ocoli. Bunăoară, iubirii dintre un tânăr boier și o fată de proveniență umilă i se împotrivesc intrigi urzite monstruos, tenebrele pândesc pretutindeni, intervin mereu omoruri, răsturnări spectaculoase de situație, coincidențe fatale. Cu toate acestea, B. nu este un imitator, ca G. Baronzi și C. D. Aricescu. Prin sporul de originalitate, el face, în drumul parcurs de romanul românesc, legătura cu N. Filimon. SCRIERI: Fata subt
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
destul de banală. Autorul a fixat locul acțiunii într-un orășel industrial de munte (deci, mai mult sau mai puțin, un „univers închis”, adică un topos al „romanelor cu enigmă” de genul celor ale Agathei Christie etc.). Sunt comise mai multe omoruri, misterioase bineînțeles, al căror autor e, în cele din urmă, după un suspans excelent construit, descoperit. Aspectul de „roman de acțiune” a fost relevat sugestiv de Ion Negoițescu: „Odată cu Animale bolnave, N. Breban revine [...] la realism, într-un roman cu
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
o cutie din lemn de acaju, apoi, plângând, începu să calce în picioare cioburile de sticlă. Oamenii îl crezură nebun. Într-un fel chiar înnebunise, aflând că locuința fratelui său care trăia în Moldova fusese jefuită, că jaful degenerase în omor și că cei care se dedaseră la asta înfigeau cuie în craniul nou-născuților. I se păru că aude pârâitul cu care vârful de fier străpungea capetele acelea abia acoperite de păr, i se păru că vede ochii larg deschiși ai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
târziu. 1715 e anul în care are loc primul pogrom la București (epitaful unui rabin îl califică drept „martir”) și el poate fi corelat cu mărturia lui Del Chiaro despre „demolire la sinagoga degli Ebrei”. 1726 consemnează prima acuzație de omor ritual, aceasta în Moldova. Învinuirea circula într-un text hagiografic notoriu, Viața lui Constantin cel Mare având la bază un izvor occidental, biografia papei Silvestru. Adevărul este că, dincolo de contradicții, de intoleranță, manifestă îndeosebi prin intervenția clericilor, evreii vor deține
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
moarte. Mii de concetățeni ai săi erau convinși de nevinovăția lui și făceau rugăciuni la biserici implorând pe Dumnezeu să facă dreptate. Avocatul lui Wallance s-a luptat și el, obținând revizuirea procesului, convins fiind că un criminal profesionist săvârșise omorul, după ce avusese grijă să îndepărteze pe soț prin chemarea telefonică. Pledoaria avocatului ținu patru ore, replica procurorului cam tot atâta. După o deliberare de 40 de minute, tribunalul pronunță sentința de achitare, din lipsă de dovezi. La ieșire, din tribunal
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de întrebare. Restul aparține poliției și justiției. Să luăm cazul solistului vocal Ion Luchian Mihalea, omorât în locuința sa personală. Plecând de la un detaliu aparent minor - ușa de la apartament nu prezenta semne de efracție -, ziariștii au dedus corect că autorii omorului făceau parte din anturajul victimei. Lansată pe acest drum, ancheta va consemna mărturiile vecinilor, ale prietenilor etc., ocazie cu care se va descoperi un mare secret din biografia artistului, faptul că era homosexual și frecventa asiduu lumea acestei minorități sexuale
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ucenicii adunați pentru euharistie (p. 33). Urmează o viziune colectivă: ucenicii contemplă o casă uriașă, cu un altar În mijloc. În jurul altarului sunt doisprezece preoți. Unii „Își jertfesc propriii copii, alții, propriile femei; alții se culcă cu bărbați, alții săvârșesc omoruri; alții fac o mulțime de păcate și de crime” (p. 38). Isus explică visul În felul următor (p. 39): numele invocat de preoți este numele Său; tot numele Său e scris și pe casa unde au loc jertfele. În numele Său
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
introd. trad., București, 1974 (în colaborare); Antologia eseului englez, I-II, București, 1975 (în colaborare); Istoria criticii literare moderne. 1750-1950, București, 1979 (în colaborare); Eugen Jebeleanu, Groapa cu lei-The Lions’ Den, ed. bilingvă, pref. Lucian Raicu, București 1980; Kostas Assimakopoulos, Omoruri în Sparta, București, 1983 (în colaborare cu Ecaterina Sismanoglu); Thomas a Kempis, Imitațiunea lui Cristos, București, 1992. Repere bibliografice: Nemoianu, Utilul, 130-135; Sorin Titel, Implicare și erudiție, RL, 1977, 44; Sultana Craia, O istorie hieroglifică, LCF, 1979, 37; Mircea Mihăieș
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
să punctăm transformările identitare (comportamentale, psihologice, sociale și etice) pe care le suportă deținutul odată cu intrarea lui în spațiul carceral, iar pe de altă parte, cu ajutorul interviului, să surprindem factori, fapte și evenimente relevante din viața acestuia pentru actul comis: omorul. Închisoarea, înțeleasă drept „cea mai eficientă metodă de privare a potențialilor răufăcători și în același timp ca o răsplată dureroasă pentru faptele comise” (Bauman, 2005, p. 119), este instituția în cadrul căreia se încearcă reeducarea, reabilitarea și resocializarea - „purificarea” - deținuților. Cu toate că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Korn, 1954), „cazărmi ale crimei”, care fabrică delincvenți (favorizează organizarea unui mediu delincvent) (Foucault, 1997, p. 389), acestea trebuie să se instituie într-un „purgatoriu”, cadru care să permită deținutului înțelegerea mecanismelor, a factorilor care au favorizat trecerea la act - omorul -, să-i ofere acestuia o viziune obiectivă asupra vieții și realității, restructurarea trecutului, formularea unor planuri de viitor, atât de necesare producerii unei schimbări identitare autentice, premise ale reintegrării sociale. Odată intrați în spațiul carceral, deținuții trebuie să-și atribuie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu ceilalți deținuți și cu personalul penitenciarului; - modul în care se implică în activitățile desfășurate în închisoare; - climatul existent în închisoare și modul de relaționare cu celelalte deținute, care sunt criteriile pe care se construiesc aceste relații; - experiențele din închisoare; - omorul propriu-zis: ce a simțit în acel moment, cum se raportează la eveniment, la decizia instanței cu privire la fapta săvârșită (numărul anilor de detenție, articolul de lege în care se înscrie fapta), ce stări le domină în momentul rememorării faptei); - sentimentul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vieții în penitenciar. Întrebările din interviu au vizat evaluarea diferitelor alternative pe care deținutele le-au avut la dispoziție în decursul scenariului existențial propriu, încercându-se, printr-o abordare holistică, surprinderea unor factori, evenimente relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor -, printr-o examinare a temelor din istoria de viață, a experiențelor personale, începând din copilărie și până la întemnițare (anamneza psihologică). Narațiunea ajută inculpatele să înțeleagă o serie de conexiuni „nevăzute”, neconștientizate anterior în decursul episoadelor vieții, inițial în viața din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
temporală a propriilor vieți, în relația cu abuzatorul. Cu ajutorul interviului, prin autodezvăluire, reușim să cunoaștem motivațiile, trăirile deținutelor, atitudinea lor postact față de fapta comisă, față de ele însele și lume în general. A întreba intervievatele despre istoria vieții lor și despre omorul în sine înseamnă a le provoca o introspecție cu consecințe dureroase în aria intimității. Reactualizarea și relatarea verbală despre experiențele traumatice au un conținut emoțional pentru intervievate, generând retrăirea terorii și a rușinii. A fi acceptat ca partener de discuție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reciproc. Astfel, în momentul când ne-am exprimat cererea ca fiecare dintre deținutele cărora li s-au administrat chestionarele să accepte și un interviu ghidat (concentric, neformal), acestea au răspuns pozitiv, în scris, cu excepția unei singure deținute „V.R.” - condamnată pentru omor deosebit de grav - condamnare pe viață. Au fost intervievate 39 de deținute din Penitenciarul T. și 10 deținuți din Penitenciarul R., despre toate faptele, evenimentele, împrejurările care, direct sau indirect, au avut/au legătură cu fapta comisă (interviul nedirecționat). Interviurile au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a toleranței la frustrare, o accentuare a depresiei, un nivel ridicat al resentimentelor, negativism, un nivel ridicat de instabilitate, o ostilitate verbală, agresivitate, o ostilitate indirectă etc. În această perioadă tensionată, pe fondul unei degradări psihice a inculpatei, are loc omorul. Victima este locatara (vecina) de la un etaj superior din același bloc: „Una de vreo 41 de ani, nu avea copii, nu a fost măritată niciodată, nu am avut cu aceasta relații intime, să ne spunem secrete...”. Concubinul lipsește o noapte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de tip impulsiv, instabil; - stimulul, contextul care i-a permis inculpatei să-și actualizeze, să-și manifeste potențialul violent, agresiv; Inculpata regretă cele întâmplate, afirmă că nu a avut intenția să o omoare. A fost condamnată la 15 ani pentru omor deosebit de grav. Din familia inculpatei nimeni nu a mai făcut pușcărie. Menține relațiile cu fata, aceasta o vizitează, locuind împreună cu o verișoară. Tatăl vitreg a murit imediat după condamnarea inculpatei. Despre „soarta” concubinului nu deține informații. Consideră că pedeapsa este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
multă ură, multe resentimente împotriva fratelui, ceea ce a dus la creșterea stării de anxietate, de iritabilitate, de ostilitate a inculpatei. Ea s-a răzvrătit împotriva „haiducului”, și-a omorât modelul. A fost condamnată la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii de omor: - determinismul mesajelor parentale - comportament antisocial; - nivelul scăzut de instrucție; - mediul relațional; - modelul - fratele pe care a încercat să-l copieze, ducând o viață libertină și nonconformistă; - structura sa psihotică; - structura
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
creșterea stării de anxietate, de iritabilitate, de ostilitate a inculpatei. Ea s-a răzvrătit împotriva „haiducului”, și-a omorât modelul. A fost condamnată la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii de omor: - determinismul mesajelor parentale - comportament antisocial; - nivelul scăzut de instrucție; - mediul relațional; - modelul - fratele pe care a încercat să-l copieze, ducând o viață libertină și nonconformistă; - structura sa psihotică; - structura nevrotică; - stimulul, contextul, care a favorizat trecerea la act; Nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a favorizat trecerea la act; Nu întreține relații cu nimeni de acasă: „Nici măcar nepoatele nu mă vizitează..., le-am făcut atâta bine..., au divorțat..., au avut niște bărbați bețivi...”. Cele mai tensionate momente din viața sa au fost în timpul săvârșirii omorului și în primii doi ani de detenție. Nu a adoptat nici o strategie de a controla, de a pune capăt și de a scăpa de violență: „Nu avea nici un rost, eu eram cea care provoca agresiunea”. Nu se culpabilizează pentru fapta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vieții de zi cu zi a deținutelor, pentru a se evalua diferitele alternative pe care acestea le-au avut la dispoziție. S-a procedat la o analiză holistică, încercându-se surprinderea unor factori, evenimente relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor. Experiența trecută determină comportamentul prezent, iar consecința unei decizii trecute nu poate fi evitată. Ne putem controla opțiunile, dar nu avem control asupra consecințelor acestor opțiuni. Valorile, supozițiile, dorințele, imaginile, credințele, prejudecățile, schemele aperceptive învățate, stereotipiile și obișnuințele socioculturale, reprezentările
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
am avut chiar așa multe greutăți în viață ca alții; alții au avut mult mai multe și au trecut peste ele și n-au ajuns aici. Mi-a trecut mie prin cap ideea nebunească de a mă îmbogăți peste noapte... Omorul este o etichetă, o stigmatizare atât socială, cât și sufletească... nu există cale de a te absolvi, nici în fața oamenilor, nici în fața lui Dumnezeu. Ia-i omului tot, numai viața nu i-o lua.” Mai puțin de 5% dintre indivizii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
poiana lui Iocan” al lui Marin Preda, purtat aici pe marginea șanțului sau la MAT-ul din sat. Un „decameron” în care mai multe personaje spun povești, despre ei și despre alții. Tonul este însă naturalist, rebrenian, cu bătăi, răzbunări, omoruri, închisori, o atmosferă crudă, neidealizată. O excepție de la tema țărănească se află în romanul Geniul și închipuirea (1997), care tratează tema creatorului de geniu, văzut ca o „pendulare dramatică” între aspirație și eșec, împlinire și ratare. Acest roman merită o
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]