5,154 matches
-
obiect (de exemplu, dacă Măcățel ar mieuna), ci și de modificarea, de către un subiect căruia Îi atribui aceeași capacitate de sinteză-sub-semnificate ca și mie, a cuvântului ce se rostește despre obiect. Tocmai eul, cel mai puternic dintre cei trei agenți ontologici mai sus pomeniți (cel care În ultimă instanță, este autorul sintezei și sediul „unde” se desfășoară fenomenele), suferă o dedublare, o imposibilitate de a se fixa În actele sale constitutive - datorită perpetuei prezențe a altuia ca alter-și-ego totodată. El, eul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teoretic și abstract, Însă Îmbăiat În acel lighean de ciocolată lichidă, glazurat bine, Învelit așadar În fragmente de viață. Sau, dac-ar fi să invoc o altă metaforă: adeseori am avut impresia că, atunci când discută despre Humboldt, despre triada actanților ontologici și alteritate, despre sensul polemic al integralismului și alte teme și concepte grele, Cornel este asemenea unui medic aflat pe o stație orbitală, Într-un laborator spațial, care lucrează Într-un mediu perfect aseptic, unde nu intră nici un microb, nici o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
era o critică, dimpotrivă... Probabil distincția este mecanică, presupunând juxtapunerea demonstrației filosofice și a intruziunilor vitale, a exemplelor luate din viață. Nici o clipă Însă n-am susținut că nu există o metodă, o deliberată punere la lucru a existențialului, a ontologicului, pentru filosofic. Filosoficul nu este lăsat să circule la nivelurile sale foarte abstracte de organizare ideatică, ci este obligat să emeargă oarecum din realitate. Horea Poenar: Eu nu mă referam la ceea ce ai spus tu sau Anca, ci la o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care pot fi recognoscibile ca fiind disjuncte. În schimb, aici ele sunt unite și funcționează În mod unitar tocmai datorită coreferențialității continue. Textul este la tot pasul conștient de sine ca scriere ce se realizează din acest moment În deschiderea ontologică față de altul care poate să fie un alt generic descris În text sau altul care e chiar cititorul. Această unitate stilistică mi se pare foarte bine realizată, păstrându-și o coerență stilistică de la Început până la sfârșit, dincolo de eventualele noastre acuzații
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu doar a rolurilor sociale jucate de bărbat și femeie, ci și a identității sexuale, prin operații chirurgicale. Cornel ridică, la nivelul limbajului, aceeași problemă a identității de specie pe care operațiile de schimbare a sexului o pun la nivel ontologic. Tratarea pisicii drept cățel și a cățelului drept mâță indică puterea limbajului de creație și de impunere de realitate. Cornel Vâlcu: De fapt, cum sugerează Kant, În el Însuși, acela nu-i mai mult un cățel decât o mâță; În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a temporalității ca temporalitate; neumplută, fără mesaj, fără mișcare, fără direcție și totuși o temporalitate existențială (În Înțelesul chiar heideggerian al conceptului de existențial). Textele au un orizont, o aură; inimile, la fel. Primele pentru că necesită, pentru a avea validitate ontologică Într-un aici și acum, o alteritate - a receptării. Celelalte pentru că necesită, la rândul lor, pentru a se Împlini, o alteritate. Ceea ce vreau să spun este că textele, precum inimile (În dragoste), au alteritatea receptării prezentă deja În ele din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tu Îl vezi. Mai departe, firește, vederea care se vede pe sine și, ca atare, o zonă dincolo de cea a interpretării textului și cea a Înțelegerii identității: zona, În termeni paulini, a dragostei, a cunoașterii depline care conține un plus ontologic față de cele două elemente ale cunoașterii accesibile până acum: textul și ego-ul. Acest plus ontologic e temporalitatea, ceea ce În capitolele anterioare am numit orizontul interpretării). Într-un muzeu, Într-o bibliotecă, operele de artă au așadar un orizont al lor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o zonă dincolo de cea a interpretării textului și cea a Înțelegerii identității: zona, În termeni paulini, a dragostei, a cunoașterii depline care conține un plus ontologic față de cele două elemente ale cunoașterii accesibile până acum: textul și ego-ul. Acest plus ontologic e temporalitatea, ceea ce În capitolele anterioare am numit orizontul interpretării). Într-un muzeu, Într-o bibliotecă, operele de artă au așadar un orizont al lor, apoi o poziție, o structură, o vertebră ce face loc unui orizont al interpretului ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cum vederea cu un ochi e un element necesar al vederii cu doi ochi, la fel cum conceptul cu trup Închis și apoi cel cu trup cerbos sunt paliere necesare ale conceptului-vedere. A vedea În parte nu reprezintă un domeniu ontologic sau gnoseologic inferior, ci este un domeniu al așezării. Am vorbit mai sus despre așezarea În grădină, de prăbușirea În iarba dimineții. Construiesc acum metafora unei femei așezate În text pentru o iubire. O iubire cu iarbă și frunze și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru experiența estetică și astfel (da, da!) a temporalității e una auratică: prin ea avem și apropiere la harul acesta În care stăm. Experiența estetică este, paginile acestea o știu și o repetă, identitară. Se ascunde În ea drumul nostru ontologic, descoperirea minunată, În toate lumile posibile În care trăim, a accesului brusc și revelator dincolo de toate legile În care ne aflăm. Se trăiește În lege și majoritatea temporalităților În care Înțelegem sunt stabilite după desfășurarea unei legi. Dar În ființa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să se miște. Pentru că, În interpretarea mea de aici, cel ce „Începe cu sine și sfârșește/cu sine” este timpul splendorii (sau, ceva mai limitat spus, cel estetic), temporalitatea plină, timpul În care obiectul de artă este perceput și asumat ontologic și nu discursiv și de asemenea timpul iubirii divine ca extaz, ca acces la har. Experiența estetică, precum și cea a iubirii, sunt identitare (și, În zonele lor de adâncime, congruente). Pentru a fi comunicabile, Împărtășite În absență e nevoie de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întrebarea este cât de legitimă e procedura aceasta pentru critică și teoria literaturii. Și eu spun: procedura este legitimă dacă acceptăm că acest text nu mai ține de critică și de teoria literaturii, ci este un text teoretic cu mize ontologice, atunci da, această utilizare este legitimă. Deci, privind Înapoi, dacă l-aș considera pe Heidegger un critic literar și ar trebui să spun cât de cinstit se raportează acesta la Hölderlin, aș zice: Fugi, domnule, de-aici! Dar dacă Încerc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
clasic. Acestea sunt niște realități: În viziunea mea, identitățile eului sunt realități, temporalitățile respective sunt reale, În sensul că sunt accesibile sau vii, așa cum folosește Corin aici termenul viață. Așadar, sunt niște lucruri care la un moment dat pot fi ontologic umplute, nu ca la Derrida, unde ele sunt niște spațieri ale discursului. Arta deschide mult mai mult limbajul (așa cum am văzut și În textul lui Cornel Vâlcu, data trecută, prin integralism). În opinia mea, experiența estetică poate să o facă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În momentul În care, scriind despre generarea imaginii unui cal pornind de la imaginea urmei sale, ai vedea materializându-se urma copitei de cal sau calul Însuși? Ce Înseamnă ontologizare, Înființare a sensului? Tratezi problema doar la un nivel teoretic sau ontologicul poate să ajungă magic? Horea Poenar: Aici sunt totuși două domenii diferite. Să nu uităm că pentru mine calul care ar trece prin grădină este o metaforă pentru o teorie a alterității. În momentul În care Îi dau atâta realitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Stănescu nu a scris cele 11 Elegii pornind exact de la problema la care se gândește Horea, chiar dacă, desigur, poți demonstra că nu s-au cunoscut? Nicolae Turcan: Dacă ei s-ar Întâlni, ar trebui să facem apel la o zonă ontologică În care Întâlnirile de acest fel ar fi posibile. Corin Braga: Această ipoteză este exclusă din joc de Horea Însuși, care spune că partea de magie, de incantație, depășește intențiile textului său. Altfel ne putem imagina inclusiv situația În care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În oricare ai Încerca să rămâi sau din oricare ai Încerca să le gândești pe celelalte greșești, pentru că aplici o perspectivă, o concretețe mai mare, o plenitudine mai mare pe care o acorzi anumitor lucruri, fie că e vorba de ontologic, de scriitură, de un discurs, de idei sau de orice altceva. Nu poți rămâne În nici una dintre cele trei și ele nu se mișcă În virtutea unor reguli care depind numai de ele trei, nu se mișcă În virtutea unor reguli care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
concept transcendental, este poziția pe care noi În mod tradițional o atașăm transcendenței: poziția scriiturii, ca să folosesc limbajul lui Derrida sau al lui Foucault (pentru că ele coexistă În discurs cu poziția omului, dar omul nu este niciodată plinătate umanistă sau ontologică). În scriitura lui Derrida există poziții sau efecte de scriitură pentru ceea ce noi numim concepte sau realități. Conceptele pentru Derrida și toate viziunile noastre, inclusiv cele transcendental-ontologice, sunt efecte ale scriiturii. Himenul este un efect al discursului, o poziție pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce noi numim concepte sau realități. Conceptele pentru Derrida și toate viziunile noastre, inclusiv cele transcendental-ontologice, sunt efecte ale scriiturii. Himenul este un efect al discursului, o poziție pe care noi În mod tradițional o numim a transcendentului sau a ontologicului (la Heidegger, spre exemplu), dar el nu este plinătate niciodată, nu este nici diferanța lui Derrida, definibilă numai Într-un sistem determinat de niște mișcări care au o anumită regularitate. Nicolae Turcan: E dificil să mai Înțelegi ceva dacă transcendentalul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai izolate. Dar oare din cauza comunismului? Nu au avut o societate civică Întemeiată, cum au avut celelalte țări. Corin Braga: Am impresia că mica noastră neînțelegere vine din faptul că vorbești de model, de arhetip, În termeni existențiali sau chiar ontologici. Atunci când te referi la arhetipuri În plan social te gândești la societăți sau sisteme autoconsistente și funcționale, cum este sistemul democratic. În schimb, un sistem precum cel comunist ți se pare, pe bună dreptate, un model nefuncțional, impus cu forța
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-l impună la toate palierele societății. Din această perspectivă nu are importanță că Uniunea Sovietică a durat 7 sau 70 de ani; eu nu discut organicitatea și viabilitatea existențială a sistemului (respectiv calitatea de a avea sau nu o esență ontologică), ci modelul teoretic după care el este construit (care poate fi arhetipal, adică centrat, esențialist, sau anarhetipal, adică descentrat și relațional, pluralist). Nu Îmi propun, prin conceptele de arhetip și anarhetip, să discut natura realității sociale, ci doar teoriile și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
memoriei. Compozițiile sunt muzicale, contrapunctice, folosind laitmotivul. Decupajul în contingent alternează cu plăsmuirile imaginației deformante, normalitatea / anodinul cu fantasticul, suavitatea arcadică cu violența expresionistă, utopia cu demistificarea ei amară sau ironică - adevărat „bâlci cosmic”, observă Radu G. Țeposu, constatând „incoerența ontologică” a lumii acestor texte. O tensiune între poli opuși, între materie și spirit, îmbrățișare și ironizare a cosmosului există în întreaga poezie a lui D. Cea scrisă după 1990 urmează însă cu preponderență calea spre depășirea concretului, către tărâmuri ale
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
retezare a capetelor. Mesajul politic rămâne și el ambiguu, scriitorul dorind să acorde egală îndreptățire regalității și republicii: realitatea reprezintă abuzul imperial de putere, libertatea este scopul politicii, moartea însă (în numele unui principiu) strămută discuția din planul politic în cel ontologic. Două trăsături se vor conserva de la începutul la sfârșitul activității literare a lui D.: practicarea a ceea ce el însuși a numit „discursul mixt”, discursul poetic ce interferează cu discursul filosofic, mitologic, religios, istoric etc.; conceperea operei ca replică intertextuală, referentul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
dintre frumos și util, raporturile artei cu realitatea, talentul și specificitatea gândirii artistice, adevărul artistic și idealul estetic, tradiție și inovație ș.a. O permanență a preocupărilor sale este examinarea - în plan diacronic și sincronic - a imaginii artistice sub aspectul proprietăților ontologice și axiologice. M. are și câteva contribuții în studierea ideilor cărturarilor români despre artă și literatură, a procesului de înfiripare a gândirii estetice în Moldova medievală. SCRIERI: Conținut și formă în opera literară, Chișinău, 1972; Frumosul artistic și valoarea lui
MELNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288086_a_289415]
-
rarefierii transfigurate de vis și al brutalității (,,Stăpânii ... și-au înfipt căngile în carnea noastră/ ... de-atâta îmbrățișare carnea ni s-a făcut albastră”, ,,robilor cerului și ai pământului Steaua, încă, nu le-au pus-o la murat”). Această scindare ontologică a omului este concretizată de simbolul ,,rănii odioase”, ,,eva multicellulara”, trimitere tulburătoare la jungiana anima, elementul ,,femelă”, dat structural al întocmirii bărbătești, respins și infamat atâta timp cât întunericul există și înspăimântă: ,,Sângele tău de muiere în mine urcă și coboară./ Până
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
poezie conformă orientării estetice de până la 1940. Totuși, volumele Vremea Lerului (1969), Florile dalbe (1979) și Toamna lui Orfeu (1983), antologate postum în Preludiul bucuriei (1988), scot la lumină o poezie de idei densă și tensionată, de meditație etică și ontologică, saturată de cultural și livresc, elaborată sub semnul unei mari exigențe artistice. O sursă de inspirație e aflată în mitologia culturii universale (Gauguin, Rembrandt, Cântecul lui Roland, Sfinx, Columb, Muntele Fuji), versurile echivalând cu „un spectacol de candori, purități și
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]